Alinu^i:lena Bu'ttm

c#$4p{/1-tr'trfeg &t#f"A&tr

IIIFEI{-LN'I'$l'ItN?I-!lC : Pr-o1_ }r_ GheorgJri lcrrga

{l }i.{F!t.l.,l: Simo:ra llucur

X'EIlNtlRgDr\{l'lARH; l3ort{rn Alina-Eiena 5i CerhLr i.iabriela-i\,lariana

Xleserieren {ll$} a }Fili}i*t**ii Na{ionale a [t*na$*i*i

*clstT[]N,,AL{NA-E L{NAcc:npuxerils scolar*. Auxiliar ciidactic pentru clasels v-vlr{

Alina-l:le'a $or!un, fiabriela-X,{sriana Cerbu - Ilac5u. RovimedPublishers, ?0I 2

f si:3 sI 97s-6G$-S83-3 i *-6

tr. C'erbu, Ci:briela-Mariana

84 1. I I s.1 -16

CcpyrightO b-v Beirl un Al ina- E I ena. Cerb u Oahriela-Mari nna

Rovimed PLrblishersll,'lvtv. ro vinled. c ome-ff ai I : *;li1.urai iilr *';i*tt:,J .r:am

CilS}RTNS

l. Comp**ere* gcolari

{.1 Cneativitatea."."..,". ."..."....7

I.? Scrierea imaginativ5 ..."""..36

L3 Ciasificars* e$lrrp$$erilor rycrtlare..........."..."......?3

I l.'l'cxte*sup*rt in rcalizarea cr:rmpuncrilar deucriptive

ll.1 Anstixrpurile...".." ..".......61

I t.? h'{ornentele z{$ei. ". " . .. ".. " ,..7S

E9.3 Reliefnl $#nii noastr€..."."...".. ..,.......?E

tI.4 Seseriere r{c, spnfii divsrse..."... .............E?

II"5 Fitiiriite reaturii.."...." ..............83

{n"6 ff*rtretul lieic Ai portretul moral" "... "... "... "... ".....S7

lll. Cormpuneri *xlese de nm *l*vi-.. ....",.......".........."9t

Iffi.tr ${<le!cl ele airalirft Ele {ext pe nivelurile limbii..,....113

Bibiiografie ."......."....1?4

,.{-'nm;:u'erile gcoiare" e * co'tribii{ie inse*rnats ra nmetriorarea

in''dtirii limbii gi liierarurii r*n:0ne" pi:nrr$ cd lucrar*a Ihce exact ceeace m*nsalele <le giurnaziu nu rirc" varoarea ei carnp.rer-nentara e

nei,doielnicd: c c*riruzb f'ast[, u' inst:ument necesar ercviror iliprof-esorilor cle gimnaziu, *bligafi cle .,me.,cle gi iimp", de _,lumea,, 6in cein ce mai stel'il# si rece a manualercr qcorare" sr-qi g5seascb repereleexistentiule ?n gr5clina potecilcr ce se bifurcr rir nesffirgir" vorha rui[]orges, in singura lunre sigu::d, &cee&a imaginarului...

Prof.dr. GHIORGHI tORfi A

{.C*mpuner*a gc*}ae"6

i. |. Cre.Gtivitat**

,.Llat& te-ni asezo! tn $rsld fn condilii uhs*lt$e, pr*ctir'{t

*hsolufuJ: Cl+I;A7' i A "

Constantirr Noica

fionfb,rm ,.1.]ie{i*r:arului *xplicaliv al limbii ronlano".

(rcutivilt"tlea este o earacter:istici a porsonalil*{ii incluz6*d aptitudini gi

rurotive. aspira{ii gi atituclini a c6r*r n*t6 definitcrie este ariginalitatea,

producerea a ceva nou, rleosebit de ceea t:e era cun{}$cut gi uzuatr.

llducarea rrefitivitbfii elel'ilor a clsvenil o prr:ocupare cle prim

ordirr a gcolii de pretuiinrieni. ,Fragresttl t;menirii fiu tste. rlisprsnibil

lilrd uclivii*teu cvea{a{t!"e, teoreilcrt qi prat:ticri a oarteni{ot'. Din rtr:sst

ttutlitt r:sle .firesc ut *cfivitul*u trezioare sd .fie consirlerntti t'tt fonnn

((o m$i fnaltd a *ctiv*iidfii *naene6tL"{Alexanr!ru Roqca,

,,Creutit,ituters") {\ealor poatc fi cansiderat cel care nu rdmAne i;: ceea

cc ii rno$tenit, la ceea ce a invSlat gi apr,ri reptoduce i,n *hip mecnnic, ci

irrcearcf, sh aduc* r-.l ear"rtritruiie pelsonalS, s[ pt"ogresez*, s5*qi expund

icleile proirrii despre rrn anume subjcct; priit uurare, elementul creator

ruu se gdsegte numai ?n arya-numitele activitfli superiaare.

Clrealivitarea reprezintd pentru lumea coniemporar6 o pr*vocare

cu toiul special[. un fenom*n unie , cu caracter cornplc-r qi

interdisciplinar" Sinlagrna .,flormar*a pers*nalitblii creative" esfe

pr:fiz*ntir in idealul ecluca{io*al actual al qcolii retm8nqti. ,Ide*luledttcaliortal al 6r*!ii t'onrdnoqti t:tut.sl* din cle;voh{trr.c lilserd, integrald

Si armonioasd & indirklualitd{ii unt*ne. irc J'*rrnaret pr.rsonc[itdyii

{ttrtilfiamt Ei *eative".{Legeu Er}wcaliei N*fi.anule, li20l liNoile cerin{e alc elel'il*r ryi societ#{ii itnpLrn ca sisteurul cie

instruire gi rie rnetocl*logi* <.lidacticd sh fie supl* Ei permisiv la ciinamica

schir:rb6rilor: care au Ioc in camponentele pr*;ccsului instructiv-eclucariv.

Pentru a implementi: acerite isleahrri ale societ6{ii, aclicl dezvoltarea

ereativit&{ii elq,.vilor. esle nevoie de noi *rctode qi mijloace care s5

asigrire acest iucru.

I)ar e necesar€ 1:unerea in practic* a unor rnetode qi prt:eedee de

instruire *are s5 s*lufio:reze adecvat lcile situa{ii cle invltare;

dezr.*ltiirea in ,"eantitate"' a metodologiei. prin adaptarea Ei integrarea

unor metode nespeeifice. rlin alte spatii problcmatice, dar care pct

rezolva satisle{rfi{or nnele cerinte, cut1l ar fi brainstormingul ca m*todd

de clen'oltare a creaiivit*.tii, nu esfe ins6 st:lufia cea rnai trun6"

Trebuie s5 fblasin: pe scar[ lar:gd metodele activ-participative,

prin apelarea la metode pasir.'e, doar cAnrtr este nevoie, prin rnaximizarea

dimensiu*ii active $ *cs$tol'a, prin punerea in valoare a aspectelor

,.calitative" nle metoel*i. in procesul clc pred;lre*?lrvbtare*evaluare"

trebuie sE lirren conl de alternarea unor earacleristici ale acesttria in

planudl* activ-pasir', abstract-concref etff. 6i sB nu apar* o si*gult

metocli dominantl.

Aceste metode trebuie s[ aib[ in *omponen!6 gi miiloace

aeleurrate, nlL doar acliugarea, pr"lr gi simplu, a uaui un alt mijkic de

inl,ft{f,nr6nt, oi:i*6t ris scJisticat "ar fi accst-'i; c inrportant* t;

lcdirnensio*arfl, o pregiiire meladolagic5 in perspectir,'il, curn ar -{i

lecliile asistate de calculator {AEL}.

in literatura de specialitate, aceste melorle sunt numite, in funclie

dc clssificarer: l$l*sit*. astlbl: rxodeLn*, intuitive, active, euristice, in

grnpuri etc. Aceste denumiri se g*scsc i:r clasific6ri care as la bazh

carnclerisiici aflate la poli r:puqi (tratiifionalrnr:c1*rn. algorilnlicitale-

curi sticitate, pasiv-activ etc.).

in acelagi timp, aceste metode nu apiu in stare;:ur*, ci sub fanna

unclL r.'i:riante .,si aspeete diferite. De exemplu, intr-* m*tocl5 algr:ritmicii

pot ;*p6rea ryi aspecte eurislice.

$e poate consirlera, asti'el, ch orr{a ilctotJfr posc,Sb la un trome*1

dat trbsiituri care si se integeze succesiv in prccesui instructjr-

cclucativ, cleoar*ce nu putem tenunfn lr altamite mrteide. psntru cfi altl"el

clevul nu ar mai avea niciurn puncl cle pornire de la care s5 creeee.

Un elev igi rnanifestfi spiritul crealiv atunei c*n<l:

* se implicfi activ in procesul de fbrmare qi inv*{ar*, acloptd a

atitudins activ6 qi inreractivF;

* gfirrdeqte critie qi are o deprinderc de g6nciire eriticd;

* acliolreaz5 in iofal* libeffiate in planul aieg*r"ilor p* care le faee;

s sxplGreazb mediul ryi gEseryi* soiu!.ii perscnale;

o prefel'S ginclirea divergentS, imaginaiir'E ryi creativS;

* igi vai*rifici gi dezvr:l{fl iu:aginafia. criginaiitatea,

inventivitate a, fa*tezia. creativitstea;

e protr I emati r.eaz.h t *tltm uf*ri I e qi {'a ce descoperiri :

e i$i exer"cit* lib*ru1-ar"bitru;

* are increcl*re f* f*rte le proprii qi dorin{n ele aLrtorlep6qi::e;

e nu se clescurajeaz# in fafa frusrrSrii qi ;rmbiguului, ci

lrersevereazd:

e clevine responsabil;

* ck&ar*azT pr"ocluse intelectuale unic* qi or'ginale.

Toate acestea se clatoreazil fbctor:ilor cleativit5lii. care sunt de

nitlurii:

Imaginalia, memcria 5i inteligenta slutt factor:ji intele*t*ali ai

creativi€tii. Factorii caracterinli sunt: motivatia, aspiratia creatoare,

verin{a fennfi, periieveren!fl; factorii socialj stau la baza dezvolthru

creativitllii prin faptul c* ei pot moliva *rea[ra, por stimula iniagina{ia-

pot da rlegf.ei:* uncr iclei ii:cvaloare, dar. fu: acelagi ti:::p, au puterea de a

i*hitra aceste fe::din{e ?n firnc{ie de aspira}iile sacii:rd{ii qi ?n funcfie ch:

rap*rtul dinlrc sacietate i;i persoanele care n:anifbsth dorinla de er*alie.

In acest c*ntext, n* r*terim la geniile care nB au fbst infelesc i* vremea

lor, clar dupi ani sau chiar secale" ideile ior in*vatonre au fbst acceptate

cte societate.

Accst fenomen al crealiviffiiii {rehrfe s* 1 unn#rim qri s5-l

dczvaltbrn in permanen{5 gi sn nu*[b]ocdm. Sc cunosc mai nrul]i lactori

calre po1 bloca inraginatia clevilar.

B{ocqie de nalurd u$twrdd. Fiecare sls1, prr'}r'i:-}e di::tr-un mediu

aparte" cu alte pixeri gi cu *n ah mod de gfindire, agadar trebuie sd le

acceptbm propriile idei inovatofire, iar dac[ nu o vc]l] f;-t*er, aq;e$tia sc

vor bloca.

fllocujele. cle tutLu'd nterrsdrslogit'oi se mani{cst6 prin prez*z\a

pr:ejudeci{ilar qi a sterc*tipur:i1or. Sipre exerrplu, dac[ suntem obignui{i

s[ folcsirn un *biect banal doar intr-un singur mod, prcbabil c[ nu :re

vom gAndi sh-l utilizbm altfel.

S* pare cb eele mai impcrtante blocaje in dezvcltarera crealivit5{ii

sunt t1e mturrt e#totivd. Pur gi simplu teafiia de n gregi impieeiic[

procesul creativ. unii copii chiar refuzb s5-6i indeplineascE sarcina din

acsa$tb cariz5. lJn alt asp€ct atr ncestrii trlocaj sste teatna de competilie,

colcgul probabil vja spune ceva mai interesant, eeva mai bun decdt tine"

lar, in line, poate ap5rea descuraiarea, deoarece procesul cle croatie

inseamnd elart inteleetual susiinul gi multX muflc*"

I)ator:itl acestor blacaie au atrr6rut metode noi cale s* stj;nuleze

spiritul creativ qi asacierea de *ai idei la clas&.

111il

$r*futstsrtrcingtl - metuda asahuluri de idei. Nu este praclie *metod[ dici;lctic6, ei o metc;clfi cc poatij ap*rea 1n discuqii, rlezbareri cle.

Are cirept c;racterjstied seprrrnrea n":*mentului de prorlucere a ideilor: cle

cei de valorificare a lor, de a1tfb1 urai este uumit8'niet*da evalufirii

a:nanate sau metocja marelui DA. in rnomentul pr*rlucerii ideilor, se

acceptd *rice icl** firfi sI se critice sau f5r* sfi se dea o iuclecatf de

vair':are asupril ei. liclectarea prr:priu-zis5 se: *rce clup3 un anumir limp,

eAnq"{ t*ale ideile s* comparE gi se aleg cele n'rai bune eli*trc ele. .Accastf,

metocl6, cle exemplu, se poate aplica la clif"erite lectii de limh:a gi

Iiierarura rcm6nf.

(lon"-ersrsfirt r.tn"istird este * metocli cle incitare a clevilor 9i de

ail.are a ailer,Srul*i prin inlrebdri opr:riun puse, acegtia tticsnd conexjuni

?n universul lor de cunogtin{e. Aceast6 nretodd solicitd elevilor

intcligenfa;:rocluctiv6, spontaneitalca gi curiozitat*a, lSsAnd eleviir-rr rnai

rlultd libedate cle cdutare.

{J metocl[ f*arte aserndnd.toare d:u aceasta" prfizentatl intr-o formd

graliei, est* explozi* slel*rd. Fornilril de la un pllnct oentral- se nasc

?ntreb[ri. la ear* elevii rdsF:uneJ r'*r"ba1" iar tr;r rfndul lor, aceste intrebXri

nasc alte inrrcbari.

Tehszira ,,cviwtelukri". ,.Cvint*tni" este o p*ezie cu cincri vetrsuli,

eu ajutorul chreia se sintetizeazd ,ri $e condenseazd infnunafiile,

incluz8ndu-se gi reflcelii a1e elflvilrr, care pot lucra individual, in

p*rechi snu in grup. Alc#tujrea unui ,,cviillet" fnr.orizsazd rellscltia

pers**ali gi col*ctir'ft rapid8" esenfializarea *unorytinfelor, inlelegerca

lor trlrofunclb, nranifbstarea creativiffilii etc. Ei are unndtoar-ea stn:ctur$:

* snbstantirr:

- dou* aeljectivc;

- {rei verbre la gerurrxiu;

- o sinnlrgrnfr dc pntru cuvirrts;

- un cul'6nt ce erprim5 esen{a prirnului sui:stantiv.

l,fetod{r .,ciorcl*nclui " poate fi utilizati indiviclual sau in gnrp in

scopul stimulSrii gAnclirii dir,ergcntfl, prec*ffi gi sesizf,rii qi evidentierii

curcxiunilor dintre idei, construirii de noi irli:i gi cti: nr:i sensuri gi

sctrnilic*fii:

- se scrie un cuv8nt ?n mijlocul tahlei sau al rinei pagini;

- se seriu cit mai multe cur.'irete legate cle cur,'5ntu1*nucleu" ilr.ancl

irr veclere urmhtoarele: srrie{i tot te v& trete Ttrin winie referitrsr la

,rubiectul rlisrxditt; nw c::ftlt&li ir{*ile. dtsar ru;tcpi-le: nu v-d oprili pdnfr

nu e1turiztt{i lrsete itlei{e stw trt6n& cand nt.t expit"d limpti tiac:rst'.

- sc lcagb aceste cuvinte, evideniiinclu-so un num6r c6,[ rnai tnare

tlc conexiu*i intre e1e, pri* trasarea de li*ij sari sirge,ti.

in proieclarea activitfl'filor" se pot crflii :noclele alrernatil'e rle

iuvllare activ[ centrait: pe dil'erite tipuri de inteligcni*, asigurinrt o

Tersria inteligen{*f*r n'u$tip{e. Studiile au arhtat cb fiec;ire

lrcrsoanl posed* cele opt tipuri de i:rt*ligen{b {tringvisticfr, logico-

rnatematic5. muzical-ritmic6" spagia16, natr:ra16" sinericS" interpersonalX,

12. i3

intr*personalfi - rl*p[ trIcwarrl Cardner]. G6nilim. inv[!#m ;i creim in

mricluri diferite. llezf i)ltarea potenlialrLlui n*stru depinde de ceca ce

?nr.&tfrrn cir inle ligen{a noastri speci Frc6.

Aplicar*a acestci teani presupune .lucml

pe grupe, ca, dc altf'el,

:najr:ritatea acestor metocie, inr in prealatril, c testare a elevik'lr ;:*ntnr

identificarea inteligenlei sau a inteligengelor dominante ale personalit.{1ii

lclr. Alc*tLrirea grupelor trebuie s& !in6 cont in primrrl r;ind de numfirul

eie elevi din clasfr, iar apoi cle lipul d* iatelig*rrtd a aceslora. l-);:*f,

nrirnbrul lcr esi* rcic" atu:rci se pot f"ace trei sar: patru grup*, astf'el inc6t

sE avein intr-o grup* copii cu tr*sdturi asemfinbtoare.

() astfel de a*til'itate. ?n jurul sSrbStarilor pase;ile. ar put*r arfta

*slfel. Aei:ste lipuri de int*ligen{5 ar puti:a fi orgzurizale ?n parru grllpe:

Gnryt* I $futgt,isticd l-utuzic*l&)

- s* alc*ruinsc8 o poezie cie patru ve$uri cLr iema ""Sftrbitorjle

pascale"' 9i sd <i insoleascii ele un c8ntec et;nosf;uq

G rwp a a {l* a { ! o gic $ - m a{ effi aii c it * i rc t e r{s e rs * na{d }

- sii alcEluiascl un rebus care sE aibs pe verlicalB *ul,6ntu1

,,Pagte" qi s*. a1c.ltuiascf, propozilii folosind cuvintele de pe *rizonral#;

G r t ryt a a I { l - n ft, i z u u f ri / s trt tt ; i t I d * n a tt n w { ri )

- eoncsperea ryi realizarea Bftor f'elicitbri de ltaSte aclresate

familiei qi pri*tenilor;

G n ry a o f I,'- * {r * tp o r a I - d w t ir: ii * i 1x7 y {t 93 t t" s o na I it)

- rta"lizareaunrii scur'l flsel] cri tiilr-il ..Vncanfa d* Fagte".

Escul ir*buie sB fie de urjci intinclnre gi sb res;:ecte cele trei mari

pir:fi: intr"oducere, c*prins gi incheiere. Dupf, intocinirea eseului" se

realizeazL sus{inerei:, discutarea gi evalua:ea lui.

li$nt ft$lle aite meicrle care intr-o mai mi*ii sau mai mare m*surit

dezr,olt[ ereativitatea elevi lor *cglri, elar loat* ilrcearc& sE le rlerschid6

orizo*lrrile, sd le dsa r: i:ltd persp*eliv6 de a vedea luorurile, s6-i invcle

sfi caute intotdeauna noi s*1u{ii. sfr nu cecleze ?n fafa dificilului. t'ioi" ca

tlasc"rrli, trebuie sii incuraj$m iniliativa, s5-i inv[f5:n s* nu le fie fi'irir sI

igi cxpr"irne irleil*,, sir le ar$lftm cb nu intolrl*auna ideile lor s*nl bune,

tlar totdeauna s6 ai?r* incrorlere cE ei var fi ascultali" Aetivitatea

r";r'saloare reprezinl6 fntr-c mare n:dsurrE. nrulte abilit6li inv6late anteriar.

in n:ajoritatea cazurilclr de intervenlie in vedcrea stimulfrii cr*aliil#tii,

trs te er.'irlentb conponenta imilginativ*.

tn acestc acti"-it*qi de stimuiare a creativitfilii, o coiidilie esenlia16

este instaurarea r-tuui climat favarabil, r: relalie plofesor-e1er.' hazalS p*

(:ooperarf in procesul ci* predare*i*v6lare-ci,aluare . $:,1*vii trehuit:

slrnrulafi sE f"$r:ncleze intreb6ri pentru clariiicar*a pri:pr:iilor idei, sB-qi

t:xprime mereu punctui plopriu de veclere. lJn eadrrr dida*tic cleatir,' ii

irrdcamnb pe c*pii s* caule noi eoaexiuni inirc date, sft asociez*, sit*$i

inr:rgineze, si admit* irJei. sri pcrfec{inn*ze ideile altr:ra ryi s6 crrii:ntez*:

rrccsle idei ?n clir*c{ii noi. Aga v& pt}{ca *brl.;}izeze, tru tacl qi sin:{ cle

riispundern, transf'erul setului de r.alori proprii ereativiti{ii de 1a

invhtdtcir ln e1evi.

i514

in r6ndul con:ponentelcr timbii rornAns, ca disciplinl.

c{Jmpunerea ccirstituie cadrul ce1 mai po{rivit capaeitl]ilor de exprimarc

gi d* *reagie a elevilor:.

Cornpunerile realizeaz* o sintezii a tot ceea te invaid *ler.ii, suh

raportul corecritudinii exprim&.r"ii; c*nstituie prilej de valoriflcare a

experientei de via!fi a eler.ului, manifesrare a imagina{iei qi fanteziei

croal*ilre.

Se pol aledtu:i eornpuneri oraie. dar gi scrise, insist$nclu*se pe

r*spectarea etaFelor conceperii unci cor::pllneri" ryi pe fbtrosirea un*r

*uvinte gi expresii frur:roase. 56 ?nv*!dm sd fim mfreu creativj,

impreunfi cr: elevii nogtri, pe care s"{ ?ncerc{:n sd-i insrm6''. cu cAt mai

multe lehnici eie invs!*r'e crealii,'ii, *i le punem in valoare cfit mai mult

poten{.ialul ersafiv.

f. 2 Scrierca i magin*tivd

in proera*ele a*t*ale, scderea irnaginatir,f, trimit* explicit lacorrpunerea liber5 gi viz*azA, in primul rAnd, prorlucer*il de text

descriptir., gi naretil'. in rycoalii, struclurarca lumileir ,.prisibik," are o

dul:15 linalitale, inrruciil prcrnite arAr rlezvallarea creatiriitagii, cfrt gi

dezvoltarea con;pef.enfe!*r de interpretare ds te,rt.

inleleasb ca perte intep;rnnib a ::;ecanisrnelor cogniiir.,e ryi

caract*l'izati prin iluiditate, flexibilitare gi criginalitate" creatir,'itatea

ests G constantr'l fl discursului pe eare didaetiea trarliqionalr qi mcdern[lb

l-au c*nsacrat compunerii libere. Irornind ds la binomutr scd*re-lectut"6,

cercethrile au eviden{iat influerrfa pe cal"e cele dou8 {.-} au una asu;}ra

ccleilalre. De aici, teza conform c*reia drumul cel rnai scurt spre lectura

pcrfcrrmant[ esle produeer*a de lerxf $i t*l de aici- eonrringenea c[.

iniliferenf. cle st6ngieia l.t:xfel*r cornpm$t: de c6{r* *}wi, efsrtul scrierii

qi r:efl*clia asupra problen;elor pe care le ridicb cluc la corlturarea unou

competen{e reale de lecturft ryi inteipretare. il.l sprijinul acestor afinra}ii

$lau, in primul rincl, mirturiile elevului despre rrrstul d* ",a te ageza de

ccalalt[ pafie a ciirlii" Ei despre ealiti:lea aces{rli tip cie clialog cu

literatura.

;\ sp*ri p*sibilit*lil* ri* *,zpri:::nre iss**at:*tzh it stitst*.|* ?ltsrLgir'*i:

r:tus*ryti*tr*1*r necesar* 4i" inv*r:";' acr:mularea **. cun*1titzf* d*zv*1tit

crrpacitfilile rle exprimare p*ts<t*a1ii. Fr*r* ildoi*l& rfr i**truwt*ntxl prin

cilr'o se r*aiiz*az* atilt ;:t*mulfiti"'e rle cunii;1i:r{e, *ht 4i

tlczv<>l{nr*a pt:sl1:t1it*1i1t'r ele l+l*sir* esrcall}irre" rt* *-tprinrar'* ariginal*,

tstu li*z|r:q'*}" sttp'lrt al ginriiili gi rr;ijIc,: d* *zpr*:*arc * conglii:r{*i

rrrrirsi.r*. iss a**st efi;lt*xt, orele d* c*lll.i)ilnere ci*vin i;tstrurrzent* *e

nrrinloc*it l]cfitr"l't o clezvolla::* armq:nii:asb a *nei mir:1i *apairil* r;r

vrrloriiice ryi sir prclucrcze erealor e *n*gti*1*l* a**rr:*lais gi plopri;

r'xp*rir*q$ de vi;r!.*.

iXneola d* tzsptul tF' *reic de e{,}1npt}r}rirc ruttl ririjl**r:*r:llcientc i* f'*rma:'*,: cl*prinilcl"ilor rle a eanyei:eit. d* z **rnxxi*a

rrtlccvai cu **i tlin iu:r" cie a er:ltiv* 4i rafir',, :,;1tiri1*1" *1el at' trebui s.{

intl*pbrteze *levrri d* avalanrya de ixfirnl*li*lsr',rt-itp# c:)T* r: primegle c*

17