SPECIALIZAREA ASISTEN DE FARMACIE anul IIICurs - PRODUSE COSMETICE SI PARAFARMACEUTICE88|Tema 1. PRODUSE COSMETICE SI PARAFARMACEUTICECOSMETOLOGIA este tiina care se ocup cu meninerea i asigurarea frumuseii maxime a corpului omenesc n special a epidermei. Este denumit n mod obinuit cosmetic (gr. Kosmeticos = podoab, arta de a-i face toaleta; logos = tiin); Cosmetologia este o ramur a dermatologiei care se ocup cu probleme de bioestetic i studiaz mijloacele individuale de meninere a pielii n perfect sntate i frumusee pe un interval de timp ct mai lung posibil.Cosmetologia are dou pri importante:cosmetica integral;cosmetica decorativ.COSMETICA INTEGRAL - cuprinde regulile generale care privesc meninerea n stare corespunztoare a sntii corpului i a pielii, procedee ca: bi, duuri, masaje, gimnastic, produse de parfumerie.COSMETICA DECORATIV - uzeaz de tratamentele cosmetice, de produsele cosmetice i de produsele de machiere (farduri, rujuri, pudr).PRODUSUL COSMETIC Definiie - Orice substan sau amestec destinat punerii n contact cu prile externe ale corpului uman (epiderma, prul, unghiile, buzele i organele genitale externe) sau cu dinii i mucoasele cavitii bucale, cu scopul exclusiv sau principal de ale cura, de a le parfuma, de a le schimba aspectul, de a le proteja, de a le menine n condiii bune sau de a corecta mirosurile corpului.n sensul definiei din Regulamentul (CE) nr. 1223/2009 al Parlamentului European i al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind produsele cosmetice, produsele cosmetice sunt amestecuri de substane destinate punerii n contact cu prile externe ale corpului uman (epiderm, zonele cu pr, unghii etc.), sau cu dinii i mucoasele cavitii orale, cu scopul exclusiv sau principal de a le cura, de a le parfuma, de a schimba aspectul acestora, de a le proteja, de a le menine n condiii bune sau de a corecta mirosurile corpului.In sensul definiei din legea cosmeticelor, anumite articole nu sunt considerate produse cosmetice,De exemplu, perucile sau dispozitivele (aparatele) de infrumuseare nu sunt considerate produse cosmetice,Exist anumite articole care sunt impregnate cu produse cosmetice (ex. erveelele demachiante, serveele parfumate, etc).Articolul in sine nu este considerat un produs cosmetic, ins dac substana sau preparatul care este coninut in acel articol este eliberat si absorbit de esuturile organismului, atunci acesta este considerat produs cosmetic si intr sub incidena legislaiei in domeniu.Tatuajele temporare (si anume, un desen in miniatur care este umezit si apoi aplicat pe piele prin presare) sunt produse cosmetice, deoarece amestecul de colorani este considerat un preparat, iar aplicarea se face pe piele, avand ca scop modificarea aspectului acesteia. (exemplu: tatuaje de hena).Fa de prevederea redat mai sus, nu fac parte din categoria cosmeticelor produse cum ar fi: guma de mestecat, inhalatoarele, tatuajele permanente.De aceea, evaluarea fiecrui produs se face dup caz, inand cont de criterii obiective cum ar fi prezentarea produsului si modul uzual de aplicare,Produsele care nu corespund scopurilor specificate in definiia produsului cosmetic, nu sunt considerate ca fcnd parte din aceast categorie. De exemplu, produsele destinate stimulrii activitii sexuale si lubrifianii sexuali nu sunt considerate produse cosmetice.LEGISLAIA PRODUSELOR COSMETICEn vederea aderrii la uniunea european i astfel la piaa unic, Romnia a transpus legislaia UE n legislaia naional pentru a oferi un cadru legislativ armonizat cu cel al celorlalte state membre. O legislaie armonizat n cadrul UE sprijin principiile de funcionare ale unei piee competitive ce ncurajeaz libera circulaie a mrfurilor.n cadrul pachetului legislativ transpus n legislaia naional, se afl i reglementrile cu privire la produsele cosmetice. Astfel, Romnia a transpus directiva UE privind produsele cosmetice n legislaia naional prin legi specifice, alturi de alte reglementri adiacente, urmrind reglementarea clar a cerinelor pentru un produs cosmetic sigur, care s circule liber n cadrul pieei unice.Directiva care reglementeaz produsele cosmetice n Uniunea European este Directiva nr. 76/768/CEE. Prevederile ei sunt transpuse n legislaia romneasc prin Legea nr. 178/2000 privind produsele cosmetice, cu modificrile i completrile ulterioare. Pe lng aceasta exist i alte acte normative ce sunt enumerate ulterior. Principiul lex specialis afirm c, legislaia specific predomin legislaia general. Conform acestui principiu prevederile Directivei privind produsele cosmetice, respectiv ale Legii nr. 178/2000, republicat, predomin cerinele legislaiei generale (protecia consumatorilor, sigurana produselor etc) n domeniul produselor cosmetice. Totodat, autoritile naionale nu pot depi cerinele Directivei ce trebuie implementate la nivel naional, precum i a Regulamentului (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European i al Consiliului din 9 iulie 2008 de stabilire a cerinelor de acreditare i de supraveghere a pieei n ceea ce privete comercializarea produselor i de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 339/93.Ministerul sntii a emis un ghid referitor la controlul produselor cosmetice - GHID PRIVIND CONTROLUL PE PIA AL RESPECTRII REGLEMENTRILOR REFERITOARE LA PRODUSELE COSMETICEGhidul a fost elaborat n conformitate cu urmtoarele documente ale Comisiei Europene, disponibile la adresa http://ec.europa.eu/enterprise/cosmetics/html/cosm_guidance_docs.htm, precum i cu informaii privind practica n UE:Documentul 04/ENTR/COS/28 Implementarea practic a Articolului 6(1)(c) a Directivei Cosmeticelor (76/768/CEE): ETICHETAREA DURABILITII PRODUSULUI: PERIOADA DUP DESCHIDERE Documentul Ghid asupra relaiei dintre Directiva pentru Sigurana General a Produselor (GPSD) i anumite directive care conin prevederi privind sigurana (noiembrie 2003).Documentul Doc-Biocides-2002/03-rev1 Ghid privind distincia dintre Directiva 98/8/CE privind plasarea pe pia a produselor biocide i Directiva 76/768/CEE privind produsele cosmetice (24.04.2004).Document ghid pentru delimitarea dintre Directiva produselor cosmetice 76/768/CEE i Directiva produselor medicamentoase 2001/83/CE, agreat de Serviciile Comisiei i autoritile competente din statele membe.Ghid privind aplicarea restriciei de utilizare profesional din Directiva 76/768/CEE (versiunea 1.0, decembrie 2005).Recomandarea Comisiei Europene 2006/405/CE pentru stabilirea liniilor directoare privind utilizarea alegiilor referitoare la absena testelor pe animale, din Directiva produselor cosmetice 76/768/CEE.Compoziia i efectele nedorite ale produselor cosmetice ce sunt accesibile publicului implementarea practic a articolului 7a(1)(h) i celui de-al doilea paragraf al Directivei Consiliului 76/768/CEE.Ghid privind restricionarea domeniului de aplicare a coloranilor din Anexa IV a Directivei produselor cosmeticelor 76/768/CEE.Recomandarea Comisiei 2006/647/CE privind produsele de protectie solara i alegaiile productorilor cu privire la eficacitatea lor.Recomandarea Colipa nr. 23 / 24.02.2009 (aprobat de ctre PCPM): importana utilizrii i etichetrii instruciunilor pentru protecie solar.Legislaia naional specific produselor cosmetice este urmtoarea: Legi Legea nr. 178/2000 privind produsele cosmetice, republicat n M.Of. Partea I, nr. 120 / 17.02.2011.Legea nr. 469/2006 pentru modificarea i completarea Legii nr. 178/2000 privind produsele cosmetice, publicat n M.Of. Partea I, nr. 1029/27.12.2006.O.U.G. nr. 2 /2010 pentru modificarea Legii nr. 178/2000 privind produsele cosmetice publicat n M.Of. Partea I, nr. 59 din 26 ianuarie 2010.Legea nr. 260/2010 pentru abrogarea art. 8 din Legea 178/2000 privind produsele cosmetice, publicat n M.Of. Partea I, nr. 848 din 17 decembrie 2010.Hotrri de Guvern Hotrrea de Guvern nr. 562/2008 privind unele msuri pentru pstrarea confidenialitii unor ingrediente din compoziia produselor cosmetice, publicat n M.Of. Partea I, nr. 417/03.06.2008.Ordin nr. 194/ 2009 pentru stabilirea procedurilor administrative de aplicare a prevederilor Hotrrii Guvernului nr. 562/2008 privind unele msuri pentru pstrarea confidenialitii unor ingrediente din compoziia produselor cosmetice, publicat n M.Of. Partea I nr. 127 din 2 martie 2009.Ordine de ministru:Ordin nr. 309/729/2001 al ministrului industriei i resurselor i al ministrului sntii i familiei privind inventarul pentru ingredientele folosite n produsele cosmetice, publicat n M. Of. Partea I, nr. 756/28.11.2001 ORDIN nr. 1.448/2005 al ministrului sntii privind categoriile de produse cosmetice i listele cuprinznd substanele ce pot fi utilizate n compoziia produselor cosmetice, publicat n M.Of. Partea I, nr. 71/26.01. 2006.Ordin nr. 1448/2005 privind categoriile de produse cosmetice i listele cuprinznd substanele ce pot fi utilizate n compoziia produselor cosmetice, publicat n M.Of. nr. 71 bis din 26 ianuarie 2006, cu modificrile i completrile ulterioare.Ordin nr. 291 / 2007 al ministrului sntii publice privind aprobarea Procedurii de notificare a produselor cosmetice de uz uman care sunt puse pe pia pe teritoriul Romniei, publicat in M.Of. Partea I, nr. 117 / 16.02.2007.Ordin nr. 1504 / 138 / 2007 al ministrului economiei si al ministrului sntii publice privind metodele de analiz a compoziiei produselor cosmetice n vederea controlului acestora, publicat in M. Of. Nr. 230 / 3.04.2007.Ordin nr. 847/2006 al ministrului sntii publice pentru modificarea Ordinului ministrului sntii nr. 1.448/2005 privind categoriile de produse cosmetice i listele cuprinznd substanele ce pot fi utilizate n compoziia produselor cosmetice, publicat n M.Of. Partea I, nr. 669/3.08.2006.Ordin nr. 1.351/2006 al ministrului sntii publice pentru modificarea Ordinului ministrului sntii nr. 1.448/2005 privind categoriile de produse cosmetice i listele cuprinznd substanele ce pot fi utilizate n compoziia produselor cosmetice, cu modificrile i completrile ulterioare, publicat n M.Of. Partea I, nr. 941/21.11.2006.Ordin nr. 428/2007 al ministrului sntii publice pentru modificarea Ordinului ministrului sntii nr. 1.448/2005 privind categoriile de produse cosmetice i listele cuprinznd substanele ce pot fi utilizate n compoziia produselor cosmetice, cu modificrile i completrile ulterioare, publicat n M.Of. Partea I, nr.181/15.03.2007.Ordin nr. 1.344/2007 al ministrului sntii publice pentru modificarea Ordinului ministrului sntii nr. 1.448/2005 privind categoriile de produse cosmetice i listele cuprinznd substanele ce pot fi utilizate n compoziia produselor cosmetice, cu modificrile i completrile ulterioare, publicat n M.Of. Partea I, nr.626/12.09.2007.Ordin nr. 317/2008 al ministrului sntii publice pentru modificarea Ordinului ministrului sntii nr. 1.448/2005 privind categoriile de produse cosmetice i listele cuprinznd substanele ce pot fi utilizate n compoziia produselor cosmetice, cu modificrile i completrile ulterioare, publicat n M.Of. Partea I, nr. 216 / 20.03.2008.Ordin nr. 1329/2008, pentru completarea Ordinului ministrului sntii nr. 1.448/2005 privind categoriile de produse cosmetice i listele cuprinznd substanele ce pot fi utilizate n compoziia produselor cosmetice, publicat n M.Of. Partea I, nr. 563/25.07.2008.Ordin nr. 1556/2008, pentru modificarea i completarea Ordinului ministrului sntii nr. 1.448/2005 privind categoriile de produse cosmetice i listele cuprinznd substanele ce pot fi utilizate n compoziia produselor cosmetice, publicat n M.Of. Partea I, nr. 666/25 09.2008.Ordin nr. 2102/2008, pentru modificarea i completarea Ordinului ministrului snttii nr. 1.448/2005 privind categoriile de produse cosmetice i listele cuprinznd substanele ce pot fi utilizate n compoziia produselor cosmetice, publicat n M. Of. Partea I, nr. 5/06 01.2009.Ordin nr. 688 / 2009, pentru modificarea i completarea Ordinului ministrului sntii nr. 1.448/2005 privind categoriile de produse cosmetice i listele cuprinznd substanele ce pot fi utilizate n compoziia produselor cosmetice, publicat n M. Of. Partea I, nr. 400 / 12 06.2009.Ordin nr. 1355/2009, pentru modificarea i completarea Ordinului ministrului sntii nr. 1.448/2005 privind categoriile de produse cosmetice i listele cuprinznd substanele ce pot fi utilizate n compoziia produselor cosmetice, publicat n M. Of. Partea I, nr. 752 / 4.11.2009.Ordin nr. 13/2010, pentru modificarea i completarea Ordinului ministrului sntii nr. 1.448/2005 privind categoriile de produse cosmetice i listele cuprinznd substanele ce pot fi utilizate n compoziia produselor cosmetice, publicat n M. Of. Partea I, nr. 33 / 15.01.2010.Ordin nr. 381/2010 pentru modificarea i completarea ordinului ministrului sntii nr. 1.448/2005 privind categoriile de produse cosmetice i listele cuprinznd substanele ce pot fi utilizate n compoziia produselor cosmetice, publicat n M.Of. Partea I, nr. 300/10 mai 2010.Ordin nr. 1.102/ 2010 pentru modificarea i completarea Ordinului ministrului sntii nr. 1.448/2005 privind categoriile de produse cosmetice i listele cuprinznd substanele ce pot fi utilizate n compoziia produselor cosmetice, publicat n M.Of. Partea I, nr. 576 din 13 august 2010.Controlul pe pia.Ordin nr. 1.223/512/2005 al ministrului sntii i al preedintelui Autoritii Naionale pentru Protecia Consumatorilor privind aprobarea limitelor de competen n efectuarea controlului pe pia al produselor cosmetice, publicat n M.Of. Partea I, nr. 1052/25.11. 2005.Bun Practic de Fabricaie Ordin nr. 308/2001 al ministrului industriei i resurselor pentru aprobarea Ghidului privind principiile de bun practic de fabricaie pentru produsele cosmetice, publicat n M.Of. Partea I, nr. 699/2.11.2001.Legislaia naional general care reglementeaz alte categorii de produse, inclusiv produsele cosmetice pe domeniile nereglementate de Legea specific respectiv Legea 178/2000 privind produsele cosmetice, este urmtoarea:Ordonana de Guvern nr. 21/1992 republicat (r2), privind protecia consumatorilor, cu modificrile i completrile ulterioare.Hotrrea de Guvern nr. 530/2001 pentru aprobarea Instruciunilor de metrologie legal IML 8-01 Preambalarea unor produse n funcie de mas sau volum, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare i OMIR 112/2002 privind aprobarea procedurilor de metrologie legal referitoare la verificrile produselor preambalate.Hotrrea de Guvern nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor i deeurilor de ambalaje, cu modificrile i completrile ulterioare.Ordonana de Urgen a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul de mediu, cu modificrile si completrile ulterioare.Legea nr. 148/2000 privind publicitatea cu modificrile i completrile ulterioare.Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianilor n relaia cu consumatorii i armonizarea reglementrilor cu legislaia european privind protecia consumatorilor, cu modificrile ulterioare.Legea nr. 650/2002 pentru aprobarea Ordonanei de Guvern nr. 99/2000 privind comercializarea produselor i serviciilor de pia.Hotrrea de Guvern nr. 1094/2009 privind condiiile introducerii pe pia a generatoarelor de aerosoli.Tema 2. PIELEA CARACTERISTICI, STRUCTUR, FUNCIIPielea GeneralitatiPielea este un organ conjuctivo-epitelial, ce acopera intreaga suprafata a corpului si care separa organismul de mediul inconjurator. Pielea la nivelul cavitatiilor naturale (orificiul bucal, nazal, anal) si organelor genitale se continua cu mucoase si submucoase.Pielea este cel mai mare organ al corpului uman, cu o greutate de 4-6 kg. si o suprafata de 1.70-1.75m2. Grosimea ei variaza in functie de varsta, sex, regiune anatomica si rasa, intre 1-4 mm (pe palme si plante (talpi), pielea poate avea grosimea de 4-5mm, iar pe pleoape poate atinge doar 0.2 mm). La copii, femei si batrani pielea este mai subtire.Functiile pielii:Pielea are utmtoarele funcii:A. - de protectie (mecanica, chimica, termica, fizica, antimicrobiana, etc) prin procesele de keratinizare, melanogeneza si prin producerea fanerelor (par si unghii).B. - de aparare: asigura integritatea structurala a tegumentelor. Prezenta stratului cornos realizeaza protectia fata de factorii mecanici si fizici (radiatiile ultraviolete) si descuamarea continua a acestuia, produce indepartarea mecanica a substantelor chimice, microbilor, fungilor, virusurilor, etc.C. - secretorie si excretorie secretia sebacee si sudoripara este realizata de glandele sebacee si sudoripare.Glandele sebaceeSebumul formeaza un film lipidic la suprafata pielii si o protejeaza impotriva agentilor infectiosi si regleaza pierderile de apa ale epidermului.In mod normal secretia de sebum este de 1-2 g /zi. O secretie exagerata conduce la seboree si acnee. Secretia sebacee variaza cu varsta, este mediata hormonal si nervos.Ea este foarte slaba la copil, la pubertate devine maxima, apoi este incetinita la batranete.In cazul unei secretii insuficiente, parul devine uscat, mat, suprafata epidermica este uscata si rugoasa (aspra), in timp ce hipersecretia sebacee provoaca parului un aspect gras, iar pielii si tenului o infatisare lucioasa, dezagreabila.Glandele sudoripareSunt doua tipuri de glande sudoripare: ecrine si apocrine.Cele ecrine (exocrine) sunt imprastiate pe tot invelisul cutanat. Rolul acestor glande este de a produce si elimina transpiratia; normal se elimina prin sudoare 0.5-1.5 l apa; eliminarea se face prin evaporare continua prin porii sudoripari, invizibila, imperceptibila-perspiratie, insensibila. Secretia sudorala ecrina are rol de a elimina caldura produsa de metabolismul corporal, participand la procesul de termoreglare.Cele apocrine sunt situate in anumite zone ale corpului, in special in zona axilara, regiunea ombilicala, pliuri inghinale, zona anogenitala. Secretia apocrina este opalescenta, vascoasa, inodora la emisie; in contact cu aerul si flora bacteriana de la nivelul pielii se degradeaza si se formeaza produsi volatili urat mirositori.Astfel secretia sebacee si sudoripara formeaza filmul hidrolipidic de la suprafata pielii.D. -de termoreglareMecanismul de termoreglare este nervos si se realizeaza pe doua cai: prin excitarea receptorilor cutanati informatia ajunge la centrii termoreglatori sau in mod direct prin actiunea temperaturii ridicate sau scazute a corpului. Actiunea frigului produce un reflex vasoconstrictor prin care muschiul erector al firului de par se contracta; se produce astfel o contractie a pielii, suprafata ei se micsoreaza, iar prin presiune se elimina sebumul ce ajunge la suprafata pielii; astfel se impiedica pierderea caldurii. In schimb, la actiunea caldurii, suprafata pielii se intinde, cu dilatarea concomitenta a vaselor si un aflux arterial crescut. Are loc si actiunea secretorie a glandelor sudoripare; sudoarea se varsa la suprafata pielii, unde prin evaporare, produce o racire a organismului.E. -senzoriala preluarea informatiilor tactile, termice si dureroase de catre zona receptoare cutanata.F. -imunologicaCuloarea pielii este dederminata de:1.cantitatea si tipul de melanina din epiderm si derm2.vascularizatia dermului3.cantitatea de caroten in exces4.concentratia sangelui in oxihemoglobina si hemoglobina redusa 5.dispersia luminii prin grosimea epidermului6.conditiile de viata si starea de sanatatePIELEA STRUCTURA HISTOLOGICAPielea este organul cutanat format din tesuturile epiteliale ale epidermului, glandelor si fanerelor (unghii si par) si din straturile conjunctive ale dermului si hipodermului (organ conjunctivo-epitelial).Notiunea de tesut epitelial tesutul epitelial este caracterizat prin celule care au in general forma poligonala, paralelipipedica sau prismatica cu foarte putina substanta intercelulara numita cement. Forma si structura celulelor si faptul ca substanta intercelulara este redusa, demonstreaza diferentierea si adaptarea acestui tesut la functia de acoperire, invelis protector sau de secretie.Notiunea de tesut conjunctiv tesutul conjunctiv cuprinde grupurile de tesuturi din organism, cu rol trofic si mecanic. El intra in constitutia tuturor organelor, fiind elementul de unire a partilor componente. De aceea se mai numeste si tesut de sustinere si legatura.Este format din celule asezate la distanta unele de altele, substanta fundamentala (intercelulara), in interiorul careia s-au diferentiat fibre de colagen, fibre elastice (elastina) si fibre reticulare.De la exterior catre interior pielea este formata din trei straturi:1. epidermul2. dermul3. hipodermul1. EPIDERMULEpidermul este constituit dintr-o succesiune de straturi de celule in diferite stadii de viata.Celulele noi, formate la baza epidermului, se deplaseaza in timp spre suprafata, pierzandu-si hidratarea si aplatizandu-se. Aceste celule care imbogatesc suprafata pielii, fiind moarte si aplatizate, sunt apoi exfoliate, facand loc celulelor inlocuitoare. Din profunzime spre suprafata se disting mai multe zone, in continuitate, dar de morfologie diferita:1.stratul bazal (germinativ)-alcatuit dintr-un singur rand de celule,cu forma cilindrica. Intre aceste celule sunt intercalate melanocite, celule Langerhans si celule Merkel. La acest nivel se observa o bogata activitate germinativa.Prin proliferarea si alunecarea spre exterior a celulelor bazale se formeaza celelalte randuri de celule epiteliale ale epidermului.2.stratul Malpighi- este portiunea cea mai groasa a epidermului si este format din 6-20 randuri de celule dispuse in mozaic.3.stratul granulos- este format din 1-4 randuri de celule romboidale. In unghie si corticala firului de par acest strat lipseste.4.stratul lucidum (transparent) este mai evident la palme si plante (talpi).La granita dintre stratul granulos si straturile supraiacente se produce modificarea morfologica esentiala, celulele pierzandu-si nucleul si organitele citoplasmatice.5.stratul cornos este format din 4-10 randuri de celule turtite, lamelare, care si-au pierdut nucleul si celelalte organite. Partea superficiala este formata din elemente care se pot desprinde la cele mai mici traumatisme. In acest stadiu, celulele isi pastreaza rezistenta lor, insa forta de coeziune slabeste progresiv.Cand celulele stratului cornos sunt eliminate prea rapid, asistam la formarea excesiva a cojilor sau a crustelor.Aceasta stratificare evidentiaza procesul morfologic si biochimic de transformare treptata ce-l sufera keratinocitele in migrarea lor din stratul bazal pana la suprafata epidermului, unde ajung ca celule cornoase, complet keratinizate.Reanoirea fiziologica a epidermului se realizeaza intr-o perioada de 26-28 zile2. DERMULDermul sau stratul intern, mai este numit si pielea adevarata.Dermul constituie aproximativ 90% din masa pielii, furnizeaza suportul nutritional si structural pentru epiderm.Dermul se compune din tesut dens si neregulat format din fibre de elastina, fibre de colagen si celule conjunctive.In derm se afla: terminatii nervoase libere pentru sensibilitatea tactila, receptorii pentru frig, receptorii pentru cald si receptorii pentru algoreceptie si prurit). De asemenea, se mai gasesc: foliculii pilosi, canalele excretoare ale glandelor sudoripare si sebacee, reteaua vasculara dermica si fibroblaste.Fibrele de colagen asigura tonusul si rezistenta pielii, iar fibrele de elastina confera elasticitate. Substanta fundamentala sau matricea dermului contine 1/10 din apa corpului.Dermul are rol de sustinere, nutritie pentru epiderm si rezerva de apa pentru organism.3. HIPODERMULHipodermul este un tesut conjunctiv lax, format din numeroase fascicule conjunctive. Intre aceste fascicule se gasesc celulele conjunctive care acumuleaza grasime (celulele adipoase), determinand la acest nivel un tesut adipos. In acest segment se gasesc glomerulii glandelor sudoripare, bulbii firelor de par, vase sangvine, limfatice si terminatii nervoase. Scopul final al activitatii epidermice este producerea keratinei si a unei substante grase, grasimea care imbiba stratul cornos.Keratinizarea se produce cu scopul de a se forma in stratul cornos un invelis compact si rezistent la actiunile mediului extern. Modificarile metabolice se accentueaza pe masura ce celulele epiteliale se indeparteaza de celula materna a stratului germinativ. In timp ce unele celule cornoase se desprind, epiderma isi reface altele.In stratul cornos, procesul de keratinizare se finalizeaza prin transformarea celulei intr-o celula moarta, turtita. Prin suprapunerea acestor celule moarte se constituie lama compacta ce formeaza stratul cornos.Putem spune ca din punct de vedere cosmetic stratul cornos este deosebit de important, de caracteristicile lui depinzand aspectul pielii. TIPOLOGII DE PIELETIPURI DE PIELE SENSIBILAIn functie de nivelul de tolerabilitate al pielii aceasta poate fi:1.Sensibila iritabilaPielea iritabila prezinta o tendinta innascuta spre iritare si reactioneaza mai rapid si mai intens la agresiunile externe. Prezinta urmatoarele simptome: senzatie de caldura, mancarime, intindere si mici intepaturi. Se produce o dilatare a vaselor superficiale si o reactie inflamatorie, determinata de factorii externi.Iritarea difera de alergie, deoarece este vorba de o reactie inflamatorie non-imunologica, in care lipseste o sensibilizare anterioara si antigenul nu este memorat de limfocite. Invers, iritarea poate favoriza alergiile de contact, deoarece usureaza patrunderea alergenilor. Tipurile de piele sensibila prezinta tulburari ale permeabilitatii cutanate, care favorizeaza patrunderea substantelor iritante, reducand pragul de toleranta cutanata.Sfaturi pentru acest tip de piele: Trebuie evitati factorii externi de predispunere.2. IntolerantaPielea intoleranta prezinta reactii de intoleranta la produse cosmetice, tratamente medicale si chirurgie plastica, dar si la factori de tip mecanic (epilare sau ras).Simptome: intepaturi, usturimi,senzatii de arsura si tensiune cutanata, prurit.Tipuri de intoleranta:Intoleranta constitutionala: piele uscata, piele atopica, toate stadiile de rozacee, dermatita seboreica.Intoleranta ocazionala: afecteaza toate tipurile de piele prin cosmetice nepotrivite, curatare agresiva, agresiuni climatice, efecte secundare ale tratamentelor dermatologice.In cazul unui ten intolerant trebuie evitate cauzele provocatoare. Curatare non agresiva urmata de aburi, dupa care se aplica creme emoliente si hidratante pentru cresterea tolerantei cutanate.3. Hiper-reactiva sau alergicaSubstantele responsabile de hiper-reactivitate sunt alergeni (de obicei de contact, ca de exemplu produsele cosmetice sau medicamentele de uz topic) care apar pe un teren predispus. Din punct de vedere clinic reactia apare dupa al doilea contact cu substanta alergizanta, dupa un interval variabil. De obicei este vorba de o eczema acuta: inrosiri, edem, intepaturi, prurit si arsuri in regiunea cea mai intinsa a zonei de contact initial. Alergia consta in reactia organismului la o substanta capabila sa actioneze ca antigen, la care organismul devine mai sensibil cu ocazia celui de-al doilea contact. Un antigen este o substanta capabila sa dezlantuie o reactie imunitara. Alergia de contact este o hipersensibilitate intarziata care se manifesta in trei faze:Faza de sensibilizare, in timpul careia organismul recunoaste antigenulFaza de dezvoltare, in timpul careia antigenul este prezentat celulelor imunitare (limfocite), care se sensibilizeaza si se transforma in limfocite memorie, dobandind capacitatea de a reactiona in mod specific contra antigenului in cazul unor contacte ulterioare. Faza reala, efectiva, care se manifesta clinic in cazul unui contact ulterior cu un antigen si limfocite-memorie, care determina o reactie inflamatorie.Tratamentul: consta in primul rand in detectarea substantei responsabile (consultatie alergologica). Aplicarea de ser fiziologic, urmata de aplicarea de cortizon timp de 4-6 zile fac sa dispara pruritul si simptomele locale. Se folosesc antihistaminici pe cale orala.In perioada de identificare a alergenului se curata fata cu un produs non-agresiv si se aplica o crema hidratanta cu cea mai simpla formula posibila, fara parfum, conservanti, silicon si tensioactivi.PIELEA USCATACauze:Uscata constitutional- deficit al filmului hidrolipidic- ph= 5.5Filmul hidrolipidic = sebum + ciment intercelular+ factori naturali de hidratare (NMF)-ciment intercelular= AGE+ceramide +colesterol-NMF= uree+acid lactic + aminoacizi + ac. PirolidincarbonicUscata secundar datorita unor agresiuni climatice, chimice (detergenti, sapunuri) si medicamentoase.Uscata ocazional depinde de varsta, dupa 40 de ani 75% dintre oameni au pielea uscata - xeroze senile.Sfaturi: Curatarea pielii se va face cu produse blande hipergrase, apoi se vor aplica creme hidratante, emoliente, fara parfum, cu rol de a reface filmul hidrolipidic.PIELEA ATOPICA Atopia consta intr-un caracter ereditar poligen, ale carui diverse manifestari clinice (dermatoza atopica, rinita alergica si astmul) afecteaza 1/3 din populatie.Simptomele subiective ale dermatozei atopice sunt un prurit intens, mai ales in cazul crizelor acute, senzatii de intindere si mancarime.Simptomele obiective sunt: uscarea pielii (care se manifesta la nou-nascuti in a doua luna si se poate prelungi toata viata) si crizele de eczema acuta (prurit intens, inrosirea obrajilor, fruntii, barbiei, genunchilor, coatelor, vezicule care se sparg si asuda, cruste si apoi coji). Adesea evolutia bolii este agravata de supra- infectii bacteriene.Tratamentul consta in aplicarea de creme pe baza de cortizon pe perioade scurte de timp, sub supraveghere medicala. In afara perioadei de criza acuta, se impune un tratament al uscaciunii pielii pe baza de hidratanti, emolienti si substante hipergrase, precum si o baie calduta pe zi cu emulsii ce se adauga in apa.TIPURI DE TENDefinirea tipului de piele se face prin autoexaminare sau cu ajutorul unui specialist, fie prin metode simple, fie prin folosirea unei aparaturi adecvate- sebometre, ph -metre.Examenul vizual- determina aspectul aparent al pielii, culoarea, prezenta unor anomalii de natura pigmentara sau vasculara.Examenul prin palpare evidentiaza granulatia pielii- neteda sau aspra, gradul de hidratare, caracterul sau tonic sau flasc, consistenta si grosimea stratului adipos.Examenul cu lupa- se pot observa mai bine porii deschisi.Tipurile de ten se clasifica dupa urmatoarele criterii:A. - dupa continutul de lipide, in functie de care distingem-tenul normal (eudermic), tenul gras(seboreic), tenul uscat si cel mixt;B. - dupa continutul de apa avem tenul normal hidratat, hiperhidratat si deshidratat;C. - dupa unele modificari fiziologice, aflate la granita cu patologia: tenul acneic (complicatia tenului gras), tenul ridat si atrofiat, tenul cuperozic.A. Dupa continutul de lipide1. Tenul normalPielea normala are aspectul neted, catifelat, cu porii greu vizibili, de culoare roz, luciu discret si tonus muscular bun. Are ph-ul ideal: 5.5. Nu necesita ingrijiri speciale, ci doar profilactice impotriva procesului fiziologic de imbatranire. Sfaturi:Sapunul de fata trebuie evitat, oricat de calitativ ar fi el, deoarece este alcalin. Curatarea ideala a fetei consta in demachierea cu o emulsie demachianta, urmata de o lotiune tonica. Profilaxia imbatranirii incepe prin folosirea unor creme in jurul ochilor, iar profilaxia deshidratarii tenului este obligatorie, cel putin in sezonul rece. Machiajul poate fi folosit fara restrictii, dar folosirea prealabila a unei creme de protecie (de regula hidratanta) este obligatorie,pentru ca pulberile din componenta fardurilor si a pudrelor sunt puternic absorbante.2. Tenul grasTenul seboreic sau gras are un aspect lucios, mai ales in zonele in care glandele sebacee sunt mai bine reprezentate: frunte, aripi nazale, barbie (zona T). Distingem doua tipuri de ten gras:-tenul gras uleios are aspect lucios (fara leziuni), dar cu pori dilatati-tenul gras asfixic caracterizat prin exces de sebum, comedoane, asociate sau nu cu acneeComedoanele sunt formate prin obturarea porilor cu sebum si inchiderea acestui depozit gras printr-un strat cornos dezvoltat . Procesul de formare a comedoanelor se datoreaza hipercheratinizarii stratului cornos si a secretiei sebacee in exces si este favorizat de slaba vascularizatie si oxigenare a celulelor.Masurile de ingrijire cosmetica a acestui tip de ten trebuie sa urmareasca aducerea la normal a ph-ului pielii (la valoarea sa acida), altfel inhibitia bacteriana nu este posibila, folosirea de produse astringente si absorbante pentru grasimi, corectarea dezechilibrului endocrin si o alimentatie saraca in lipide de origine animala.3. Tenul uscatTenul uscat este consecinta insuficientei secretiei sebacee. Carenta de lipide si de apa diminueaza protectia naturala impotrva agresiunilor externe. Ridica cele mai multe probleme. Este o piele aspra la pipait, rugoasa, lipsita de elasticitate, da senzatia ca trage.Aspectul tenului este subtire, fragil, iritabil, usor descuamabil si prezinta riduri.Cauzele ce determina o astfel de piele sunt fie disparitia sau diminuarea filmului hidrolipidic fie deshidratarea stratului cornos sau dereglarea procesului de keratinizare.La modul teoretic, trebuie facuta distinctia intre tenul alipic (sarac in lipide) si tenul deshidratat (sarac in apa). Realitatea ne arata ca cele doua entitati se suprapun, pentru ca, principala cauza a deshidratarii este tocmai pierderea lipidelor cu rol protector.Pielea alipica este determinata de lipsa sau insuficienta lipidelor cutanate, diminuare sau lipsa determinata fie de existenta unui numar redus de glande, fie datorita metabolismului lor prost (secreta cantitati mici de sebum si sudoare). Astfel, cantitatile mici de lipide secretate au o contributie redusa la constituirea filmului lipidic protector (nu pot impiedica evaporarea transepidermica a apei).Principalele ingrijiri, la care se supune acest tip de ten, sunt reprezentate de folosirea unor produse puternic emoliente si nutritive, care sa aduca aportul de lipide necesar protectiei pielii. Lotiunile tonice trebuie sa fie complet analcoolice. Mastile nutritive nu trebuie sa fie mai rare de o data pe saptamana, ca frecventa de aplicare.4. Tenul mixt:Pielea mixta apare la persoane la care aspectul si calitatea pielii difera in anumite zone ale fetei. Putem intalni mai multe situatii: piele normala si grasa, ten gras si reactiv, sau gras si foarte uscat, uneori ten uscat iritabil si ten reactiv aproape alergic.B.Dupa continutul de apa:1.Tenul hiperhidratat:Acest gen de ten nu constituie o varianta de ten recunoscuta unanim, ci mai degraba, un semn clinic intr-un proces patologic de retentie hidrica. De regula, retentia si tendinta la edem sunt localizate in tesutul cel mai lax al fetei: zona suborbitala. Edemele sunt mai evidente matinal, urmand in cursul zilei sa se dreneze, o data cu activarea tonusului general si venos. 2.Tenul deshidratat:Pielea deshidratata se caracterizeaza prin continut scazut in apa, datorita incapacitatii celulelor cornoase de a retine apa fie datorita modificarilor continutului lipidic, fie ca urmare a scaderii factorului natural de umectare al pielii (NMF).Desi stratul cornos este o membrana practic moarta, el are capacitatea naturala de a-si mentine umiditatea si de a-si regla propria hidratare datorita unui complex intracelular hidrosolubil-NMF. Compusii hidrosolubili ai complexului sunt protejati de lipidele care ii inconjoara, astfel e impiedicata dizolvarea lor cand pielea vine in contact cu apa din exterior. La mentinera apei in stratul cornos contribuie si lipidele cutanate care datorita hidrofobiei lor constituie o bariera impotriva pierderii hidrice ceramidele sunt in cantitatea cea mai mare in stratul cornos.Astfel deshidratarea se accentueaza o data cu imbatranirea (continutul de apa al stratului cornos scade sub 7% - normal fiind 10-12%); apare si un proces de descuamare.Pielea deshidratata este brazdata de riduri, lipsita de supleta, aspra, cu descuamatie vizibila. Pielea normala sau grasa se deshidrateaza datorita folosirii alcoolului si a acetonei, ce produc o degresare exagerata prin dizolvarea si indepartarea grasimilor cutanate favorizand pierderea apei din stratul cornos.C. Dupa modificari fiziologice1. Tenul acneicAcneea este o maladie a folicului pilo-sebaceu, care survine pe un teren predispus genetic.Ea apare la nivelul fetei (in 90% din cazuri), al cefei, toracelui, regiunii superioare a spatelui si a umerilor, asadar in zonele in care exista foliculi pilo-sebacei.Foliculul pilo-sebaceu este compus dintr-un folicul pilos, una sau mai multe glande sebacee si un muschi care provoaca zbarlirea parului. Pana la preadolescenta, glanda sebacee este foarte putin sau deloc functionala.Glandele sebacee secreta sebum. Sebumul este constituit din elemente diverse: trigliceride, acizi grasi, fosfolipide, ceara, steroli, acid linoleic etc.Compozitia calitativa si cantitativa a sebumului normal garanteaza vascozitatea necesara evacuarii acestuia din interiorul glandelor sebacee.Hiperseborea corespunde unei hipersecretii de sebum.In cazurile de acnee, modificarile hormonale legate de intrarea in perioada de adolescenta provoaca o stimulare excesiva a glandelor sebacee, ceea ce antreneaza o supraproductie de sebum. Acest fenomen poate dura pana la varsta adulta, iar la unele femei pana la 45 de ani.Pielea devine grasa,lucioasa, isi pierde netezimea, iar porii se maresc. La acest aspect se mai adauga hipercheratinizarea. In cazurile de acnee, celulele se multiplica excesiv. Orificiul canalului pilo-sebaceu este obstructionat, impiedicand evacuarea sebumului.Retentia de sebum in interiorul folicului pilo-sebaceu da nastere la doua tipuri de leziuni retentionale:comedonul inchis sau punctul alb si comedonul deschis sau punctul negru. Punctul alb sau microchistul este o mica proeminenta cutanata, de culoarea pielii, constituita din sebum, celule cheratinizate si bacterii. Pe masura ce glandele sebacee produc sebum, comedonul se umfla, existand riscul permanent ca el sa se deschida in derma.Daca acest comedon inchis nu se rupe sau nu este eliminat in mod spontan, el continua sa se dilate si sfarseste prin a se deschide la suprafata pielii, dand nastere punctului negru, numit si comedon deschis. De cele mai multe ori punctul negru apare direct sub aceasta forma , fara a mai trece prin faza punctului alb. Culoarea neagra rezulta din contactul sebumului oxidat cu oxigenul si razele UV.FORMELE ACNEEI1. Formele comuneAcneea polimorfa juvenilaEste forma cea mai frecventa: apare in general intre 14 si 17 ani la fete si intre 16 si 19 ani la baieti, afectand 80% dintre adolescenti.Este asociata cu prezenta leziunilor retentionale - de la microchisturi (puncte albe) si comedoane deschise la leziuni inflamatorii, papule si pustule- pe un fond seboreic. Aceste leziuni afecteaza fata (in 99% din cazuri) si mai rar partea superioara a toracelui.Acneea retentionalaAceasta forma de acnee se intalneste in special la adolescentii tineri. Este asociata cu o hiperseboree manifestata prin multiple comedoane deschise si microchisturi si este prezenta in special la nivelul nasului, obrajilor si fruntii. Daca aceste comedoane sunt foarte vizibile, microchisturile nu sunt intotdeauna usor de evidentiat, necesitand un examen al pielii efectuat sub lumina razanta. Forma benigna in majoritatea cazurilor, acneea retentionala se poate agrava prin cresterea foarte mare a numarului de microchisturi sau comedoane.2. Formele graveAcneea nodulochistica Este o forma severa de acnee care apare mai frecvent la barbati.Se caracterizeaza prin prezenta numeroaselor leziuni inflamatorii profunde (noduli si chisturi). In functie de intensitatea afectiunii, nodulii pot evolua provocand abcese (acumulari de puroi care lasa cicatrice dupa ce dispar). Leziunile pot atinge nu numai zonele afectate de acnee in mod obisnuit, ci si trunchiul pana la nivelul taliei, uneori si partea superioara a bratelor.Acneea conglobataAceasta forma de acnee ii afecteaza pe uni adolescenti si adulti intre 20 si 30 de ani, instalandu-se la nivelul fetei, gatului si trunchiului. Se manifesta prin prezenta leziunilor retentionale care evolueaza transformandu-se in papule si pustule ce dau nastere unor abcese supurante. In urma acestor leziuni raman cicatrice profunde din cauza carora chipul pare ciupit de varsat.3. Alte forme de acnee:Acneea excoriataEste o forma aproape exclusiv feminina care rezulta din agresarea leziunilor cutanate usoare. Se caracterizeaza prin raritatea leziunilor retentionale (puncte negre si albe) si prezenta insemnata a leziunilor inflamatorii (papule si pustule), asociate cu excoratii, (jupuieli ale pielii) acoperite cu coji.Acneea sugarului si a copilului micMai frecventa la baieti, aceasta forma de acnee poata sa apara la cateva saptamani dupa nastere, fiind de fapt o acnee tranzitorie provocata de o reactie exagerata a glandelor sebacee la anumiti hormoni maternali. Este localizata pe pometi si uneori pe fruntea si barbia copilului afectat. Dispare spontan, in cateva saptamani, dar poate persista uneori mai multe luni sau chiar 3-4 ani.Acneea cosmeticaEste o forma de acnee care le afecteaza mai ales pe femeile cu varste cuprinse intre 20 si 50 de ani, fiind provocata de aplicarea produselor comedogene (responsabile de producerea comedoanelor). Se caracterizeaza prin aparitia comedoanelor la nivelul barbiei si al obrajilor (fara frunte).Aceasta forma de acnee se vindeca dupa incetarea utilizarii produselor comedogene. Substantele responsabile de aparitia ei sunt uleiurile vegetale (uleiuri de in, de migdale dulci, de masline) si vaselina.Acneea medicamentoasa Este cauzata de utilizarea medicamentelor care provoaca aparitia si persistenta acneei. Acestea sunt: androgenele, contraceptivele orale, corticoizi sistemici si cei locali, antispasmodicele, antidepresivele, medicamentele anti-tuberculoza, sarurile de litiu (administrate pe cale orala), vit. B12, produsele care contin halogeni (iod, brom, clor, flor).Acneea profesionalaSe manifesta mai ales in cazul mecanicilor, frezorilor etc. Rezulta din contactul pielii cu un ulei mineral comedogen. Leziunile se mai numesc si cosuri de ulei.Tratamentele acneeiTratamentele recomandate depind de forma acneei, de intensitatea ei si de tipul de piele afectata. In primele zile de tratament se observa in mod frecvent o agravare a leziunilor, ca rezultat al fenomenului iritativ generat de substantele active utilizate.Exista doua tipuri importante de tratamente medicamentoase: tratamente locale si tratamente administrate pe cale orala.Tratamentele locale utilizeaza trei elemente diferite: vitamina A acida (tretinoina), peroxidul de benzoil si antibioticele (eritromicina si clindamicina). Desi sunt foarte des recomandate de catre dermatologi, antibioticele locale nu mai dau rezultate satisfacatoare.Exista patru tratamente anti-acneice orale importante: izotretinoina, antibioticele (ciclina), tratamentele hormonale (pilula contraceptiva) si gluconatul de zinc.In cazul tenului acneic se folosesc produse de igiena usoare, non-agresive.Sapunurile prea dure nu sunt recomandate, ele provocand distrugerea filmului lipidic de la suprafata pielii si putand declansa o secretie de sebum exagerata care favorizeaza agravarea leziunilor.Poduse de ingrijire, necomedogene, cu o mare putere de hidratare pentru prevenirea si ameliorarea efectelor secundare produse de medicamentele anti-acneice, in special a uscaciunii cutanate intense. Produse complementare lipsite de grasimi, necomedogene, care actioneaza asupra tuturor problemelor acneice (hiperseboree, hipercheratinizare si proliferarea bacteriana), pentru potentializarea tratamentelor madicamentoase.Proliferarea bacteriilorIn stare normala, flora cutanata prezenta la suprafata pielii si in foliculul pilo-sebaceu este constituita, printre altele, din Propionibacterium acnes (P. acnes), bacterie saprofita (non patogena), lipofila si totodata anaeroba (care se multiplica in mediile sarace in oxigen).In cazurile de acnee, sunt indeplinite toate conditiile: exista si lipide (sebumul din folicul) iar nivelul oxigenului este diminuat datorita dopului format.Astfel, P.acnes joaca un rol important in dezvoltarea inflamatiilor si in producerea unor substante cum ar fi:-Enzyme (lipaze) care transforma anumite elemente continute de sebum in acizi grasi liber iritanti, comedogeni si pro-inflamatori;-alte tipuri de enzime (proteaze si hialuronidaze) care degradeaza peretele folicului pilo-sebaceu ;-mediatori care vor intretine reactia inflamatorie, provocand astfel o dilatare a vaselor sangvine.Leziunile (cosurile) capata atunci un aspect caracteristic prin culoarea rosiatica.In momentul cand peretele foliculului cedeaza si se declanseaza reactia inflamatorie, comedonul se transforma incos rosu si dureros.In functie de evolutia reactiei inflamatorii, pot sa apara diverse leziuni:-papule: leziuni inflamatorii cu un diametru mai mic de 5mm, care au aspectul unor mici ridicaturi rosiatice. Acestea se pot transforma in pustule.-pustule: leziuni cutanate elementare superficiale sau profunde, constituite dintr-o proeminenta epidermica localizata care contine puroi. Spontan sau in urma presarii, aceste leziuni se pot rupe, lasand, in unele cazuri cicatrice.-nodul: leziuni rosii- violacee profunde, de cel putin 5 milimetri, constituite din puroi amestecat cu sebum.-chisturi: leziuni inflamatorii care rezulta din alaturarea mai multor noduli. Chisturile pot avea dimensiunii de cativa centimetrii. Dupa eliminarea chisturilor raman cicatrice.PARTICULARITATILE PIELII MASCULINEDiferentele structurale anatomice dintre pielea masculina si feminina sunt minime, invelisul cutanat avand la ambele sexe aceleasi functiuni fiziologice.Factorii de diferentiere sunt: cantitatea, calitatea si distributia pilozitatii, secretia de sebum si transpiratia.Pielea este un organ care contine numerosi receptori hormonali. Ea este hormono-sensibila si hormono-dependenta.Hormonii androgeni (hormonii masculini) se gasesc in cantitati mai mari la barbati decat la femei. Concentratia testosteronului liber (produs de testicule) este mai mare la barbati, avand mai multe consecinte:creste densitatea pielii; hormonii androgeni sunt anabolizanti (de exemplu, determina cresterea masei musculare in timpul dopajului); creste numarul straturilor din epiderma, vascularizatia, densitatea dermului si cantitatea de colagen din acesta.stimuleaza foliculul pilos; apare prin urmare barba si mustata;actioneaza asupra glandelor sudoripare, modificand compozitia sudorii;actioneaza asupra glandelor sebacee; creste numarul si dimensiunea glandelor sebacee.Prin urmare pielea barbatilor este mai groasa, mai bogata in colagen, mai ferma si mai elastica decat cea a femeilor. Secretia de sebum este de doua ori mai mare decat la femei; prin urmare pielea barbatilor este predominant mixta sau grasa, iar acneea este mai frecventa. Deoarece barbieritul inlatura stratul natural lipidic de protectie si straturile cele mai superficiale ale epidermei, utilizarea dupa ras a unui gel astringent este contraindicata. Cele mai numeroase probleme sunt cauzate de faptul ca barbatii utilizeaza produse care irita pielea. Deci, este important sa-i propuneti un produs de curatare usor care-i va mentine stratul lipidic de protectie a pielii, dar si un gel de barbierit neastringent.Pielea masculina este mai grasa decat cea a femeilor, produsele galenice din gama barbateasca trebuie deci sa tina cont de criterii importante: ele nu trebuie sa fie nici prea grase nici prea astringente; sunt preferate produsele de curatare usoare care impiedica aparitia efectului de stralucire a pielii. (Ex. Gelul spumant pentru ten normal sau mixt de la Avene).Tenul cuperozicAceasta categorie de ten se datoreaza unei dilatatii anormale a capilarelor, la persoanele cu o fragilitate capilara mai mare, fie determinata genetic, fie datorate unor procese patologice ce duc la carenta in sinteza colagenului (avitaminoza C, hipercorticism), dar si fiziologic, prin inaintarea in varsta (dupa 40 de ani), cand turnoverul colagenului devine negativ. Tenul cuperozic este foarte sensibil si trece foarte usor la stadiul de rosacee.Rosaceea este caracterizata prin roseata obrajilor, nasului, barbiei sau fruntii, cu episoade care apar sau dispar in functie de dieta, stres, expunere la temperaturi extreme. Netratata la timp, roseata se accentueaza si devine permanenta, apar capilare vizibile si eruptii care imita acneea. Simptomele difera de la individ la individ si in functie de gravitatea lor le putem imparti astfel:Faza 1- senzatii de caldura combinate cu inrosiri trecatoare, care apar si dispar, mai ales dupa ce s-au consumat alimente calde sau alcool sau in urma unor schimbari bruste de temperatura.Faza 2- roseata devine permanenta, apar capilare vizibile, teleangectaziile.Faza 3- aparitia de eruptii asemanatoare acneei, dar fara comedoane, senzatie de iritatie, piele uscata si aspra. Faza 4 umflaturi ale pleoapelor si nasului, mai frecventa la barbati caracterizata de fibroze si cresterea in volum a glandelor sebacee (rhinophuma).Puseele nu sunt cauzate de un aflux instantaneu de sange arterial al fetei, ci de o intarziere in golirea vinisoarelor, care in timp afecteaza microcirculatia si progresiv produce o alterare a vaselor, ducand la aparitia cuperozei.Punctul de plecare este o modificare functionala a venei faciale, care are un rol precis in controlul temperaturii cerebrale. In mod normal, in vena faciala, sangele curge incet de la creier spre fata. In cazul cresterii temperaturii corporale, se manifesta o inversare a fluxului venos, care merge de la fata spre creier, ducand la creier sangele care s-a racit in contact cu aerul inconjurator. Acest mecanism protejeaza impotriva supraincalzirii cerebrale. La persoanele care sufera de acnee rozacee, in cazul cresterii temperaturii corporale nu se produce inversiunea fluxului venos si intarzierea in golirea vinisoarelor determina pusee vasomotorii, care apar in toate situatiile si care fac sa creasca temperatura (mancaruri calde, emotii, efort fizic). Astfel de mecanisme vasculare nu justifica aparitia leziunilor specifice stadiului trei. Se crede ca edemul cronic (lichid in derma), derivat din alterarea vaselor mici devenite mai permeabile, produce o reactie inflamatorie, care in anumite cazuri poate duce la aparitia de papule sau pustule. Concluzie: roseata + capilare vizibile+ eruptii= semne foarte probabile de rosacee. TratamentRolul tratamentului cosmetic in acest caz este de a hidrata si mai ales de a calma pielea. Se vor folosi produse neiritante, fara alcool, ulei mineral sau parfumuri artificiale.Este importanta informarea pacientului asupra factorilor care agraveaza aceasta afectiune: alimentele piperate, bauturile alcoolice, expunerea la soare sau frig, sauna, produsele cosmetice care contin iritanti etc. PRODUSE DE INGRIJIRE A TENULUI Cei trei pasi de ingrijire a tenului sunt : - Curatare- Tonifiere- HidratareA. CURATARE Agentii de curatare (Cleansers) elimina murdaria, celulele moarte, grasimea sau machiajul. Demachierea se executa in fiecare seara si in fiecare dimineata, iar in timpul zilei, de fiecare data cand se schimba machiajul. Seara - pentru a inlatura de pe fata produsele de machiaj, impuritatile depuse in timpul zilei si produsele de secretie care raman pe piele si se descompun; dimineata pentru a inlatura sebumul si produsele de secretie.Produsul demachiant se va alege in functie de natura tenului si in functie de preferinta pentru demachiere in prezenta apei.Persoanele care nu agreeaza utilizarea apei pentru demachiere au la dispozitie:-crema demachianta-lapte demachiant-lotiune demachianta Aceste produse sunt recomandate in special tenurilor normale, deshidratate si uscate, dar pot fi folosite pentru curatirea oricarui tip de ten, mai ales a celor expuse agresiunilor climatice.Unele brand -uri recomanda folosirea aceluiasi demachiant si pentru curatirea zonei din jurul ochilor, altele au creat produse speciale destinate demachierii ochilor.Persoanele care prefera demachierea in prezenta apei pot alege:-gel spumant -crema spumantaAceste produse sunt recomandate in special tenurilor mixte/grase, dar pot fi folosite pentru curatirea oricarui tip de ten, mai ales a celor expuse la temperature ridicate.Agentii de curatare spumanti pot fi pe baza de sapun, sau fara sapun, depinzand de tipul de detergent folosit. Sapunul este o mixtura de grasimi animale sau vegetale, saruri alkaline. Din pacate agentii de curatare spumanti bazati pe sapunuri au tendinta de a lasa in urma reziduuri care durifica apa. Exemplele includ varietatile vechi de sapunuri de toaleta. Agentii de curatare spumanti fara sapun, cunoscuti comercial ca sapunuri fara sapun folosesc detergenti sintetici care sunt derivati de petrol. Ei sunt mai putin alcalini si multi dintre ei sunt etichetati ca PH echilibranti. Grasimile sunt adaugate la agentii spumanti, pentru a determina mai putin uscarea pielii (sapunuri supergrase); faina de ovaz poate fi adaugata pentru proprietatile ei calmante; la sapunuri antiacneice se adauga agenti de exfoliere ca: benzoil peroxide, acidul salicilic si sulfura, iar la sapunurile deodorante agenti antibacterieni ca triclosan.B. TONIFIERE A doua etapa a procesului de demachiere consta in aplicarea de lotiuni tonice. Lotiunile tonice completeaza operatiunea de demachiere, indepartand orice urma de machiaj sau impuritati de pe fata, activeaza circulatia sangelui si exercita o actiune tonica asupra muschilor fetei.In cazul tenurilor sensibile si uscate se vor folosi lotiuni tonice fara alcool (hidratante), care confera o senzatie de catifelare si confort, iar persoanele cu ten mixt sau gras vor opta pentru lotiuni tonice slab alcoolizate (astringente si matifiante), cu actiune antibacteriana si antimicrobiana; acestea confera o senzatie de improspatare si redau luminozitatea acestor tipuri de ten. Acidul glicolic si acidul salicilic sunt adaugati ca agenti exfolianti.Demachiantele integrale asigura atat indepartarea produselor de machiaj si a impuritatilor de pe fata cat si tonifierea si improspatarea fetei.Exista produse demachiante special destinate curatirii zonei perioculare si a buzelor. Pot fi emulsii sau formule bifazice. Acestea actioneaza pentru indepartarea rapida a produselor de machiaj, inclusive a celor rezistente la apa (tip water-proof). C. HRANIRE / HIDRATAREa. Produse hidratante:Folosirea produselor hidratante are drept scop realizarea sau mentinerea unei hidratari cutanate echilibrate, astfel incat pielea sa-si pastreze elasticitatea si luminozitatea naturala cat mai mult timp.Unele companii cosmetice au lansat pe piata produse diferite pentru zi (cu filtre solare) si pentru noapte, iar altele recomanda folosirea aceluiasi produs atat dimineata cat si seara. Ex: Messager de la Galenic.In general aceste produse se propun in doua variante de textura: - crema- recomandata tenurilor normale/uscate - fluid (emulsie sau gel)-recomandat tenurilor normale, mixte sau grase.Multe dintre asa numitele creme anti-rid, de intinerire, sau de reinnoire celulara sunt de fapt doar bune hidratante. Ele reduc flaciditatea prin strangerea (compactarea) celulelor stratului cornos si prin umflarea celulelor sale fac ca tenul sa para mai neted. Suprafata mai neteda permite ca mai multa lumina sa fie reflectata si pielea sa arate mai stralucitoare si mai putin mata.Uneori, hidratantele contin ingrediente speciale cum ar fi colagenul si elastina, care ar trebui sa repare distugerile, dar in realitate acestea sunt prea mari pentru a penetra derma. Colagenul si elastina au oricum bune abilitati de a lega apa si de aceea sunt foarte buni hidratanti. Ce fac hidratantele este sa umfle celulele stratului cornos si in acest fel pielea sa apara neteda aproape imediat. Atentie la cremele anti-rid care afirma ca pot reduce ridurile peste noapte! Adevarul este ca necesarul de colagenul nu poate fi adus peste noapte. Aceste creme nu fac altceva decat sa ascunda liniile. Cu alte cuvinte sunt doar bune hidratante.Atunci cand facem baie statul cornos se hidrateaza dar nu se pastreaza pentru mult timp pentru ca atmosfera il usuca repede. Pentru a hidrata pielea trebuie sa aducem apa in stratul cornos si sa o pastram aici. Este exact ce fac hidratantele. In termeni medicali acestea reduc pierderea de apa trans-epidermala. Sunt doua grupe de ingredienti in hidratante care fac asta. Primele sunt lubrifiantii (uleiuri minerale sau vegetale si lanolina) care reduc pierderea apei prin evaporare, acoperind pielea cu un strat de protectie nepenetrabil de apa. Al doilea grup de ingredienti sunt umectantii care atrag si pastreaza apa in stratul cornos. Exemple de umectanti includ acidul lactic, ureea (ureea gasita in crme este produsa sintetic din combinarea unei molecule de carbon dioxid cu doua molecule de amoniac nu din urina), acid hialuronic (capabil sa retina de 1000 de ori greutatea lui in apa), propilene glicol, glicerina, sorbitol, gelatina, lecitina, etc. Umectantii sunt ceea ce se numesc hidratante fara ulei (oil-free moisturizers). Produse nutritiveIn aceasta categorie intalnim produse care au in compozitie acizi grasi esentiali necesari functionarii celulelor cutanate si lipide specifice stratului cornos, deficitar in cazul tenului uscat. Aceste produse au o textura cremoasa si sunt propuse atat in varianta de zi cat si in varianta de noapte.PRODUSE DE INGRIJIRE SPECIALA1. Produse specifice regiunii perioculare.Regiunea perioculara prezinta o epiderma mult mai fina (lipseste hipodermul) si mai fragila decat restul fetei si de aceea necesita o atentie speciala. Trebuie stimulata microcirculatia si regenerarea celulara a epidermei din jurul ochilor. Exista diverse produse cu efect decongestionant, de prevenire sau corectare a cearcanelor, pungilor, ridurilor sau formatiunii cunoscuta sub numele de laba gastii in functie de necesitati si prioritati.Aceste produse sunt hipoalergenice, testate dermatologic si oftalmologic.2. Produse anti-age: cu actiune anti-rid si de redare a fermitatii (cu efect lifting).Procesul de imbatranire incepe in jurul varstei de 25 de ani cand procesele naturale regenerative incep sa incetineasca si devine evident dupa 45 de ani. Datorita schimbarilor hormonale se produce subtierea pielii, aceasta devenind fragila si vulnerabila.Spiralele de colagen si elastina sufera rupturi si distrugeri la legaturile dintre ele, ca urmare pielea pierde mult din fermitate si elasticitate. Sub actiunea concomitenta a fortei gravitationale care trage pielea, se constituie ulterior ridurile, pungile de sub ochi sau de sub barbie.Hidratarea scade, si ca urmare a acestei scaderi, pielea devine uscata si se descuameaza. Numarul de vase de sange din piele scade si de aceea pielea isi pierde stralucirea si culoarea tinereasca. In plus, acest proces de imbatranire este exacerbat de factori ca frigul sau caldura extrema, expunerea excesiva la soare (UVA, UVB),stresul extern fiziologic sau nutritia improprie.In functie de diversele stadii ale procesului de imbatranire cutanata avem la dispozitie:-produse care previn procesul de imbatranire cutanataTerapiile de prevenire a imbatranirii sunt metode de incetinire a procesului de imbatranire prin terapii antioxidante, dieta bogata in vitamine si putine calorii, exercitii fizice.-produse care au efect de intinerire sau pot corija efectele trecerii anilor.Terapiile de intinerire sunt metode noi, mult mai agresive care fac sa intoarca ceasul biologic al unui organ la starea biologica si fizica apropiata de cea existenta la varsta tineretii.3. Produse exfoliante. Mastia. ExfolianteleSunt produse destinate curatirii in profunzime a pielii. Prin gomaj se indeparteaza celulele moarte si orice urma de impuritati de la suprafata pielii, lasand-o sa respire in voie.Tenul isi recapata frumusetea si stralucirea. Totodata, dupa aplicarea unui exfoliant, tenul este pregatit pentru aplicarea altor produse cosmetice, carora le favorizeaza si intensifica actiunea (tenul exfoliat va avea o mai mare putere de absorbtie a componentelor nutritive continute in crme).Produsele exfoliante se vor folosi de 1 3 ori / saptamana, in functie de tipul de ten.In cazul tenurilor grase, asfixice, cu puncte negre, se recomanda utilizarea unui exfoliant de 3 ori / saptamana. Astfel, tenul nu va mai avea coloratia cenusie datorata celulelor moarte neeliminate de la suprafata pielii.Produsele exfoliante se aplica pe fata perfect curata si umeda, prin masaj circular, evitand zona perioculara. Se indeparteaza prin clatirea abundenta cu apa calduta. Pentru obtinerea unui efect deosebit se recomanda, dupa exfoliere, aplicarea unei masti (masti hidratante, energizante, nutritive).Un gomaj puternic capata denumirea de peeling. Peelingul foloseste mijloace chimice pentru indepartarea stratului superficial al pielii, provocand formarea unui nou tesut cutanat. Totodata, prin peeling se excita in acelasi timp celulele profunde ale dermei care formeaza un colagen nou. Epiderma este astfel intinsa, ridurile se atenueaza, iar cele mai putin profunde dispar pentru o anumita perioada. Se recomanda ca peelingul sa fie executat sub supreaveghere medicala.De retinut: gomajul se executa mecanic cu produse ce contin particule abrazive, iar peelingul se executa chimic sub supraveghere medicala. b. Mastile Cosmetica moderna cunoaste in prezent multe si variate tipuri de masti. Folosite corect si adecvat tipului de ten, mastile aduc pielii numeroase avantaje. Dupa aplicarea lor, pielea apare neteda, curata, supla si intinerita. Mastile stimuleaza circulatia sangvina, regenereaza tesuturile, inchid porii si atenueaza ridurile.Mastile sunt produse cosmetice care aplicate pe piele si mentinute un timp suficient au o actiune emolienta, hidratanta, calmanta, decongestionanta, sicativa sau tonifianta, in functie de formula.1. Mastile de curatire - in general toate mastile au rol de curatire, avind in compozitie substante care absorb murdaria, excesul de sebum si celule ale stratului cornos aflate in diverse stadii de descuamare.Inainte de a aplica mtii trebuie sa se demachieze foarte bine tenul. In caz contrar, masca va astupa impuritatile, iar efectul va fi invers celui scontat.Mastile de curatare sunt aproape ca o a doua piele, un film ce se aplica pe intreaga suprafata a fetei, exceptand regiunea ochilor. Masca se indeparteaza dupa ce s-a uscat timp de aprox. 20 de minute, dintr-o singura miscare executata de jos in sus. O astfel de masca se aplica o data pe saptamana.2. Mastile nutritive Sunt indicate pentru regenerarea epidermei si atenuarea sau intarzierea aparitiei ridurilor. 3. Mastile calmante Sunt destinate tenurilor care se irita usor.Produsul trebuie sa fie bogat in agenti anti-inflamatori. Este o masca relaxanta, dupa aplicarea careia pielea devine din nou supla si stralucitoare. Se aplica o data pe saptamana, pe fata curata, apoi se lasa sa se absoarba 10-15 minute. In functie de brand necesita sau nu clatire cu apa calduta. Adeseori excesul se sterge cu un servetel, prin tamponari usoare.4. Masti pentru inchiderea porilor (masti purifiante sau astringente) sunt destinate tenurilor mixte/grase, cu pori deschisi. Au ca rezultat improspatarea si curatirea perfecta a tenului, controleaza secretia glandelor sebacee, absorb sebumul, micsoreaza diametrul porilor si elimina crustele.Aceast masca se aplic o data sau de doua ori pe saptamana, timp de 10 minute, pe pielea foarte bine curatata apoi se aplic o crema hidratanta energizanta.5. Masti hidratante sunt recomandate tenurilor deshidratate, avind rol de a completa necesarul de apa al pielii.Dupa aplicarea mastii, pielea va fi mult mai neteda si mai catifelata. Senzatia de piele trasa va disparea, facand astfel posibila actiunea produsului si in zona apropiata din jurul ochilor, ceea ce este benefic pentru micile riduri ce se formeaza aici. Sfatuiti-va clienta sa utilizeze o astfel de masca cu regularitate.Masca nu se clateste. Surplusul se inlatura cu un servetel. Timpul de actiune este intre 2 si 10 minute (depinde de brand).6. Masti revitalizante, cu actiune tonica sunt indicate tuturor tipurilor de ten devitalizate, ridate inainte de vreme sau dupa perioade de stres, oboseala sau convalescenta. Au efect de improspatare si netezire rapida a tenului, stimuleaza metabolismul pielii, ameliorand calitatea schimburilor intercelulare.c. Tratamente intensivePentru persoanele care doresc rezultate spectaculoase intr-un timp foarte scurt sau in cazurile in care se resimt acut efectele unei ingrijiri necorespunzatoare a tenului sau persoane al caror comportament cutanat este afectat de diversi factori interni sau externi, exista produse de ingrijire intensiva care se folosesc periodic sau in cure.Aceste produse pot fi de:-corectare;-hidratare;-domolire a reactivitatii tenurilor sensibile;-luminozitate, etc.Protectia si ingrijirea buzelorSpre deosebire de ten, pielea buzelor, are o textura progresiva in grosime, de la interior spre exterior. In plus, pielea buzelor nu poseda nici glande sebacee, nici glande sudoripare sau foliculi ca celelalte parti ale epidermei.In general, uscarea buzelor este cauzata de o stare de deshidratare ce se agraveaza si mai mult in prezenta frigului, vantului si a umiditatii slabe.Seara, dupa demachiere, se aplic pe buzele crapate un strop de produs exfoliant care va ajuta la eliminarea pielitelor, apoi o crema grasa. In anotimpul rece buzele se vor proteja zilnic cu un balsam pentru buze. Acesta se va aplica sub produsul de machiaj pentru a preveni efectele temperaturii scazute din timpul iernii Balsamul de buze contribuie la restaurarea barierei de hidratare numai daca aplicarea lui se face in mod consecvent.Tema 3. INGRIJIREA PARULUI In lunga istorie a omenirii, aspectul podoabei capilare a fost de multe ori insemnul unei epoci, al unui comportament social, expresia unui stil de viata, a apartenentei la o clasa si nu in ultimul rind o manifestare a sexualitatii. Parul a fost, dupa imbracaminte si podoabe, cea mai vizibila expresie a individualitatii sau anonimatului fiintei umane.Conceptul de par normal din punct de vedere cosmetic este inevitabil subiectiv. El depinde de factori sociali, culturali si profesionali diferiti de la o persoana la alta. Un par sanatos si normal este curat, moale, matasos, stabil si cu firul integru.Firul de par se naste la nivelul epidermului, in foliculul pilar, si este format din radacina sau bulb, aflat intr-un sac la care se ataseaza glanda sebacee si muschiul firului, precum si din firul propriu-zis, sau tija, a carui culoare difera de la o persoana la alta. Format din celule moarte bogate in proteine, din care cea mai cunoscuta este keratina, parul are o structura fibrilara concentrica. Culoarea este data de melanocite, celulele producatoare de pigmenti. Cind dintr-un motiv oarecare acestea isi inceteaza activitatea, parul albeste. Persoana adulta poseda cam 100.000-120.000 de fire in podoaba capilara. Vrem sau nu vrem, acestea au o evolutie permanenta. Fiecare fir creste un milimetru la trei zile, ceea ce face cam 12-15 centimetri pe an. Ca lucrurile sa fie si mai complicate, in virful capului parul creste mai repede decit la ceafa, in functie de sex, virsta, caracter etnic sau sezonSTRUCTURA FIRULUI DE PARFirul de par este alcatuit din 85% proteina (keratina), aproximativ 12% apa, si 0,1% pigmenti (melanina). Firul de par isi are originea la nivelul dermului profund, partea sa inferioara fiind irigata de vasele de sange din derm.Structura firului de par:1.trunchi partea vizibila a firului de par este alcatuita, in general, din celule moarte;2.radacina singura parte vie a firului de par; se gaseste sub scalp, intr-o adancitura numita folicul. Fiecare dintre noi are in structura scalpului intre 100 000 si 150 000 de foliculi.Fiecare fir de par este compus din trei straturi:1.Cuticula (stratul exterioar) invelisul protector al firului de par, este alcatuit din solzi fini, care se suprapun unul peste celalalt, precum tiglele pe acoperis. Parul este moale si are stralucire cand suprapunerea solzilor este aproape uniforma. Cand aceasta suprapunere este deterioarat fizic sau chimic, parul isi pierde stralucirea, se rupe, se incurca usor.2.Cortexul (stratul urmator de cuticule) este format din fibre ce contin celule ce confera rezistenta si elasticitate firelor de par. Cortexul contine pigmentul denumit melanina care da culoarea naturala firului de par.3.Maduva (interiorul firului de par) - este formata in celule delicate de keratina. Aceasta ofera substantele hranitoarea necesare celorlalte doua straturi.Textura firului de par este determinata de marimea si forma foliculului pilos, care este o caracteristica genetica controlata de varsta si rasa. Sebumul este cel care confera stralucire naturala firului de par. Acesta este un ulei ce contine ceara si grasimi, este eliminat prin foliculul pilos de catre glandele sebacee, responsabile de producerea sebumului. Acesta ofera o protectie eficienta firului de par, uniformizand suprapunerea solzilor cuticulei si mentinand elasticitatea firului de par si nivelul optim de hidratare.Ciclul de viata al firului de par:-parul creste mai repede intre 16-24 de ani , viteza de crestere este de 0,3-0,4 mm/zi; intr-o luna firul de par creste cu aproximativ 1 cm.In mod normal la nivelul scalpului se gasesc in jur de 100 000 fire de par. Dintre acestea in medie cad aproximativ 100 de fire pe zi in cazul unei persoane normale. Caderea acestor fire de par este explicabila prin cele 3 faze ale ciclului de viata pe care il parcurg firele de par: anagen,catagen si telogen.Faza anagena faza in care firul de par creste si are o durata variabila, determinata genetic, specifica fiecarei persoane, intre 2 si 6 ani.Faza catagena este o perioada mai scurta, de circa 1-2 saptamani, in care firul de par se opreste din crestere si in final moare, fara a se desprinde de scalp.Faza telogena - firele de par care deja au murit raman pe scalp o periaoada de aproximativ 3-4 luni si abia apoi se elimina spontan sau la o minima tractiune, smulgerea lor fiind absolut nedureroasa.Din acest motiv este important ca orice tratament pentru caderea excesiva a parului sa fie urmat minim 3-4 luni pana cand cad toate firele care erau deja moarte in momentul inceperii sale. Abia dupa aceasta perioada se poate constata reala eficienta a tratamentului recomandat. La o persoana normala, in orice moment al vietii sale, 90% din firele de par sunt in anagen si doar 10% dintre acestea se gasesc in catagen si telogen. Perioada in care se elimina in mod spontan de pe scalp aceste fire de par si care uneori este favorizata de stres, deficite alimentare si vitaminice, sarcina sau convalescenta se numeste efluviu telogen. In aceasta situatie aflata la limita dintre patologic si normal, cele mai indicate sunt suplimentele nutritive cu continut specific, asemanatoare parului, si aplicatii locale sub forma de sampoane sau lotiuni cu vitamine si substante vasodilatatoare. Cel mai frecvent se utilizeaza vitaminele din grupuil B: B5 cu rol hranitor si hidratant, B6 implicata in sinteza keratinei, derivati de vitamina E si substante care fac vasodilatatie la nivelul vaselor din derm ajutand la o buna irigarea radacinii firului de par nicotinat tocoferol.Principalele probleme ale firului de par :1.Alopeciile caderile excesive ale parului din diferite cauze;2.Starile peliculare- matreataStarile peliculare - matreataAceste afectiuni au o cauza comuna care are la baza hipersecretia de sebum. Dupa cum bine se stie, glandele sebacee la indivizii normali sunt mai bine reprezentate in zonele in care acestia nu prezinta pilozitate accentuata: fata, spate, palme, plante. In aceste zone apare de obicei acneea, afectiune determinata de secretia excesiva de sebum. In mod normal, in zonele bine acoperite de par (scalpul), glandele sebacee ar trebui sa aiba dimensiuni mai reduse si sa secrete mult mai putin sebum. Atunci cand nu se intampla asa, apare , la nivelul scalpului, o stare peliculara, denumita popular matreata. Aceasta apare datorita unui fung-ciuperci saprofite (se gaseste in numar mic in mod obisnuit in piele) Pityosporum Ovale care se mai numeste si Malassezia Furfur. Dezvoltarea in exces a acestei ciupeci este favorizata de cantitatea crescuta de sebum pe care o secreta in mod normal glandele sebacee la nivelul scalpului. In acest moment apare o stare peliculara uscata , denumita de dermatologi Pityriasis Capitis matreata uscata. Aceasta se manifesta printr-o descuamare accelerata a straturilor superficiale ale pielii scalpului datorita inmultirii excesive a Pityosporum Ovale care reduce ritmul de reinnoire celulara epiteliala de la 28 de zile pana la 7-8 zile. Pacientii prezinta acel tip de matreata cu scuame mici, uscate, care cads ca faina pe umeri. Aceste cazuri beneficiaza de tratament cu sampoane pe baza de substante antifungice: ketoconazol Nizoral, clotrimazol Triazol, disulfura de seleniu care are si rol antiseboreic Selegel.In anumite cazuri, situatia se poate complica prin aparitia inflamatiei si iritatiei, datorate descompunerii sebumului de catre Pityosporum Ovale. Din acest motiv, unii dintre pacienti prezinta asa-zisa forma de matreata grasa, cu scuame mari, lucioase, aderente de scalp, care la desprinderea fortata lasa mici eroziuni si care se insotesc de prurit si uneori chiar de un miros neplacut al parului. Aceasta forma de matreata este denumita de dermatologi Pityriasis Steatoid. Tratamentul acestei afectiuni consta in sampoane cu o compozitie complexa, formata din substante keratoreductoare, keratolitice si antiiritante: ihtiol, acid salicilic, piroctonolamine, salicilat de Zn, asocieri care lupta impotriva tuturor mecanismetlor de aparitie a matretei grase. Uneori exista forme severe cere ne se remit la administrarea unor astfel de substante pe care le contin produsele dermatocosmetice si este necesara consultatia de specialitate care recomanda derivati corticoizi si alte produse farmaceutice. Dermatita seboreica este o afectiune benigna cronica, foarte raspandita (diagnosticata in 3-10% din consultatiile dermatologice).Se manifesta prin prurit pe pielea capului si pe fata, insotit de pete rosiatice acoperite de coji grase, localizate mai ales in asa numitele zone seboreice, unde glandele sebacee sunt mai numeroase: pe fata : pometi, sprancene, baza parului ;pielea capului;zona pre - sternului.Este favorizata de frig, umezeala, emotii,alcool si stre si este provocata de Pityrosporum ovale. In cazul dermatozei se produc modificari ale ph-ului cutanat facandu-l mai acid. Tocmai acest fenomen favorizeaza proliferarea ciupercii Malassezia. O consecinta a acestui fenomen este accelerarea regenerari epidermei asociat cu descuamari ale pielii asemanatoare matretii sau cojilor.Tratamenul este in principal topic: crme pe baza de derivati imidazolici, antimicotici. Tratamentul de intretinere se face cu produse pe baza de pirocton olanina sau zinc pirition.Se spala scalpul de 2-3 ori pe saptamana (in functie de recomandarile producatorului) cu sampon pe baza de antimicotici, ca de exemlu pirocton olamina, climbazol, zinc pirition, reductori ca ihthiol (gudronul in prezent este interzis) si cheratolitici, ca rezorcina sau acidul salicilic. In cazulspalarile se pot executa la intervale mai mari de timp, alternand cu sampoane echilibrante ( ex. Elution si Extra-doux de la Ducray)PsoriazisulPsoriazisul afecteaza zonele extinse ale marilor articulatii: coate si suprafata lunara a antebratului, genunchi, regiunea lombo sacrala, pielea capului, dar si unghiile.Suprafetele corpului pot fi afectate intotdeauna in aceleasi zone sau se pot schimba in diferitele faze de revenire a bolii.Boala poate afecta numai o parte a pielii capului sau, in asociere cu alte leziuni cutanate (aparitia de coji mari pe o suprafata inrosita), poate acoperi uneori intreaga suprafata a scalpului.Ea poate provoca prurit si rani din cauza scarpinatului si chiar lichefiere (adica ingrosarea pielii).Afecteaza rar fata, insa ungiile sunt adesea afectate, in aproximativ 30-50% din cazuri observandu-se aparitia de mici denivelari punctiforme sau de striatii transversale de-a lungul suprafetei unghiei, pana la distrugere totala a unghiei.Aspectul clinic - prezenta la nivelul pielii a numeroase pete rosii si descuamate, de forma rotunda sau iesite usor in relief. Cojile care acopera petele sunt albicioase, aspre, uscate si adesea foarte ingrosate. Aceste pete pot avea dimensiuni mici sau pot fi unite intre ele, formand placi extinse. Psoriazisul apare la orice varsta, durata perioadei de vindecare sau reaparitia acestuia fiind imprevizibila.Din punct de vedere histologic, epiderma afectata de psoriazis prezinta o crestere semnificativa a capacitatii de reproducere a celulelor( numarul de mitoze creste de la 9 la 12 ori, in comparatie cu o piele sanatoasa), timpii de turnover scurtandu-se, asadar, cu aproximativ de 28 de zil;e, de la stratul bazal, inspre stratul cornos.Tratamente: in prezent nu exista terapii pentru vindecarea complecta a psoriazisului.In functie de formele clinice, se folosesc substante cheratolitice (acid salicilic, AHA), reducatoare (sulf, ihtiol), antralina (ditranol), corticosteroizi topici, derivati ai vitaminei D3 (calcipotriol, tacalcitol0, retinoizi (tazaroten) etc. TIPURILE DE PARSunt determinate de starea naturala a parului, de cat de mult sebum produc glandele sebacee. Vopsitul si coafatul influenteaza si ele modificari ale parului.1.PAR USCATCaracteristici:-lipsit de stralucire;-se simte uscat la pipait;-se incurca usor;-greu de pieptanat, in special cand este ud;-gros la radacina, sau subtiat la varfuri.Cauze:-spalatul excesiv cu sampon nepotrivit tipului de par;-utilizarea indelungata a instrumentelor de coafat;-folosirea gresita a vopselei de par si a solutiilor de coafat;-expunerea la soare;-temperaturi extreme;-alimentaie defectuoasa.SFATURI:-utilizarea unui sampon si a unui balsam hidratant acesta reechilibreaza si hraneste firul de par, conferindu-i un aspcet sanatos si stralucitor.-uscarea naturala a parului-utilizarea tratamentelor specifice 2. PAR NORMALCaracteristici:-nu este nici foarte gras, nici foarte uscat;-isi mentine pentru o perioada mai lunga forma de coafare;SFATURI:-utilizarea unui sampon si a unui balsam regenerator sau a unui sampon 2 in 1; samponul regenerator reechilibreaza si hraneste parul, conferindu-i un aspect sanatos si stralucitor -utilizarea produselor cu factori de protectie UV.3. PAR GRASCaracteristici:-are un aspect gras;-nu are volum;-este lipicios.Cauze:-problemele hormonale determina producerea in exces a sebumului;-stresul;-temperaturile extreme (foarte cald sau foarte frig)-periatul excesiv al parului;-trecerea frecventa a mainilor prin par;-transpiratie;-dieta bogata in grasimi.SFATURI:-utilizarea unui sampon si a uni balsam care sa confere volum indeparteaza excesul de grasime si impuritatile, confera volum si stralucire parului.-balsamul se foloseste mai mult pe varfuri, evitand radacina firului de par;-este recomandata folosirea sampoanelor care au ingredienti absorbanti.4. PAR COMBINATCaracteristici:-este gras la radacina si uscat la varfuriCauze:-tratamente chimice;-expunere la soare-utilizarea frecventa a instrumentelor de coafat.SFATURI:-utilizarea unui sampon si a unui balsam care sa confere volum si in acelasi timp sa hraneascan varfurile si sa protejeze impotriva vremii;-este recomandata utilizarea produselor ce contin ingredienti sicativi (absorbanti) si hidratanti.5. PAR VOPSIT SI COAFATCaracteristici:-parul vopsit este poros si casant la varfuri.SFATURI:-utilizarea unui sampon si a unui balsam care sa neutralizeze reactiile alcaline produse in timpul vopsirii;aceste produse contin acizi esentiali.Cauzele deteriorrii prului sunt urmtoarele:1.dieta deficitara sanatatea si sstralucirea firului de par depind de o dieta echilibrata si bogata in substante hranitoare;2.alcoolul nu este compatibil cu mineralele si vitaminele necesare pentru a avea un fir de par sanatos;3.cafeaua si ceaiul sunt stimulenti puternici si actioneaza asupra sistemului nervos, respirator si cardiovascular, reducand astfel retinerea mineralelor necesare unui fir de par sanatos;4.aerul conditionat si incalzirea centrala au un efect de uscare a firului de par, afectand nivelul de hidratare;5.hormonii o activitate hormonala excesiva poate cauza o stimulare a glandelor sebacee printr-un surplus de sebum, parul devenind gras; daca activitatea hormonala este redusa, parul de vine uscat; pe masura ce se inainteaza in varsta nivelul estrogenilor scade determinand uscarea si caderea parului.6.vremea - frigul extrem afecteaza nevelul de hidratare si rezistenta firului de par, in timp ce vremea umeda este o problema pentru parul coafat; parul ondulat se carlionteaza iar parul drept capata un aspect lasat;7.soarele si apa salina afecteaza nivelul de hidratare si uleiurile naturale ale parului.PRODUSE COSMETICE PENTRU NGRIJIREA PRULUIProduse cosmetice pentru ngrijirea prului sunt urmtoarele:loiunile pentru pr;loiuni tonice ;loiuni contra cderii prului;ampoane;ampoane detergente;preparate pentru aranjarea prului;brigantine (produs cosmetic gras, lichid sau de consistena unei paste, care servete pentru a da strlucire prului) ;fixative pentru pr;preparate pentru colorarea i decolorarea prului.LOIUNI PENTRU PRLoiunile de pr au rol n ngrijirea prului n sensul de a-i da un aspect normal, de a-i da vitalitate, de a-l hrni prin stimularea circulaiei la nivelul scalpului, pentru a-i asigura revenirea prompt i pentru a mpiedica cderea prului.Loiunile conin un vasodilatator, care s mreasc cantitatea de snge de la nivelul papilelor dermice i s stimuleze mecanismul de alimentare al pielii, vitamine sau aminoacizi cu sulf, necesari n biosinteza keratinei, antiseptic, loiunile se utilizeaz n scop preventiv i estetic cu efecte tonice, dezinfectante, loiunile pentru pr nu trebuie s aib o aciune degresant puternic, fapt pentru care se utilizeaz un alcool 6070.Deoarece aceste preparate se utilizeaz zilnic pot s produc uscarea prului, efect care se poate preveni prin asocierea uleiului de ricin. ampoanele sunt ageni de curire pentru pr i pielea capului, ingredientul principal fiind un detergent. n compoziia lor intr surfactantul principal pentru efectul de detergent i spumare; surfactantul secundar pentru condiionare; aditivii care dau efecte speciale. ampoanele pot fi gsite sub diferite forme de prezentare: lichide, creme sau paste, aerosoli sau sub form de pulbere. Marea lor majoritate sunt lichide, transparente sau opace (perlate).Calitile amponului nu se limiteaz la o simpl curare: prul trebuie s fie frumos, strlucitor, moale la atingere, suplu, uor de coafat, fr s se electrizeze, tonic, cu volum etc. Caracterele obinuite ale unui ampon cosmetic normal sunt:- lipsa alcalinitii, necesar pentru ca prul s nu devin splcit;- s nu aib efect degresant prea puternic;- s nu irite pielea capului;- s posede o real capacitate de curire, chiar cu o ap calcaroas;- s emulsioneze n ap impuritile, grsimea, mtreaa i s le disperseze;- s produc o spum abundent i care s nu fie influenat de impuritile care rezult .Formularea ampoanelor Baza de splare este cel mai adesea o asociere ntre produi tensioactivi anionici i amfoteri, cu aditivi: polimeri cationici (avnd afinitate pentru cheratin favorizeaz descurcarea prului), polimeri anionici sau amfoteri (pentru revigorarea prului).ampoanele pentru copii, sunt ampoane blnde, care au ca imperativ primordial calitatea de a fi perfect tolerate de pielea fragil a scalpului i de mucoasa ocular a copilului.Baza de splare este mai puin detergent i are n compoziie cel mai adesea ageni tensioactivi anionici foarte slabi, amfoterici sau nonionici. ampoanele pentru prul uscat, fragil sau deteriorat datorit decolorrii, vopsirii, permanentului produc o curare blnd i o condiionare bun, putnd conine ulei de ricin, ulei de avocado, acizi grai eseniali.Prin coninutul de ageni tensioactivi cationici fac ca prul s poat fi pieptnat mult mai uor.FORMULA GENERAL A AMPOANELORSampoanele conin urmtoarele:-Tensioactivi: 15-30% -Stabilizatori de spum: 3-4% Ageni de cretere a vscozitii : 2-10% Aditivi -Conservani -Colorani -Ap STABILIZATORI DE SPUMUna dintre cele mai importante caliti ale unui ampon din perspectiva consumatorului este capacitatea de spumare. Consumatorii sunt convini c un ampon care are caliti spumante slabe, are de asemenea caliti de curare slabe. Cele mai multe ampoane conin ageni de spumare pentru a introduce bule de aer n ap. Spuma, este important, deoarece are funcia de a mprtia detergentul pe pr i pe scalp, dar nu particip la curire. Este adevrat c un ampon aplicat pe prul murdar nu va spuma la fel de mult ca acelai ampon aplicate pe prul curat. Acest lucru se datoreaz faptului c sebumul inhib formarea bulelor. Astfel, un ampon va spuma mai puin la prima amponare i mai mult la amponarea a doua.STABILIZATORI DE SPUMn prezena materiilor grase ca sebumul, stabilitatea spumei de ampon se poate reduce drastic. Aa numiii superspumani acioneaz ca stabilizani i de asemenea modific structura spumei mbogind-o, dndu-i densitate i baloane mai mari (alcanol amidele).Cel mai important tip sunt monoetanolamidele, ce sunt obinute prin amidarea acizilor grai cu monoetanolamin. Dietanolamidele sunt obinute de regul, prin amidarea acizilor grai metilester sau a trigliceridelor (uleiul de cocos) cu dietanolamine. Monoetanolamidele sunt cei mai utilizai superspumani dar sunt dificil de ncorporat datorit punctului lor de topire ridicat (aproximativ 800C). Dietanolamida bazat pe ulei de cocos este una dintre cele mai cunoscute, dar efectul de ngroare este redus datorit glicerolului. Preul este relativ sczut i producerea este mai uor de realizat n comparaie cu amidele pure bazate pe metil ester.AGENI DE NGROARESunt substane care permit creterea vscozitii preparatului; ei previn alunecarea amponului pe fa i n ochi, n timpul splrii. Ca ageni de ngroare sau consisten, se folosesc fie electrolii (clorura de sodiu sau de amoniu) asociai cu tensioactivi anionici, fie macromolecule geloformatoare (alginai, derivai celulozici sau acrilici).Un alt tip de modificatori ai proprietilor reologice sunt bentonitele inorganice, ce pot fi folosite pentru obinerea unui punct de randament i stabilitate a soluiilor. Bentonitele confer stabilitate particulelor din ampoane i anume agenii de perlare sau chiar substane active (zinc piriton) ce au tendina s sedimenteze. Sistemele se comport des tixotropic, i la agitarea recipientului, capt proprieti de curgere, iar la o lips de agitare devin aproape solide.Clorura de sodiu-clorur de sodiu natrii chloridum. Clorura de sodiu conine cel puin 99,5% i cel mult 100,5% NaCl raportat la substan uscat. Descriere: cristale incolore sau pulbere cristalin alb, fr miros, cu gust srat. Solubilitate uor solubil n ap, solubil n glicerol, puin solubil n alcool. FAZELE PROCESULUI TEHNOLOGICFazele procesului tehnologic al obinerii ampoanelor sunt urmtoarele:-livrarea materiilor prime;-cntrire;-dizolvare;-filtrare;-completare la masa prevzut (m/m);-stocarea intermediar (i controlul amponului produs semifinit);-condiionare primar a amponului;-marcare, grupare i ambalare.Procedeul poate fi considerat a fi fcut n patru pai:-dizolvarea surfactanilor n ap cu amestecare; de notat c ordinea adugrii este important; n general stabilizatorii de spum se adaug ultimii.-se adaug aromele, coloranii, conservanii, etc., i se amestec pn la obinerea unei soluii uniforme.-se ajusteaz pH-ul pn la aciditatea stabilit n formula.-se adaug agenii de ngroare pn la obinerea vscozitii dorite.ampoanele sunt fabricate prin amestecarea substanelor cu agitatoare ce se rotesc cu viteze mici datorit capacitii mare de spumare ale ingredientelor utilizate. De asemenea trebuie precizat c temperaturile amestecurilor sunt de 40 80 0C cel mult. Amestecarea lichidelor cu densiti diferite se efectueaz adugnd lichidul cu densitate mai mare peste cel cu desitate mai mica. Substanele volatile, tincturile, extractele se adaug de regul la sfrit dup filtrarea produsului de baz.La condiionarea primar a ampoanelor se folosete n general metoda gravimetric, ntruct sunt lichide vscoase. Multe balsamuri i ampoane ce conin i balsamuri sunt emulsii ulei n ap, iar fabricarea lor este mai complex dect cea descris mai sus. Procesul de fabricaie este cel al emulsiilor:-se dizolv ingredientele solubile n ap, prin amestecare i nclzire (dac este necesar) - A,-dac este necesar, se nclzesc componentele uleioase, i se topesc n ele toate componentele solide -B-Cnd se adaug A peste B, se va nclzi A cu aproximativ 100C deasupra punctului de topire al componentelor din B,- Se adaug i se amestec,-se continua amestecarea pentru cel puin 1015 minute, -se rcete amestecul i se adaug conservani, arome, colorani;-se ajusteaz pH-ul i apoi vscozitatea;CONTROLUL FIZICO-CHIMICDe asemenea ofer detalii privind stabilitatea ampoanelor:--stabilitate fizic:--n timp;--prin centrifugare (10 minute la 2000 de rotaii/minut);--stabilitate chimic;--stabilitate microbiologic;--stabilitate la transport i depozitare.Metode de analiz pentru controlul fizico-chimic sunt urmtoarele:-examen cu caracter macroscopic:-vizual: culoare dat de colorani i ingrediente folosite;-aspect, consisten, omogenitate sunt omogene, transparente sau opace, perlate, etc.;-caracteristici tactile: tueul gras, onctuos, granulos, neted, evanescent. -olfactiv: mirosul este dat de regul de extractele de plante, sau parfumul ce se afl n compoziie. --examen microscopic i distribuia granulometric se plaseaz o pictur de ampon ntre o lam i o lamel i se studiaz omogenitatea produsului,--analiz reologic determinarea vscozitii,--deteminarea pH-ului,--determinarea masei totale pe recipient,--determinarea formrii de spum i a stabilitii acesteia. --dispersarea murdriei.Se determin pH-ului amponului, pentru formulare n funcie de necesiti, Soluiile alcaline determin deschiderea cuticulei, se folosesc de obicei nainte de colorarea prului, pentru a permite colorantului s penetreze n cortexul firului de pr i s-I coloreze. Soluiile alcaline dau prului un aspect ncreit. Soluiile acide nchid cuticula, se utilizeaz ca neutralizante dup colorarea prului, dau prului un aspect mai neted. Pentr