Cristian Strenc - PI TI - BT · Proprietatea intelectualã în domeniul tehnologiei informaþiei 7...

CuprinsCuprinsCuprinsCuprinsCuprins

Cuvânt înainteCuvânt înainteCuvânt înainteCuvânt înainteCuvânt înainte ......................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... 15

Cap. I - Proprietate intelectualã (PI) ºi tehnologia informaþiei (TI)Cap. I - Proprietate intelectualã (PI) ºi tehnologia informaþiei (TI)Cap. I - Proprietate intelectualã (PI) ºi tehnologia informaþiei (TI)Cap. I - Proprietate intelectualã (PI) ºi tehnologia informaþiei (TI)Cap. I - Proprietate intelectualã (PI) ºi tehnologia informaþiei (TI) ................................... 191.1 Conceptele de proprietate intelectualã, proprietateindustrialã ºi tehnologia informaþiei .................................................... 19

1.1.1 Preliminarii .............................................................................. 191.1.2 Proprietate intelectualã ºi industrialã ....................................... 201.1.3 Tehnologia informaþiei TI ......................................................... 23

1.2 Proprietatea intelectualã- exponent ºi motor al dezvoltãriitehnologice în domeniul TI ................................................................. 241.3 Elemente specifice ale proprietãþii intelectuale pentrudomeniul TI ......................................................................................... 291.4 Protecþia proprietãþii intelectuale în domeniul TI .......................... 31

1.4.1 Necesitate ............................................................................... 321.4.2 Metode de protecþie a creaþiilor intelectuale în domeniul TI ... 34

1.4.2.1 Metode formale ................................................................. 351.4.2.1.1 Protecþia prin drept de autor ........................................... 351.4.2.1.2 Protecþia prin brevet de invenþie ..................................... 361.4.2.1.3 Protecþia prin marcã înregistratã ºi nume de domeniu ... 361.4.2.1.4 Designul înregistrat al interfeþelor grafice calculator ....... 371.4.2.1.5 Licenþe acordate utilizatorilor finali ................................. 371.4.2.2 Metode informale .............................................................. 371.4.2.2.1 Utilizarea de sisteme tehnice de protecþie ...................... 38

A. Criptarea ................................................................................. 38B. Tehnici steganografice ............................................................ 39C. Firewall ................................................................................... 39D Parola ...................................................................................... 39

1.4.2.2.2 Utilizarea de mijloace netehnice ..................................... 391.4.3 Contrafacerea, pirateria ºi plagiatul în domeniul TI -fenomen, implicãþii, strategii de combatere ..................................... 40

1.4.3.1 Definirea conceptelor ºi fenomenului ................................ 401.4.3.2 Implicaþiile ºi efectele contrafacerii ºi pirateriei ................. 411.4.3.3 Strategii de combatere a pirateriei ºi contrafacerii ............. 43

Cap. II - Izvoare de dreptul proprietãþii intelectuale specificeCap. II - Izvoare de dreptul proprietãþii intelectuale specificeCap. II - Izvoare de dreptul proprietãþii intelectuale specificeCap. II - Izvoare de dreptul proprietãþii intelectuale specificeCap. II - Izvoare de dreptul proprietãþii intelectuale specificedomeniului TIdomeniului TIdomeniului TIdomeniului TIdomeniului TI .............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................. 4545454545

6 Cuprins

2.1 Sursele dreptului proprietãþii intelectuale .....................................452.2 Legislaþia naþionalã ........................................................................46

2.2.1 Prevederi privind protecþia programelor de calculatorºi bazelor de date .............................................................................46

2.2.1.1 Legea 8/1996 republicatã privind dreptul de autor ºidrepturile conexe ...........................................................................46

A. Programele de calculator ........................................................ 46B. Bazele de date .........................................................................48

2.2.1.2 Legea nr 64/1991 republicatã privind brevetelede invenþie .....................................................................................51

2.3 Tratate ºi convenþii internaþionale .................................................512.3.1 Tratatele Internet încheiate sub egida OMPI ...........................51

2.3.1.1 Tratatul OMPI privind dreptul de autor-WCT .................... 512.3.1.2 Tratatul OMPI privind performanþele ºi fonogrameleWPPT ............................................................................................. 53

2.3.2 Directivele comunitare ............................................................542.3.2.1 Directiva 91/250/EEC privind protecþia juridicã aprogramelor de calculator ..............................................................542.3.2.2 Directiva 92/100/EC privind dreptul de închiriere ..............592.3.2.3 Directiva 96/9/EC privind protecþia juridicã a bazelorde date ........................................................................................... 59

2.3.2.3.1 Protecþia bazelor de date prin dreptul de autor ............612.3.2.3.2 Protecþia bazelor de date prin drept sui generis ........... 62

2.3.2.4 Directiva 2001/29/EC privind armonizarea anumitoraspecte ale dreptului de autor ºi drepturilor conexe însocietatea informaþionalã ...............................................................64

Cap. III Protecþia programelor de calculator ºi a invenþiilorCap. III Protecþia programelor de calculator ºi a invenþiilorCap. III Protecþia programelor de calculator ºi a invenþiilorCap. III Protecþia programelor de calculator ºi a invenþiilorCap. III Protecþia programelor de calculator ºi a invenþiilorimplementate cu ajutorul calculatorului: între drept de autorimplementate cu ajutorul calculatorului: între drept de autorimplementate cu ajutorul calculatorului: între drept de autorimplementate cu ajutorul calculatorului: între drept de autorimplementate cu ajutorul calculatorului: între drept de autorºi brevet de invenþieºi brevet de invenþieºi brevet de invenþieºi brevet de invenþieºi brevet de invenþie ............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................ 7070707070

3.1 Protecþie prin drept de autor sau brevet de invenþie ..................... 713.1.1 Bazele protecþiei ...................................................................... 713.1.2 Complementaritatea obiectului protecþiei programelor decalculator prin drept de autor ºi brevet de invenþie ..........................723.1.3 Interferenþa ºi sinergia obiectului protecþiei programelor decalculator prin drept de autor ºi brevet de invenþie ..........................75

3.2 Protecþia prin dreptul de autor ...................................................... 763.2.1 Bazele protecþiei software-ului prin dreptul de autor ..............77

Proprietatea intelectualãîn domeniul tehnologiei informaþiei

7

3.2.1.1 Cui aparþine dreptul de autor asupra programului decalculator-subiectul dreptului de autor .......................................... 783.2.1.2 Dobândirea legalã a dreptului de autor asupraprogramelor de calculator .............................................................. 80

3.2.2 Drepturi conferite autorilor programelor de calculator ........... 833.2.2.1 Drepturile morale ale autorilor programelorde calculator .................................................................................. 833.2.2.2 Drepturile patrimoniale ale autorilor programelorde calculator .................................................................................. 84

3.2.2.2.1 Dreptul exclusiv de a realiza sau autorizareproducerea permanentã sau temporarã a unui programde calculator ................................................................................ 863.2.2.2.2 Dreptul exclusiv de a aduce transformãriprogramului ................................................................................. 873.2.2.2.3 Dreptul exclusiv de distribuire ºi închiriere cãtrepublic a programului ................................................................... 87

3.2.3 Excepþii de la drepturile patrimoniale exclusive ....................... 883.2.3.1 Utilizarea programului ºi corectarea erorilor ..................... 883.2.3.2 Realizarea unei copii de rezervã ........................................ 893.2.3.3 Observarea, studiul ºi testarea ........................................... 903.2.3.4 Decompilarea, ingineria inversã. ....................................... 90

3.2.4 Transmiterea drepturilor de autor asupra programelorde calculator ..................................................................................... 923.2.5 Durata dreptului de autor asupra programelor de calculator .. 953.2.6 Încãlcarea drepturilor conferite: pirateria software-ului .......... 953.2.7 Programe de calculator libere .................................................. 96

3.3 Protecþia prin brevetul de invenþie ................................................ 983.3.1 Bazele protecþiei prin brevet a invenþiilor implementate cuajutorul calculatorului ....................................................................... 98

3.3.1.1 Pro ºi contra brevetãrii ....................................................... 983.3.1.2 Brevetabilitatea invenþiilor implementate cu ajutorulcalculatorului ................................................................................. 99

3.3.1.2.1 Brevetarea în domeniul Internet ................................. 1043.3.2 Categorii de invenþii brevetabile implementate cu ajutorulcalculatorului .................................................................................. 105

3.3.2.1 Invenþii de procedeu/metodã ........................................... 1053.3.2.2 Invenþii de produs ............................................................ 107

8 Cuprins

3.3.2.3 Clasificarea invenþilor implementate cu ajutorulcalculatorului ............................................................................... 108

3.3.3 Condiþii de brevetabilitate ale invenþiilor implementatecu ajutorul calculatorului ................................................................ 110

3.3.3.1 Noutatea invenþiei ............................................................ 1113.3.3.2 Activitatea inventivã ......................................................... 1173.3.3.3 Aplicabilitatea industrialã ................................................. 1183.3.3.4 Exemplu privind îndeplinirea condiþiilorde brevetabilitate de cãtre o invenþie implementatãcu ajutorul calculatorului ............................................................. 118

3.3.4 Descrierea invenþiei ............................................................... 1203.3.4.1 Structura descrierii invenþiei în domeniulprogramelor de calculator ............................................................ 1213.3.4.2 Revendicãrile cererii de brevet ......................................... 125

3.3.4.2.1 Categorii de revendicãri ............................................. 1293.3.4.2.2 Revendicãri de produs................................................ 1303.3.4.2.3 Revendicãri de procedeu ............................................ 1333.3.4.2.4 Revendicãri independente ºi revendicãridependente ............................................................................... 1353.3.4.2.5 Concluzii practice privind redactarearevendicãrilor ............................................................................ 136

3.3.4.3 Desenele cererii de brevet ............................................... 1373.3.4.4. Rezumatul cererii de brevet ............................................ 137

3.3.5 Solicitarea protecþiei .............................................................. 1383.3.5.1 Solicitant .......................................................................... 1383.3.5.2 Baza juridicã a creãrii invenþiei ........................................ 1393.3.5.3 Inventator ........................................................................ 1403.3.5.4 Informaþii clasificate conþinute în cererea de brevetde invenþie ................................................................................... 1413.3.5.5 Revendicarea prioritãþii convenþionale ............................. 142

3.3.5.5.1 Revendicarea prioritãþii interne .................................. 1433.3.5.6 Mandatar autorizat .......................................................... 144

3.3.6 Procedura protecþiei .............................................................. 1453.3.6.1 Procedura protecþiei pe cale naþionalã ............................. 1493.3.6.2 Procedura de brevetare pe cale internaþionalã conformtratatului PCT ............................................................................... 1503.3.6.3 Procedura pe calea brevetului european .......................... 154


9

3.3.6.4 O comparaþie practicã între abordarea din Europaºi SUA cu privire la brevetabilitatea invenþiilor implementatecu ajutorul calculatorului ............................................................. 1573.3.6.5 Raportul de cercetare documentarã ................................. 160

3.3.6.5.1 Raport de cercetare documentarã cu Opinie scrisãasupra brevetabilitãþii ................................................................ 162

3.3.7 Durata protecþiei ................................................................... 1633.3.8 Drepturi exclusive conferite titularului de brevet .................. 164

3.3.8.1 Excepþii de la dreptul exclusiv .......................................... 1673.3.8.2 Întinderea protecþiei ........................................................ 1683.3.8.2.1 Brevetul de produs ....................................................... 169

3.3.8.2.2 Brevetul de procedeu ................................................. 1723.3.9 Transmiterea drepturilor ........................................................ 173

3.3.9.1 Cesiunea .......................................................................... 1753.3.9.1.1 Obligaþiile pãrþilor contractante ................................. 177

3.3.9.2 Licenþa ............................................................................. 1783.3.9.2.1 Obligaþiile pãrþilor ...................................................... 1793.3.9.2.2 Structura unui contract de licenþã .............................. 1813.3.9.2.3 Durata ºi încetarea contractului de licenþã ................. 182

3.3.9.3 Licenþa obligatorie acordatã pentru cazul brevetelordependente .................................................................................. 1823.3.9.4 Alte forme de transmitere. Contractul de gaj. Aportulîn societate .................................................................................. 186

3.3.10 Încãlcarea drepturilor conferite: contrafacerea .................... 1873.3.10.1 Epuizarea dreptului ........................................................ 190

3.4 Sinteza comparativã între protecþia prin drept de autor ºi prinbrevet de invenþie ............................................................................. 1903.5 Elemente de managementul protecþiei programelorde calculator ºi invenþiilor implementate cu ajutorulcalculatorului prin drepturi de proprietate intelectualã ..................... 193

Cap. IV - Protecþia bazelor de dateCap. IV - Protecþia bazelor de dateCap. IV - Protecþia bazelor de dateCap. IV - Protecþia bazelor de dateCap. IV - Protecþia bazelor de date .................................................................................................................................................................................................................................................................... 1971971971971974.1 Definirea tehnicã ºi juridicã a bazelor de date ............................ 1974.2 Sisteme de protecþie a bazelor de date ....................................... 200

4.2.1 Protecþia bazelor de date prin dreptul de autor ..................... 2014.2.1.1 Autorul bazei de date ....................................................... 2014.2.1.2 Condiþia de originalitate ................................................... 2024.2.1.3 Dreptul exclusiv al autorilor bazei de date ....................... 203

10 Cuprins

4.2.1.2.1 Drepturile morale ....................................................... 2034.2.1.2.2 Drepturi patrimoniale ................................................. 204

4.2.1.4 Excepþii de la dreptul exclusiv .......................................... 2064.2.1.4 Durata protecþiei bazei de date prin dreptul de autor ... 206

4.2.2 Protecþia bazelor de date printr-un drept “sui generis” ......... 2074.2.2.1 Drepturile exclusive conferite prin protecþia sui generisa bazelor de date ......................................................................... 2084.2.2.2 Excepþii de la dreptul sui generis ..................................... 2104.2.2.3 Durata protecþiei sui generis ............................................ 221

4.3 Protecþia prin brevet de invenþie a soluþiilor tehnice pentrurealizarea sau funcþionarea bazelor de date ...................................... 212

4.3.1 Exemple de soluþii revendicate în brevetarea programelorde calculator pentru realizarea, managementul ºi funcþionareabazelor de date ............................................................................... 2134.3.2 Clasificarea invenþiilor implementate cu ajutorulcalculatorului pentru realizarea, managementul ºi funcþionareabazelor de date ............................................................................... 216

Cap. V - Protecþia semnelor distinctive în domeniul TICap. V - Protecþia semnelor distinctive în domeniul TICap. V - Protecþia semnelor distinctive în domeniul TICap. V - Protecþia semnelor distinctive în domeniul TICap. V - Protecþia semnelor distinctive în domeniul TI .............................................................................................................. 2182182182182185.1 Protecþia prin marcã .................................................................... 218

5.1.1 Obiectul protecþiei ................................................................ 2245.1.2 Procedura protecþiei .............................................................. 227

5.1.2.1 Procedura protecþiei pe cale naþionalã ............................. 2305.1.2.2 Procedura protecþiei pe cale internaþionalã ...................... 2325.1.2.3 Procedura protecþiei pe cale comunitarã ......................... 235

5.1.2.3.1 Relaþia mãrcii comunitare cu marca naþionalã ............ 237A. Principiul senioritãþii ........................................................... 237B. Conversia mãrcii comunitare în marcã naþionalã ................ 237

5.1.3 Durata protecþiei ................................................................... 2385.1.3.1 Încetarea protecþiei mãrcii înregistrate prin nefolosire ..... 240

5.1.4 Drepturi conferite titularului de înregistrarea mãrcii ............. 2415.1.5 Transmiterea drepturilor cu privire la marcã ......................... 242

5.1.5.1 Înscrierea transmiterii drepturilor cu privire la marcã ...... 2455.1.6 Încãlcarea drepturilor conferite: contrafacererea mãrcii ........ 246

5.2 Specificitatea protecþiei pentru mãrcile on-line ........................... 2515.2.1 Dobândirea de drepturi asupra mãrcii prin utilizareasemnului pe Internet ...................................................................... 252


11

5.2.2 Contrafacerea unei mãrci înregistrate prin utilizareasemnului în Internet ....................................................................... 2535.2.3 Utilizarea neautorizatã acceptabilã ........................................ 2545.2.4 Efectul comercial ºi contrafacerea mãrcii .............................. 255

5.3 Marca ºi numele de domeniu Internet ........................................ 2555.3.1 Marcã versus nume de domeniu - coexistenþã ºiinterferenþã ..................................................................................... 256

5.3.1.1. Definirea problemei ........................................................ 2565.3.1.1.1 Sistemul numelor de domeniu - DNS......................... 2575.3.1.1.2 Înregistrarea numelor de domeniu ............................. 258

5.3.1.2 Legãtura nume de domeniu - marcã ................................ 2595.3.1.3 Natura conflictului marcã-nume de domeniu .................. 260

5.3.2 Soluþionarea disputelor marcã - nume de domeniu ............... 2615.3.2.1 Bazele procedurii administrative de rezolvarea conflictelor ................................................................................ 262

5.3.2.1.1 Decizii administrative prevãzute de UDRP ................. 2635.3.2.1.2 Criterii considerate de cãtre UDRP ............................ 263

5.3.2.2 Prevederi legale în scopul judecãrii conflictuluimarcã - DN .................................................................................. 2655.3.2.3 Decizii administrative în legãturã cu disputamarcã - nume de domeniu ........................................................... 266

5.3.2.3.1 National Arbitration Forum ........................................ 2665.3.2.3 Centrul de Arbitraj ºi Mediere OMPI............................. 267

5.3.2.4 Decizii judecãtoreºti ale instanþelor din România ............ 2685.4 Elemente de managementul protecþiei semnelor distinctive îndomeniul TI ....................................................................................... 269

Cap. VI - Protecþia interfeþelor grafice utilizator (GUI) ca designCap. VI - Protecþia interfeþelor grafice utilizator (GUI) ca designCap. VI - Protecþia interfeþelor grafice utilizator (GUI) ca designCap. VI - Protecþia interfeþelor grafice utilizator (GUI) ca designCap. VI - Protecþia interfeþelor grafice utilizator (GUI) ca designînregistratînregistratînregistratînregistratînregistrat .................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................. 272272272272272

6.1 Domeniul protecþiei prin design înregistrat a interfeþelorgrafice calculator ............................................................................... 274

6.1.1 Interfaþã graficã utilizator ....................................................... 2746.1.2 Definirea juridicã a designului înregistrat-relaþiacu dreptul de autor ......................................................................... 275

A. Condiþia noutãþii ...................................................................... 276B. Condiþia existenþei unui caracter individual ............................. 277C. Condiþia de determinare a designului exclusiv de o funcþietehnicã ......................................................................................... 278

12 Cuprins

D. Condiþia de respectare a ordinei publice sau bunelormoravuri ...................................................................................... 278E. Condiþia de a nu fi încalcate alte drepturi de proprietateintelectualã .................................................................................. 278

6.1.3 Indexarea GUI în cadrul Clasificarii Internaþionalede la Locarno .................................................................................. 279

6.2 Procedura protecþiei .................................................................... 2796.2.1 Procedura protecþiei pe cale naþionalã .................................. 2826.2.2 Procedura protecþiei pe calea internaþionalã ......................... 2846.2.3 Procedura protecþiei pe cale comunitarã ............................... 286

6.3 Durata protecþiei ......................................................................... 2876.4 Drepturi conferite ....................................................................... 288

6.4.1 Epuizarea drepturilor privind designul înregistrat .................. 2896.5 Transmiterea drepturilor cu privire la design .............................. 290

6.5.1 Înscrierea transmiterii drepturilor cu privire la design ........... 2936.6 Încalcarea drepturilor conferite de designul înregistrat:contrafacerea interfeþelor grafice utilizator ....................................... 2936.7 Elemente de managementul protecþiei interfeþelor graficeutilizator ca design înregistrat ........................................................... 294

Cap. VII - Apãrarea drepturilor de proprietate intelectualãCap. VII - Apãrarea drepturilor de proprietate intelectualãCap. VII - Apãrarea drepturilor de proprietate intelectualãCap. VII - Apãrarea drepturilor de proprietate intelectualãCap. VII - Apãrarea drepturilor de proprietate intelectualãîn domeniul tehnologiei informaþieiîn domeniul tehnologiei informaþieiîn domeniul tehnologiei informaþieiîn domeniul tehnologiei informaþieiîn domeniul tehnologiei informaþiei ............................................................................................................................................................................................................................................................... 297297297297297

7.1 Considerente generale ................................................................ 2977.1.1 Evitarea situaþiilor litigioase ................................................... 299

7.2 Apãrarea drepturilor de proprietate intelectualã în general ......... 3007.2.1 Apãrarea prin mijloace de drept administrativºi administrativ-jurisdicþional .......................................................... 301

7.2.1.1 Acþiuni în faþa OSIM ........................................................ 3017.2.1.2 Sancþiuni contravenþionale pentru încalcarea dreptuluide autor privind programele de calculator ................................... 303

7.2.3 Apãrarea prin mijloace de drept civil ..................................... 3047.2.3.1 Mãsuri provizorii ºi asiguratorii ....................................... 304

7.2.4 Apãrarea prin mijloace de drept penal .................................. 3097.2.4.1 În domeniul proprietãþii industriale ................................. 309

7.2.4.1.2 În domeniul programelor de calculator ºi bazelorde date ...................................................................................... 310

7.2.5 Apãrarea drepturilor de proprietate intelectualã în vama ...... 314


13

7.2.6 Mijloace extrajudiciare-medierea ºi arbitrajul ........................ 3167.2.6.1 Medierea ......................................................................... 316

7.2.6.1.1 Medierea OSIM .......................................................... 3177.2.6.2 Arbitrajul .......................................................................... 318

7.2.6.2.1 Arbitrajul desfãºurat pe lângã ORDA .......................... 3197.2.6.2.2 Centrul de mediere ºi arbitraj OMPI. Procedurileprivind rezolvarea pe cale administrativã a disputelorprivind numele de domeniu – UDRP ......................................... 3197.2.6.2.3 Analiza comparativã privind judecarea litigiilorîn tribunal vs. procedura de arbitraj .......................................... 320

BibliografieBibliografieBibliografieBibliografieBibliografie ........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................ 321321321321321

Conþinut CDConþinut CDConþinut CDConþinut CDConþinut CD

1. Brevete de invenþie1. Brevete de invenþie1. Brevete de invenþie1. Brevete de invenþie1. Brevete de invenþie1.1 Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenþie, republicatã în 20071.2 Formular Cerere de brevet de invenþie

2. Mãrci ºi indicaþii geografice2. Mãrci ºi indicaþii geografice2. Mãrci ºi indicaþii geografice2. Mãrci ºi indicaþii geografice2. Mãrci ºi indicaþii geografice2.1 Legea nr. 84/1998 pivind mãrcile ºi indicaþiile geografice2.2 Clasificatorul NISA2.3 Formular cerere de înregistrare

3. Design3. Design3. Design3. Design3. Design3.1 Legea nr 129/1992 privind desenele ºi modelele, republicatã în 20073.2 Clasificarea Locarno3.3 Formular de cerere de înregistrare

4. Drept de autor4. Drept de autor4. Drept de autor4. Drept de autor4. Drept de autor4.1 Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor ºi drepturile conexe4.2 Formulare de Cerere de înregistrare în Registrul Naþional alProgramelor de Calculator

5. Nume de domeniu Internet5. Nume de domeniu Internet5. Nume de domeniu Internet5. Nume de domeniu Internet5. Nume de domeniu Internet5.1 Contract RNC de înregistrare pentru numele de domeniu


15

Cuvânt înainte

Proprietatea intelectualã, cunoscutã sub acronimul PI pe care-l voiutiliza adesea în cuprinsul lucrãrii de faþã, are o importanþã excepþionalãatât în domeniile tehnic, ºtiinþific ºi comercial, cât ºi în cele artistic ºi cultural,pentru cã protecþia creaþiilor intelectuale originale ce respectã anumitestandarde de valoare, specifice fiecãrui domeniu stã în ultimã instanþã labaza evoluþiei umanitãþii ºi progresului sãu.

Regãsibilã practic în oricare din domeniile menþionate, tehnologiainformaþiei - TI are în ultimul timp una dintre cele mai dinamice evoluþii, iarprivite ºi în acest context, drepturile proprietãþii intelectuale asupra creaþiilorspecifice tehnologiei informaþiei se cer foarte bine evidenþiate, protejate ºiapãrate.

Protecþia creaþiilor intelectuale, inclusiv a celor din domeniul TI, sebazeazã pe categorii bine definite ale proprietãþii industriale ºi ale dreptuluide autor.

În acelaºi timp însã, dinamismul menþionat are drept urmare faptul cãsunt suficiente situaþiile în care evoluþia unor componente ale tehnologieiinformaþiei a fost practic mai rapidã decât puterea de conceptualizare ºiviteza de implementare a unor elemente fundamentale de armonizare peplan mondial privind drepturile proprietãþii intelectuale aplicabile în acestesituaþii.

Consecinþa a fost ºi este aceea cã liniile de demarcaþie între obiecteleºi modalitãþile distincte de protecþie sunt ºi ele supuse unui proces dinamicde conceptualizare ºi reglementare pe plan european ºi internaþional,necesar a fi cunoscut.

De exemplu, între protecþia software-ului prin dreptul de autor ºiprotecþia prin brevet a invenþiilor în legãturã cu calculatorul care implicãun soft aplicativ, este o relaþie dinamicã ºi sinergicã care presupune ocunoaºtere finã, de detaliu a unor concepte, pe care se bazeazã o protecþiecompletã ºi puternicã.

Spre satisfacþia autorului, sunt zone ale tehnologiei informaþiei ºi înspecial în piaþa de software, în care creativitatea româneascã s-a exprimat

16 Cuvânt înainte

mult peste nivelul general aflat încã în suferinþa unui proces lent al regenerãriicercetãrii ºi industriei românesti ºi în care sunt evidenþiabile reale aporturicreative recunoscute inclusiv pe plan internaþional.

Din pãcate, din motivul unei lipse accentuate de culturã în domeniulprotecþiei proprietãþii intelectuale atât la nivelul managementului de firmãsau entitate de cercetare ori de producþie, cât ºi la nivelul creatorului sauinventatorului individual, sunt multe situaþii în care paternitatea ºi drepturileasupra acestor creaþii nu sunt revendicate ºi se pierd sau se „preiau”.

O altã situaþie este cea în care deºi recunoscutã necesitatea protecþiei,nu se cunoaºte totuºi valoarea ei ºi, în consecinþã, drepturile patrimonialesunt mult subevaluate.

În fine, nu sunt puþine situaþiile în care deºi protejate corespunzãtor,drepturile proprietãþii intelectuale sunt încãlcate pe piaþa de terþineautorizaþi.

Pe piaþa editorialã româneascã nu existã actualmente o lucrare practicãºi de ansamblu care sã abordeze problematica extrem de actualã ºi de larginteres privind protejarea ºi respectarea drepturilor proprietãþii intelectualeasupra creaþiilor din domeniul TI.

Cred cã lucrarea este de interes pentru categorii largi de cititori, înspecial manageri ºi specialiºti din domeniul TI, dar ºi specialiºti în domeniulproprietãþii intelectuale: profesori de drept, avocaþi, judecãtori, procurori,consilieri în proprietate industrialã, examinatori, consilieri juridici de firmãcare de o manierã sau de alta sunt interesaþi de problemã.

Lucrãri anterioare, inclusiv ale autorului, trateazã fie subiecte disparatedintre cele expuse aici, fie le abordeazã de pe poziþii mai elevate, fãrã aavea însã o abordare aplicativã ºi concretã, necesarã unei persoane care,deºi nespecialist, trebuie ºi doreºte sã utilizeze în activitatea sa practicã celpuþin unele din elementele de bazã ale proprietãþii intelectuale.

Având în vedere faptul cã în realitate întreaga lume modernã utilizeazãcalculatorul ºi, implicit, tehnologia informaþiei ca instrumente concrete ºidirecte de lucru, cred cã, de fapt, toþi cei care lucreazã în manierã asistatãde calculator au nevoie de informaþiile utile ºi direct aplicabile în activitatealor practicã care sunt prezentate în aceastã carte.

Aserþiunea este valabilã atât privind protejarea ºi respectarea drepturilorde proprietate intelectualã ale propriilor creaþii realizate, cât ºi privindcondiþiile respectãrii de cãtre aceste persoane a drepturilor de proprietateintelectualã ale terþilor, proprietari ai produselor specifice domeniului TI,pentru a nu pirata sau contraface obiectele protejate.


17

Plecând de la aceste considerente, am dorit sã abordez lucrarea într-omodalitate relativ simplã ºi accesibilã unui public cât mai larg, dar ºi suficientde detaliatã astfel încât problematica propusã sã fie acoperitã cât maicomplet.

Astfel, protecþia creaþiilor din domeniul tehnologiei informaþiei estetratatã atât prin elemente specifice dreptului de autor: protecþia programelorde calculator considerate în sine, a bazelor de date considerate atât caopere derivate, dar ºi ca creaþii ale unor fabricanþi care, pentru investiþiasubstanþialã fãcutã, necesitã o protecþie specificã ºi puternicã, cât ºi celespecifice proprietãþii industriale: protecþia prin brevet a invenþiilorimplementate cu ajutorul calculatorului, prin certificat de design ainterfeþelor grafice de calculator, prin certificat de marcã a siglelor pentruprodusele ºi serviciile firmelor de soft, precum ºi a numelor de domeniuInternet.

O atenþie importantã se acordã pirateriei produselor informatice ºicontrafacerii obiectelor drepturilor de proprietate industrialã asociate lor.Sunt subiecte la ordinea zilei atât pe plan internaþional, cât ºi în particular,pe plan naþional, combaterea acestui flagel fiind necesar sã se bazeze pecunoºtinþe teoretice ºi practice solide.

Îmi exprim speranþa cã prezenta lucrare poate contribui substanþial ladobândirea acestor cunoºtinþe chiar de cãtre cititorul neavizat.

În lucrare sunt date o serie de exemple practice, în special în domeniuldificil al redactãrii documentaþiei de brevetare a invenþiilor, care îl pot ajutape cititor sã le aplice, prin analogie, la cazul sãu concret.

De asemenea, fiecare capitol de bazã dedicat protecþiei drepturilor deproprietate intelectualã se finalizeazã printr-o sumã de considerente, expuseîntr-un limbaj accesibil ºi care ar trebui avute în vedere de cãtre manageriidin domeniul TI pentru o abordare strategicã a procedurii de protecþie ºiapãrare a drepturilor dobândite.

În mod inevitabil, lucrarea nu avea cum sã abordeze de o manierãexhaustivã ansamblul problemelor specifice unui domeniu aºa de vast.

Am considerat cã, cel puþin pentru aceastã primã ediþie a unei lucrãriîn premierã pentru literatura românã de specialitate, pot fi lãsate deopartesubiecte care, deºi încadrabile în mod clar domeniului TI, nu aparþin uneiprime zone de interes, cum ar fi: topografiile circuitelor semiconductoare/integrate, transmisiile prin satelit, creaþiile sau operele realizate cu ajutorulcalculatorului. Premisa este cã aceste subiecte, deºi incitante ºi dinamice,nu constituie totuºi prioritãþi ale momentului pentru cititorul mediu de

18 Cuvânt înainte

specialitate din România, care trebuie mai degrabã în acest moment sã sefamiliarizeze cu elementele de bazã ºi foarte larg utilizate.Este poate rostul unei ediþii viitoare revizuite sã preia unele observaþii carepot fi ºi trebuie fãcute de cãtre cititorii actualei forme a lucrãrii ºi, deasemenea, în mãsura în care acest prim domeniu de interes acoperit delucrare este apreciat, sã îl completeze cu alte subiecte precum celemenþionate.

Având în vedere cã cititorii sunt partenerii de dialog ai oricãrei iniþiativede acest gen, în special în raport de o lucrare în premierã, voi fi extrem derecunoscãtor oricãrei sugestii de îmbunãtãþire, care sã o facã eventual maiatractivã ºi utilã într-o posibilã ediþie viitoare.

Autorul


19

Capitolul IProprietate intelectualã (PI) ºitehnologia informaþiei (TI)

1.1.1.1.1.1.1.1.1.1.Conceptele de proprietate intelectualã,Conceptele de proprietate intelectualã,Conceptele de proprietate intelectualã,Conceptele de proprietate intelectualã,Conceptele de proprietate intelectualã,

proprietate industrialã ºi tehnologiaproprietate industrialã ºi tehnologiaproprietate industrialã ºi tehnologiaproprietate industrialã ºi tehnologiaproprietate industrialã ºi tehnologiainformaþieiinformaþieiinformaþieiinformaþieiinformaþiei

1.1.1. Preliminarii1.1.1. Preliminarii1.1.1. Preliminarii1.1.1. Preliminarii1.1.1. Preliminarii

În ultimii ani, conceptele de proprietate intelectualã, proprietateindustrialã ºi tehnologia informaþiei au cãpãtat în lumea tehnicã, stiinþificãºi economicã o largã rãspândire.

Aceastã situaþie este datoratã în mod paradoxal a doi factori antagoniºti.Pe de-o parte, evoluþia explozivã a tehnologiei informaþiei care a condus

la apariþia unor noi produse ºi/sau servicii hard ºi soft din ce în ce maiperformante ºi mai diversificate. În ele se investesc eforturi ºi resurse umane,materiale ºi financiare enorme, pentru care atât investitorii, cât ºi creatorii ºidezvoltatorii de asemenea produse ºi/sau servici aºteaptã din partea societãþiibeneficii materiale ºi/sau morale care sã concorde cu eforturile depuse.

Pe de altã parte, amploarea fenomenului pirateriei ºi contrafacerii princare persoane neautorizate ºi fãrã nici un merit în dezvoltarea sistemelor TI„preiau neautorizat” rezultatele ºi se substitue adevãraþilor creatori ºi investitori,le-au impus acestora din urmã acordarea unei importanþe particulare protecþieiproprietãþii intelectuale asupra acestor produse sau servicii.

Deºi asupra contrafacerii ºi pirateriei vom reveni în profunzime în celece urmeazã, pentru moment ne limitãm a le caracteriza drept un „furt”

20Capitolul I

intelectual, de cele mai multe ori cu consecinþe semnificativ mai mari decâtun „furt” material.

Este necesarã o clarificare de principiu a noþiunilor de proprietateintelectualã ºi proprietate industrialã deoarece nu de puþine ori ele sunt utilizateori de o manierã inadecvatã, ori cu înþelesuri parþiale sau chiar trunchiate.

Înþelegerea ºi utilizarea corectã din punct de vedere juridic a acestornoþiuni specifice proprietãþii asupra bunurilor imateriale ºi aplicarea lor înspaþiul realitãþii materiale, va permite creatorilor ºi dezvoltatorilor de produseºi/sau servicii români o mult mai corectã cunoaºtere a drepturilor lor.

Pe cale de consecinþã, ei vor avea ºi o perspectivã clarã asupra moduluiprin care îºi pot revendica ºi apãra aceste drepturi.

De asemenea, tot aºa de importante sunt ºi drepturile pe care le aucreatorii de produse ºi servicii de TI importate sau licenþiate în România.Utilizatorii reali sau potenþiali ai asemenea produselor sau serviciilor, trebuiesã le cunoascã pentru a nu încalca drepturile de proprietate intelectualãasupra lor ºi astfel a contraveni legislaþiei naþionale ºi /sau internaþionale.

1.1.2. Proprietate intelectualã ºi industrialã1.1.2. Proprietate intelectualã ºi industrialã1.1.2. Proprietate intelectualã ºi industrialã1.1.2. Proprietate intelectualã ºi industrialã1.1.2. Proprietate intelectualã ºi industrialã

Spre deosebire de proprietatea asupra bunurilor materiale, proprietateaintelectualã are în vedere drepturile care decurg din activitatea intelectualãîn domeniile industrial, ºtiinþific, literal ºi artistic, adicã proprietatea asuprabunurilor imateriale sau necorporale.

Potrivit Convenþiei privind instituirea Organizaþiei Mondiale a ProprietãþiiIntelectuale – OMPI – de la Geneva, încheiatã în 1967 ºi la care România esteparte din 1972, proprietatea intelectualã include drepturile referitoare la:

a)a)a)a)a) operele literale, artistice ºi ºtiinþifice;b)b)b)b)b) interpretãrile artiºtilor interpreti ºi execuþiile artiºtilor executanþi,

fonogramele ºi emisiunile de radiodifuziune;c)c)c)c)c) invenþiile în toate domeniile activitãþii umane;d)d)d)d)d) descoperirile ºtiinþifice;e)e)e)e)e) desenele ºi modelele industriale;f)f)f)f)f) mãrcile de fabricã, de comerþ ºi de serviciu, precum ºi numele

comerciale ºi denumirile comerciale;g)g)g)g)g) protecþia împotriva concurenþei neleale precum ºi toate celelalte

drepturi aferente activitãþii intelectuale în domeniile industrial,ºtiinþific, literal ºi artistic.

Proprietate intelectualã (PI)ºi tehnologia informaþiei (TI)

21

În baza prevederilor Convenþiei de la Paris privind protecþia proprietãþiiindustriale din 1883 ºi a Convenþiei de la Berna privind protecþia operelorliterare ºi artistice din 1886 (la ambele, România este parte din 1920),proprietatea intelectualã are douã mari domenii, ºi anume:

i)i)i)i)i) - dreptul de autor care acoperã obiectele de la subpct. a), ºi drepturileconexe care acoperã obiectele de la subpct. b);

ii)ii)ii)ii)ii) - proprietatea industrialã, care acoperã obiectele de la subpct. c),e), f), ºi g).

Câteva remãrci pot fi fãcute cu privire la categorisirea primarã enunþatã.În primul rând, pe lângã elementele enunþate în clar - numite adesea

obiectele proprietãþii intelectuale - de la subpct. a)..g), Convenþia lasãdeschisã posibilitatea definirii unor obiecte ad-hoc. Aceasta se datoreazãîn principal unor posibile evoluþii tehnologice viitoare, exprimabile princreaþii ale intelectului uman, care nu puteau fi avute în vedere la dataîncheierii Convenþiei, ºi care necesitã o protecþie corespunzãtoare.

Astfel, din punctul de vedere al domeniului TI, la categoria „toatecelelalte drepturi..”, se includ în principal numele de domeniu Internet ºi,respectiv, topografiile circuitelor semiconductoare.

În al doilea rând, domeniul enunþat la subpct. d), „descoperirileºtiinþifice”, nu se regãseºte în fond nici în conþinutul propietãþii industrialeºi nici în conþinutul dreptului de autor ºi drepturilor conexe. Deºi aceastãsituaþie pare surprinzãtoare, aceasta se datoreazã în principal faptului cãpânã în prezent nu au fost gãsite pe plan internaþional forme adecvate deprotecþie a descoperirilor ºtiinþifice. De altfel, în acest sens a fost chiarexprimatã opinia1 cã „în realitate ele nici nu ar fi trebuit sã fie enunþateprintre obiectele proprietãþii intelectuale”.

Trebuie totuºi plecat de la premisa cã evoluþiile viitoare în domeniulproprietãþii intelectuale pot face posibilã încheierea unor acorduri sau tratateinternaþionale în care problema delicatã a protecþiei descoperirilor ºtiinþificesã primeascã o rezolvare adecvatã.

Realitatea este cã în fapt o descoperire ºtiinþificã trebuie finalizatã într-o soluþie tehnicã prin care fie se pune în evidenþã descoperirea, fie se aplicãîntr-un domeniu tehnologic, fie se genereazã condiþiile tehnologice pentruo eventualã nouã descoperire, situaþii în care este vorba de fapt de protecþiaunei invenþii care stã la baza descoperirii în sine.

În esenþã, dificultatea protecþiei descoperirii ºtiinþifice ca obiect deproprietate intelectualã decurge tocmai din faptul cã elementele sale

1 WIPO-Background Reading Material on Intellectual Property, p.4, WIPO 1988.

22Capitolul I

definitorii decurg din necesitatea existenþei unei invenþii (brevetate), caresã o punã în valoare.

Despre elementele definitorii ale obiectelor proprietãþii intelectualerelevante pentru domeniul TI, privite în relaþia lor cu acest domeniu, vomdiscuta pe larg în capitolele de bazã ale lucrãrii.

În unele lucrãri de specialite sau chiar în unele documente oficiale,proprietãþii intelectuale i se acordã ºi sensul restrâns de drept de autor,incluzându-se ºi drepturile conexe.

Deºi menþionãm aceastã posibilitate, nu recomandãm aceastã abordareºi nu o vom utiliza în cuprinsul lucrãrii prezente, apreciind cã pe fond eareprezintã o restricþionare în raport de principiile convenþiilor de bazãenunþate anterior (OMPI, Paris, Berna).

În consecinþã, atunci când cititorul întâlneºte noþiunea de proprietateintelectualã, el trebuie sã aibã în vedere ºi posibilul context sau sens deutilizare: cel larg, atotcuprinzãtor, conform convenþiilor gestionate de OMPI,sau cel restrâns.

Nu în ultimul rând, este necesar sã clarificãm dacã, iar în caz afirmativ înce mãsurã, conceptul de drept de autor corespunde conceptului de „copyright”.

Aceasta este necesarã deoarece într-o lume dominatã pe plan informaticde termeni din limba englezã, adesea în mediul de specialitate din Româniase considerã mai „elevatã” utilizarea termenului de „copyright”.

Cu riscul sã-i dezamãgim pe aceºti cititori, vom pleda ferm pentruutilizarea termenului specific limbii române de „drept de autor”.

Explicaþia nu þine în mod necesar de un „patriotism lexical”, deºi ºiacesta ar trebui sã funcþioneze în mod normal, ci de o diferenþã de abordareconceptualã care nu permite identificarea termenilor, doar prin traducereaformalã, drept de autor=copyright.

Astfel, „copyright” este atât conceptul utilizat de terminologia anglo-saxonã, cât ºi corespondentul în limba englezã al cuvântului „drept de autor”.

Nu întâmplãtor am afirmat formalismul aprecierii, deoarece în esenþa saanglo-saxonã supusã „dreptului comun”, copyrightul sau în traducere liberã„dreptul de copiere”, este tratat ca o formã de proprietate, care poate fi creatãde cãtre un autor individual sau în asociere, iar odatã creatã este susceptibilãde exploatare comercialã ca ºi oricare altã formã de proprietate. Drepturile cedecurg din actul de creaþie sunt direct ºi exclusiv direcþionate în sensul asigurãriibeneficiului ce decurge din potenþialul economic al proprietãþii.

Pe de altã parte, în þãrile continentale, bazate pe „dreptul civil”, dreptulde autor protejeazã de asemenea conþinutul economic al proprietãþii, darîn plus adaugã componenta intelectualã ºi filozoficã potrivit cãreia opera


23

unui autor reprezintã o expresie directã a personalitãþii sale care facenecesarã o protecþie care depãºeºte simplul potenþial economic al operei.

Dorind sã clarificãm conceptele de bazã, am prezentat ambele valenþeale „dreptului de autor”, dar deoarece legislaþia românã aparþine în modtradiþional de „dreptul civil”, în capitolele urmãtoare vom avea în vedereexclusiv aceastã abordare specificã þãrilor continentale.

Înainte de a încheia aceastã prezentare generalã a obiectelor proprietãþiiintelectuale, trebuie precizat faptul cã remarcabila dezvoltare a tehnologieiinformaþiei a condus la o adevãratã „provocare” în domeniul protecþieiproprietãþii intelectuale. Explicaþia decurge din faptul evident cã noile realizãridin domeniul TI se înscriu cu dificultate în tiparele obiectelor proprietãþiiintelectuale, aºa cum au fost ele tranºate în decursul anilor scurºi dupã încheiereaConvenþiilor amintite, sau chiar uneori nu se pot circumscrie acestora.

În atari condiþii, ele beneficiazã de forme suigeneris ale proprietãþiiintelectuale, înscriindu-se la categoria „celelalte drepturi”.

Menþionãm în acest stadiu faptul cã spre exemplu în cazul Internetului,deºi numele de domeniu are similitudini cu marca, totuºi nu a putut fiasimilat acestei forme de protecþie. De aceea, se vorbeºte de exemplu de„interferenþa” sau chiar de „conflictul” marca - nume de domeniu Internet.

În aceeaºi situaþie se aflã protecþia topografiilor circuitelorsemiconductoare care nu a putut fi asimilatã protecþiei prin brevet ori prindesen sau model industrial, ori prin dreptul de autor, deºi adesea este doar„raliatã” unora din aceste forme de protecþie.

Transmisiile prin sateliþi, software-ul de bazã sau de aplicaþie, suntalte exemple în care provocarea creatã de evoluþia spectaculoasã adezvoltãrii tehnologice, au condus la abordãri noi. Despre toate acestea,mai târziu, în cuprinsul capitolelor de bazã.

1.1.3. Tehnologia informaþiei TI1.1.3. Tehnologia informaþiei TI1.1.3. Tehnologia informaþiei TI1.1.3. Tehnologia informaþiei TI1.1.3. Tehnologia informaþiei TI

Conceptul de tehnologia informaþiei este complex ºi acoperã, potrivitdoctrinei1, „toate aspectele modului sau ºtiinþei prelucrãrii datelor pentrua produce informaþie”.

Asociaþia pentru tehnologia informaþiei din America (ITAA) o defineºtemai complex ca fiind „studiul, proiectarea, dezvoltarea, implementarea,suportul sau managementul sistemelor informatice bazate pe calculator, înparticular aplicaþiile de soft ºi hard-ul calculatorului”.

1 Baker&McKenzie and Robert J. Hârt - Guide to Intellectual Porptey în the ITIndustry, Carswell, 2001.

24Capitolul I

Într-o formulare concisã, putem afirma cã TI-ul se ocupã cu utilizareacalculatoarelor electronice ºi a softului de calculator pentru conversia,memorarea, protejarea, prelucrarea ºi transmiterea sigurã a informaþiei.

În consecinþã, ITAA împarte tehnologia informaþiei în urmãtoarelesubcategorii:

ºtiinþa calculatoarelor;managementul datelor;arhitectura informaþiei;Internetul;comunicaþiile tehnice;securitatea reþelelor de calculatoare.

Noþiunea de calculator trebuie privitã în sens larg ca referindu-se înfapt la orice dispozitiv sau sistem de procesare a datelor care include sau acãrei funcþionare se bazeazã pe cel puþin un procesor.

Informaþiile care constituie semnalele de ieºire dintr-un calculator potfi exprimate într-o formã citibilã de cãtre om, de exemplu un print, sauîntr-o formã citibilã de maºinã, situaþie în care semnalele de ieºire potconduce procese tehnologice complexe.

Hardul calculatorului constã din unitãþile fizice care compun sistemulde calcul, inclusiv echipamentele periferice: printerele, discurile ºidischetele, driverele de discuri, displayurile, modemurile, tastatura etc.

Funcþionarea sistemului de calcul se realizeazã pe baza datelormemorate ºi bazelor de date utilizate ºi a softului care controleazã structurahardware a sistemului de calcul.

Oricare din aceste subcategorii este protejabilã prin cel puþin un obiectal proprietãþii intelectuale, aºa cum va fi prezentat în subcapitolul 1.4.

1.2.1.2.1.2.1.2.1.2.Proprietatea intelectualã- exponentProprietatea intelectualã- exponentProprietatea intelectualã- exponentProprietatea intelectualã- exponentProprietatea intelectualã- exponentºi motor al dezvoltãrii tehnologiceºi motor al dezvoltãrii tehnologiceºi motor al dezvoltãrii tehnologiceºi motor al dezvoltãrii tehnologiceºi motor al dezvoltãrii tehnologice

în domeniul TIîn domeniul TIîn domeniul TIîn domeniul TIîn domeniul TI

ÎÎÎÎÎntre nivelul dedezvoltare tehnologicã al unei þãri ºi nivelul protecþiei proprietãþii intelectualeasigurate creaþiilor tehnice originale, existã o relaþie directã care se manifestãîn ambele sensuri.


25

Pe de-o parte, cu cât o þarã este mai dezvoltatã din punct de vederetehnologic, cu atât aduce în principiu un aport mai important la ºtiinþa ºitehnologia mondialã care se concretizeazã prin numãrul de creaþiiintelectuale protejate: brevete de invenþie, programe de calculator, design,topografii de circuite semiconductoare etc.

Este sugestiv faptul cã þãrile cele mai dezvoltate din punct de vederetehnologic, economic ºi comercial au ºi sisteme de protecþia ºi respectareadrepturilor de proprietate intelectualã situate la nivele foarte înalte.

Astfel, Japonia este exemplarã atât în privinþa nivelului dezvoltãrii îndomeniul tehnologiei informaþiei, dar ºi prin faptul cã relativ recent (n.n- înanul 2002), s-a definit la nivelul strategiei guvernamentale ca fiind o „naþiunebazatã pe proprietate intelectualã”.

SUA, la rândul lor, au promulgat încã din anul 1998 „Actul privindcopyright-ul în mileniul digital” (Digital Millenium Copyright Act), actlegislativ cu o deosebitã semnificaþie care implementeazã „tratatele Internet”elaborate sub egida OMPI.

În cadrul Strategiei Lisabona menitã a face din aceastã zonã politicã ºieconomicã în care acum este integratã ºi România „prima putere a lumii”,Uniunea Europeanã ºi-a propus sã utilizeze proprietatea intelectualã ca uninstrument de bazã în atingerea acestui þel strategic fundamental.

Câteva cifre statistice sunt elocvente pentru ilustrarea afirmaþiiloranterioare.

Astfel, dacã în anul 2000 au fost depuse pe plan mondial 110.701cereri de brevet în domeniul TI, cifra a ajuns în 2004 la 141.357 ceea ceînseamnã o creºtere de 27.7%.

În ilustrarea valenþei proprietãþii intelectuale ºi în particular a brevetuluide invenþie de a fi exponent al dezvoltãrii tehnologice, nu este astfel delocîntâmplãtor faptul cã din numãrul total de cereri de brevet de invenþiespecifice domeniului TI depuse la Oficii naþionale sau regionale, statisticileindicã faptul cã pe perioada 2000-2004, se depuneau:

în SUA 36% din total;în Japonia 29%;în Republica Koreea 11%;la Oficiul European de Brevete-OEB- 7%;în China 7% etc.

Pentru comparaþie, în 1982 în SUA erau în vigoare cca. 4000 de breveteîn domeniul TI, pentru ca în 1996 cifra sã ajungã la cca. 16000, iar conformcu statistica anterioarã, numai într-un singur an sã se solicite în SUA cca50000 de brevete. Tendinþa este evidentã ºi comentariile sunt practic inutile.

26Capitolul I

Pe calea protecþiei internaþionale oferitã de Tratatul de cooperare îndomeniul brevetelor, PCT( a se vedea & 3.3.6.2), statisticile indicã faptulcã dacã în anul 2000 se depuneau 11096 cereri de brevet în domeniultehnologiei informaþiei, pentru anul 2004 cifrele indicau 13428 cereri debrevet adicã o creºtere de 22%.

Din totalul cererilor depuse pe calea PCT, cca 35,5 % au fost depusede solicitanþi din SUA, cca.12% din Germania, cca. 19% din Japonia, cca.4,4% din Franþa ºi respectiv Rep. Korea, China cca 3,5%.

Relevantã este creºterea extraordinarã înregistratã anual a numãruluide cereri de brevet în domeniul TI provenind din Rep. Korea, 26,5 % ºi maiales China 56,5%.

Semnificativ este faptul cã chiar ºi în numãrul de cereri de brevet depusela OEB în baza Convenþiei Brevetului European, statisticile1 situeazã SUA lacca 28,5%, Germania la cca. 20%, Japonia la cca 15%, Franþa la cca. 6.5% etc.

Pentru ilustrarea locului brevetului de invenþie în dezvoltareatehnologicã, menþionãm cã Japoniei i-au trebuit 95 de ani pentru a acordaprimul milion de brevete de invenþie, dar i-au trebuit numai 15 ani pentruurmãtorul milion.

Din pãcate, în România situaþia este „supãrãtor” de nesatisfãcãtoareîn numãrul de cereri de brevet depuse specifice domeniului TI (sub 2%/an), în condiþiile în care producãtorii de software din România suntrecunoscuþi pe plan mondial.

Aceasta conduce la concluzia evidentã cã atât industria româneascã înansamblu, cât ºi producãtorii individuali pierd enorm din cauza lipseiprotecþiei prin brevet pentru soluþiile tehnice implicate în dezvoltãrile soft.

Pe un alt plan, ilustrarea dezvoltãrii tehnologice prin nivelul protecþieiproprietãþii industriale la nivelul unei firme, care în condiþiile în care estecompetitivã pe plan naþional sau internaþional, competitivitatea sa se exprimãîn aceeaºi mãsurã ºi prin numãrul ºi calitatea titlurilor de protecþie obþinutepe cale naþionalã sau internaþionalã, inclusiv regionalã.

Putem defini astfel primã faþetã a proprietãþii intelectuale ºi anumeaceea de exponent al dezvoltãrii tehnologice, exprimatã atât la nivelul localde firmã, cât ºi la nivelele mai înalte, naþional ºi internaþional.

Concomitent, o þarã ori o firmã dezvoltatã îºi promoveazã intereseleeconomice ºi industriale printr-o politicã ofensivã de protejare a creaþiilorintelectuale apãrute ca urmare a activitãþii de cercetare, desfãºurate într-un

1 EPO - Annual Report 2003.


27

cadru juridic naþional ºi internaþional corespunzãtor ºi bazat pe un înaltnivel de conºtientizare în rândul specialiºtilor ºi publicului.

Protecþia pe plan naþional a creaþiilor intelectuale, îi poate asigura încontinuare þãrii o poziþie importantã sau chiar dominantã în sistemul economicmondial ori naþional de valori ºi intensa competiþie care îi stã la bazã.

În mod similar, o politicã corespunzãtoare fãcutã la nivelul unei firme,în vederea protejãrii creaþiilor proprii, îi direcþioneazã practic locul îneconomia de piaþã, naþionalã sau, dupã caz, chiar mondialã.

Firma ºi la un nivel superior þara, au în mod normal în vedere nu numaisã-ºi valorifice rezultatele cercetãrii în care s-au investit resurse umane,materiale ºi financiare importante, dar ºi sã obþinã un monopol garantatchiar de stat, prin protejarea drepturilor de proprietate intelectualã ºieliberarea unor titluri de protecþie. Se asigurã în acest fel o prioritatemondialã unei creaþii care în mod normal poate fi exploatatã doar de cãtretitular sau persoanele autorizate de acesta, el putând în mod efectiv interziceoricãrui terþ exploatarea neautorizatã a creaþiilor protejate.

Proprietatea intelectualã îºi defineºte astfel a doua sa faþetã de bazã,aceea de „motor” al dezvoltãrii tehnologice.

Influenþa proprietãþii intelectuale ºi în particular a brevetelor la creºtereacontribuþiei industriilor bazate pe tehnologii înalte în produsul naþional brut– PNB – al unei þãri, este bine reflectat de SUA în care aceastã pondere acrescut de la 21% în 1982, la 27% în 1995 ºi respectiv 31% în 2004.

În sensul celor precizate anterior, ca exponent de bazã al dezvoltãriitehnologice, brevetul constituie unul dintre cele mai puternice instrumenteale economiei de piaþã, fiind intrinsec destinat sã asigure titularului unmonopol pe piaþã, pentru creaþiile tehnice în domeniu.

O ilustrare a importanþei brevetului îl constituie cazul celebru al disputeijuridice între giganþii industriali HITACHI - Japonia ºi MOTOROLA - SUA înlegãturã cu acuzaþia de încãlcare a unui brevet deþinut de HITACHI înrealizarea microprocesorului 68030 MOTOROLA. Microprocesorul erautilizat în calculatorul personal realizat de un alt gigant al microelectronicii,APPLE Computer-SUA, care era în pericolul iminent sã înceteze producþia,de altfel de mare succes comercial.

Dupã ce HITACHI a obþinut o ordonanþã judecãtoreascã prin care obligaMOTOROLA fie sã înceteze producþia, fie sã negocieze cu HITACHI plataunei taxe considerabile, în cele din urmã MOTOROLA a fost obligatã sãnegocieze o licenþã cu HITACHI ºi sã reproiecteze o porþiune demicroprocesor care încalca brevetul deþinut de compania japonezã. Este o

28Capitolul I

ilustrare elocventã a modului în care aplicarea principiilor dreptuluibrevetului în regulile severe ale economiei de piaþã au forþat douã companiidin SUA sã suporte consecinþele încãlcãrii unui brevet japonez.

Se apreciazã cã brevetul de invenþie contribuie la stimularea inovãriitehnologice în trei moduri de bazã:

- prin posibilitatea obþinerii de drepturi exclusive pentru aplicareaunei invenþii pentru o perioadã limitatã de timp, el constituie o încurajare aactivitãþii inventive ºi inovative;

- prin perioada limitatã de timp la care titularul este îndreptãþit ladeþinerea unor drepturi exclusive asupra invenþiei, se creazã un mediu carefaciliteazã dezvoltarea eficientã ºi utilizarea invenþiilor brevetate. Elprotejeazã inventatorul împotriva unei competiþii neloiale din partea celorcare nu ºi-au asumat riscuri financiare ºi creazã condiþiile unei utilizãriadecvate a capitalului de risc necesar aplicãrii unei invenþii brevetate;

- sistemul de brevete oferã cadrul cel mai eficient pentru colectarea,clasificarea ºi diseminarea celei mai bogate surse de informaþie tehnologicãexistentã în ziua de astãzi. Prin publicarea cererii, informaþia tehnologicãpoate fi utilizatã nerestricþionat chiar de la data publicãrii exclusiv în scopuride cercetare, experimentare ºi necomerciale, iar apoi, dupã stingereadrepturilor conferite de brevet, informaþia tehnologicã conþinutã în brevet,intrã în domeniul public ºi este liber utilizabilã.

În topul celor mai valoroase branduri din lume în anul 2001, firmelede TI ocupã poziþiile 2 Microsoft cu cca. 66 miliarde USD, 3—IBM cu cca.52 miliarde USD, 5 NOKIA cu cca 35 miliarde USD, 6 INTEL cu cca. 34,5miliarde USD si AT&T cu cca. 22,828 miliarde USD.

Firme precum IBM, INTEL, HEWLETT-PACKARD, DELL, MOTOROLA,SAMSUNG, HITACHI, PHILLIPS, SIEMENS etc. solicitã anual sute sau chiarmii de brevete în domeniul tehnologiei informaþiei. Aceste firme au înþelescã îºi pot menþine „leadership-ul” prin utilizarea portofoliului de brevete înmod ofensiv, prin menþinerea competitorilor în zone periferice ale pieþeisau ca centre importante de profit prin încheierea de contracte de licenþãcare aduc profituri substanþiale. Cel mai adesea ele încheie contracte delicenþã pe tehnologii: produse sau procese, pe care deja le-au depãºit prinnoi brevete ºi, în consecinþã, de multe ori firmele în realitate prin contractulde licenþã acordat îºi consolideazã dominarea pieþei.

Un spectaculos exemplu1 care pune în evidenþã rezultatele protecþieiprin brevet de invenþie în domeniul TI este achiziþionarea de cãtre Texas

1 Kamil Idris- Intellectual Property-a powerfool tool for economic growth, WIPO.


29

Instruments a unei companii de mult mai mici dimensiuni, AmatiCommunications, pentru impresionanta sumã de 395 mil. USD.

Explicaþia nu constã în bunurile materiale deþinute, în numãrul desalariaþi ai companiei ori în cifra sa de afaceri, ci în faptul cã Amati eratitulara a 25 de brevete în domeniul tehnologiei Digital Subscriber LineDSL, consideratã cheie pentru dezvoltarea unor generaþii evoluate demodemuri. Devenind titularul brevetelor, Texas Instruments a devenit lideruldomeniului tehnologic respectiv ºi atât urmare a cifrei ulterioare a vânzãrilor,cât ºi ulterior licenþelor acordate altor firme, Texas Instruments a fãcut înrealitate una din cele mai spectaculoase ºi profitabile afaceri.

În 1999 Microsoft a obþinut 21,6 miliarde USD, 12,7 miliarde USD,Computer Associates 4,9 miliarde USD, iar Oracle Co. 3,8 miliarde USDdin brevetarea programelor pentru calculator.

Exporturile de soft ale Indiei au crescut de la 4 miliarde USD în 1997când au reprezentat 10,5% din totalul exporturilor Indiei la 15 miliardeUSD în 2007.

Odatã cu dezvoltarea comerþului electronic, numãrul de cereri deînregistrãri de marcã pentru utilizarea pe Internet sau în conexiune cu el acrescut spectaculos. Astfel, în 1999 USPTO a primit cca 34000 de cereri deînregistrare de marcã ce se refereau la produse sau servicii pe Internet,dintre care 12000 de cereri de marcã includeau sufixul „.com” în timp cenumai 4 îl purtau în 1994.

În 2007 aceste cifre au crescut cu 34%.

1.3.1.3.1.3.1.3.1.3.Elemente specifice ale proprietãþiiElemente specifice ale proprietãþiiElemente specifice ale proprietãþiiElemente specifice ale proprietãþiiElemente specifice ale proprietãþii

intelectuale pentru domeniul TIintelectuale pentru domeniul TIintelectuale pentru domeniul TIintelectuale pentru domeniul TIintelectuale pentru domeniul TI

EEEEEste necesar sãafirmãm de la început cã punerea în discuþie a unei anumite specificitãþi înprivinþa protecþiei ºi respectãrii drepturilor de proprietate intelectualã îndomeniul TI nu contrazice, ci chiar confirmã aplicarea principiilor de bazãcare guverneazã protecþia proprietãþii industriale ºi respectiv protecþia prindrept de autor ºi drepturi conexe.

Nu este mai puþin adevãrat cã aºa cum am menþionat anterior,dezvoltarea explozivã a domeniului TI a adus dupã sine luarea în considerare

30Capitolul I

a unor elemente ºi probleme pentru care încadrarea în conceptele anteriordefinite în tratate ºi convenþii internaþionale, este dificilã sau în anumitesituaþii chiar pusã în discuþie.

Acest fapt a condus pe de-o parte la apariþia unor situaþii ºi problemede interfaþã în care încadrarea în unul sau altul din obiectele proprietãþiiintelectuale trebuie fãcutã în funcþie de circumstanþe care se cer reliefate.

Sunt douã exemple pregnante care, acum doar amintite, vor fi tratateîn detaliu în cuprinsul lucrãrii.

Primul se referã la protecþia programelor de calculator sau a softului.Astfel, deºi nu se pune în discuþie protecþia softului „în sine” prin dreptul

de autor, aºa cum este prevãzut în Convenþia de la Berna, totuºi implicareamasivã a calculatoarelor/procesoarelor în conducerea proceselor de oricenaturã, pune din ce în ce mai accentuat în discuþie protecþia softului aplicativ,care „rezolvã” probleme tehnice concrete. Ori, în aceste situaþii suntem defapt în mod potenþial în faþa unor soluþii tehnice la probleme de naturãtehnicã, adicã în faþa posibilitãþii protecþiei prin brevet a unor „invenþii înlegãturã cu softul”, ori „invenþii implementate cu ajutorul calculatorului”(engl. „software related inventions”, „computer implemented inventions”).

În consecinþã, una din cele mai actuale, dificile ºi „provocatoare”probleme pe plan internaþional este tocmai definirea limitelor protecþiei prinbrevet a softului, în relaþia sa naturalã ºi complementarã cu dreptul de autor.

Al doilea exemplu are în vedere numele de domeniu Internet, la careprotecþia sui generis prin înregistrarea la o Autoritate de gestiune a numelorde domeniu poate interfera ºi, în unele situaþii, devine conflictualã cuprotecþia prin înregistrare ca marcã.

Problema este cã dacã marca este un obiect al proprietãþii industrialedefinit prin tratate, convenþii internaþionale ºi legi naþionale armonizate cuacestea, numele de domeniu este încadrabil în formularea genericã „toatecelelate drepturi” (a se vedea &. 1.1.2). Pentru acestea, au fost adoptate lanivel internaþional recomandãri ºi rezoluþii, care conferã o definire ºiprotecþie la un nivel mai scãzut de capacitate de armonizare.

Cele douã probleme expuse sunt încadrabile în categoria de„interferenþã” privind drepturile de proprietate intelectualã.

O altã mare categorie de probleme decurge din impactul tehnologiilordigitale în evoluþie dinamicã asupra „vechilor” sau „tradiþionalelor” abordãriîn domeniul dreptului de autor.

Se poate firma cã de fapt niciodatã în istoria sa, dreptul de autor nu atrebuit sã facã faþã unor aºa multiple ºi fundamentale „provocari” ca ºi cele


31

care decurg din descoperirea, punerea în valoare ºi implementarea noilortehnologii.

Reþelele interactive digitale, „supermagistralele digitale”, livrareadigitalã de servicii, sistemele mulþimedia ca ºi toate celelalte elementespecifice asociate noilor tehnologii, au fãcut necesarã nu numai gãsireaunor forme specifice de tehnici de licenþiere, dar ºi aplicarea unor noi formede protecþie ºi de respectare a drepturilor de autor.

Administrarea colectivã a drepturilor a devenit din ce în ce maiimportantã în raport de administrarea individualã, care era piatra de temeliea proprietãþii intelectuale pânã la explozia tehnologicã actualã.

Armonizarea pe plan internaþional în domeniul dreptului de autor, însensul luãrii în considerare a elementelor amintite, a condus la negociereaºi încheierea sub egida OMPI în anul 2006 a aºa-numitelor „tratate Internet”.

Cele douã tratate sunt:Tratatul OMPI privind dreptul de autor (engl. WCT-WIPOCopyright Treaty);Tratatul OMPI privind interpretãrile ºi fonogramele (engl. WPPT-WIPO Performance and Phonograms Treaty).

Necesitatea adoptãrii lor era evidentã urmare a faptului cã dreptul deautor ºi drepturile conexe rãmãseserã ancorate în principii de bazã specificecreaþiilor protejate pentru mediile clasice de exprimare: hârtie, înregistrãriaudio ºi video etc. Impactul lor asupra dinamicei lumi a tehologiei digitaleºi a protecþiei creaþiilor din domeniu este important ºi va fi prezentat îndetaliu în capitolele urmãtoare.

1.4.1.4.1.4.1.4.1.4.Protecþia proprietãþiiProtecþia proprietãþiiProtecþia proprietãþiiProtecþia proprietãþiiProtecþia proprietãþii

intelectuale în domeniul TIintelectuale în domeniul TIintelectuale în domeniul TIintelectuale în domeniul TIintelectuale în domeniul TI

DDDDDupã cum s-a afirmatanterior, elementele domeniului TI sunt regãsibile în practic toate obiecteleproprietãþii intelectuale ºi, în consecinþã, este de presupus cã fiecare dinacestea vor putea urma calea de protecþie specificã fiecãrui obiect alproprietãþii intelectuale. Desigur cã vom reveni pe larg asupra unorchestiuni de detaliu în capitolele urmãtoare care focalizeazã pe fiecaredin acestea.

32Capitolul I

Înainte de acesta detaliere, trebuie însã plecat de la o premisã extrem deimportantã pentru strategiile pe care trebuie sã le aibã în vedere autorul creaþieisau managerul firmei de TI, în domeniul protecþiei proprietãþii intelectuale.

Astfel, în domeniul proprietãþii industriale protecþia se dobândeºte prinacordarea în baza legii, a unui titlu de proprietate industrialã de cãtre Oficiulde Proprietate Industrialã - OSIM în România - ca urmare a depunerii uneicereri de protecþie ºi examinãrii sale de cãtre Oficiu.

Titlul de protecþie se numeºte brevet (de invenþie) sau certificat deînregistrare (model de utilitate, marcã, design, topografie de circuitsemiconductor), este valabil pe o perioadã legal determinatã ºi conferãtitularului atât drepturi exclusive de exploatare, cât ºi, direct derivate dinacestea, drepturi de interzicere a exploatãrii de cãtre terþii neautorizaþi.

Spre deosebire de aceasta, protecþia dreptului de autor ºi a drepturilorconexe se exercitã numai în baza legii, fãrã a fi necesarã îndeplinirea uneiformalitãþi ºi fãrã a fi eliberat vreun titlu de proprietate de cãtre autoritateacompetentã - în România Oficiul Român pentru Dreptul de Autor ORDA.

Nu vorbim pentru moment de anumite formalitãþi legate de înscriereaprogramelor în Registrul naþional al programelor de calculator, problemãpe care o s-o reluãm pe larg în & 3.2.1.2. ºi care nu condiþioneazã existenþadreptului de autor.

1.4.1. Necesitate1.4.1. Necesitate1.4.1. Necesitate1.4.1. Necesitate1.4.1. Necesitate

Este surprinzãtor faptul cã deºi managerii de firmã ori direct autoriispecialiºti în domeniul TI din România ar trebui sã-ºi protejeze creaþia lorde o manierã cât mai completã ºi cât mai cuprinzãtoare, adesea neglijeazãsau trateazã neprofesionist aceastã problemã esenþialã.

Produsele hard ºi soft originale, în care sunt înglobate eforturiintelectuale ºi financiare considerabile, sunt adesea pur ºi simplu „vândute”altora ca atare, lipsite de protecþia necesarã. Deºi poate pe moment partentante, sumele obþinute pot fi în realitate mult diminuate în raport debeneficiile financiare pe care le obþin ulterior noii proprietari din exploatareaadecvatã a acestor creaþii, eventual prin redevenþele aduse de multiplicãrileseriilor mari de ofertanþi.

În situaþia în care aceste produse sau servicii ar fi fost „protejate”,ofertanþii ar fi putut beneficia de postura semnificativ mai favorabilã princare în calitate de titulari ai drepturilor de proprietate intelectualã asupra


33

acestor produse, ar fi putut deþine dreptul exclusiv de exploatare ºi înconsecinþã ar fi putut „bloca” întreaga producþie a terþilor, deci a concurenþei.

Este clar cã în situaþia protejãrii anterioare a drepturilor asupra creaþiilorlor ºi fiind conºtienþi de data aceasta de atuurile pe care le au în mânã,creatorii/ firmele titulare de drepturi de proprietate intelectualã pot solicitãºi obþine avantaje ºi drepturi materiale mult mai substanþiale decât în situaþiaexpusã anterior.

În plus, un contract de transfer de tehnologie în domeniul TI care are labazã drepturi de proprietate intelectualã protejate corespunzãtor, conferã înmod normal ofertantului de tehnologie o forþã juridicã net superioarã datãtocmai de protecþia bine articulatã de care beneficiazã acesta, precum ºi declauzele prin care drepturile protejate se transferã beneficiarului contractului.

Prezentãm un exemplu concret din care reies învãþãmintele de rigoare.Actualmente suntem din pãcate în situaþia nefavorabilã sub aspectul

impactului asupra dezvoltãrii de viitor, în care mulþi specialiºti în domeniulTI din România îºi desfãºoarã activitatea parþial sau total în afara graniþelor.

Astfel, specialiºtii noºtri, în special tinerii, sunt bine pregãtiþi profesionalîn domeniul lor, deci existã o importantã cerere pe piaþa forþei de muncãdin marile companii din þãrile dezvoltate.

Din pãcate, slaba conºtientizare a creatorilor ºi managerilor dindomeniul TI cãtre protecþia creaþiilor proprii, are drept consecinþãposibilitatea utilizãrii lor de cãtre marile firme internaþionale „pe bani puþini”.

Dacã de exemplu, un softist din România având o realizare tehnicãbrevetabilã deosebitã, care a determinat o mare firmã internaþionalã sã-langajeze „afarã”, ar proteja în primul rând în România ºi apoi ar depune ocerere de protecþie ºi în þara în care urmeazã sã-ºi desfãºoare activitatea,are ºansa de a primi o remuneraþie ºi clauze contractuale mult mai favorabiledecât în situaþia în care nu ar face acest pas.

Firma va ºti astfel cã dacã nu este mulþumit de condiþiile oferite, el vaputea negocia drepturile sale de proprietate intelectualã asupra creaþiei cu ofirmã concurentã. În asemenea situaþie, pentru a preîntâmpina trecerea creaþieiîn mâna concurenþei, cu toate rezultatele nefavorabile pe termen lung ce arurma, firma ar trebui sã se strãduiascã nu numai pentru a-l angaja cu oremuneraþie corespunzãtoare, dar ºi pentru a plãti taxele de protecþie.

În acest fel, nu numai cã specialistul va proteja creaþia proprie chiar cuajutorul financiar al firmei angajatoare, dar din aceastã posturã de solicitantal protecþiei, el poate negocia ºi obþine avantaje financiare semnificativsporite în raport de postura în care ar fi un simplu ofertant al creaþiei sale,dar nu ºi solicitant al protecþiei pentru respectiva creaþie.

Cristian Strenc - PI TI - BT · Proprietatea intelectualã în domeniul tehnologiei informaþiei 7...

Documents

Transcript of Cristian Strenc - PI TI - BT · Proprietatea intelectualã în domeniul tehnologiei informaþiei 7...