371

1 ÎMPĂRAŢI

*1 Cr. 23.1.

*Cap. 2.17.**Ios. 19.18.1 Sam. 28.4.

*2 Sam. 3.4.**2 Sam. 15.1

*2 Sam. 3.3,41 Cr. 3.2.

*1 Cr. 11.6.**2 Sam. 20.25�Cap. 2.22,28

*Cap. 2.35.**Cap. 2.25.2 Sam. 8.18.�2 Sam. 12.1��Cap. 4.18.*�2 Sam. 23.8

*Ios. 15.7;18.16.2 Sam. 17.17

*2 Sam. 12.24

CARTEA ÎNTÂI A ÎMPĂRAŢILORa

Şi împăratul David era bă-trân*, înaintat în zile. Şi îl acope-reau cu haine, dar nu se încălzea.Şi slujitorii săi i-au zis: �Să se ca-ute pentru domnul nostru, împă-ratul, o tânără fecioară; şi ea săstea cu împăratul şi să-l îngrijeas-că şi să se culce la sânul tău, casă se încălzească domnul meu,împăratul�. Şi au căutat o fatăfrumoasă în toate hotarele lui Is-rael şi au găsit pe Abişag* su-namita**; şi au adus-o la împărat.Şi fata era foarte frumoasă şi-lîngrijea pe împărat şi-i slujea,dar împăratul n-a cunoscut-o.Şi Adonia*, fiul Haghitei, s-a

înălţat, zicând: �Eu voi fi îm-păratb!� Şi şi-a pregătit** care şicălăreţi şi cincizeci de oamenicare alergau înaintea lui. Şi tatălsău nu-l mustrasec niciodată, zi-când: �Pentru ce ai făcut aşa?� Şiel era şi foarte frumos la chip; şil-a născut după* Absalom.Şi el a vorbit cu Ioab*, fiul Ţe-

ruiei, şi cu preotul Abiatar**; şiei l-au ajutat� pe Adonia, urmân-du-l. Dar preotul Ţadoc*, şi Be-naia**, fiul lui Iehoiada, şi pro-fetul Natan�, şi Şimei�� şi Reişi vitejii*� lui David n-au fostcu Adonia. Şi Adonia a înjunghi-at oi şi boi şi viţei graşi lângăpiatra Zohelet, care este lângăEn-Roguel*, şi a chemat pe toţifraţii săi, fiii împăratului, şi petoţi bărbaţii lui Iuda, slujitorii îm-păratului; dar pe profetul Natan,şi pe Benaia şi pe viteji şi pe fra-tele său, Solomon*, nu i-a chemat.Şi Natan a vorbit către Bat-

Şeba, mama lui Solomon, zicând:

�N-ai auzit că Adonia, fiul Haghi-tei*, s-a făcut împărat, şi domnulnostru David nu ştie? Şi acum,vino, te rog, să-ţi dau un sfat, casă-ţi scapi viaţa ta şi viaţa fiuluitău, Solomon. Mergi şi intră laîmpăratul David şi spune-i: «Dom-nul meu, împărate, n-ai jurat turoabei tale, zicând: «Negreşit, So-lomon, fiul tău, va împărăţi* dupămine şi el va şedea pe tronulmeu»? De ce dar împărăţeşte Ado-nia?» Iată, pe când vei vorbi tuîncă acolo cu împăratul, voi intraşi eu în urma ta şi voi întărid cu-vintele tale�.Şi Bat-Şeba a intrat la împă-

rat, în cameră. Şi împăratul erafoarte bătrân; şi Abişag sunamitaservea pe împărat. Şi Bat-Şebas-a plecat şi a îngenuncheat îna-intea împăratului.Şi împăratul a zis: �Ce do-

reşti?� Şi ea i-a zis: �Domnulmeu, tu ai jurat* roabei tale peDDDDDomnul Dumnezeul tău: «Negre-şit, Solomon, fiul tău, va fi îm-părat după mine şi el va şedeape tronul meu». Şi acum, iată,Adonia este împărat. Şi tu, domnulmeu, împărate, nu ştii. Şi ela înjunghiat* boi şi viţei graşi şioi în mare număr şi a chemat petoţi fiii împăratului, şi pe preo-tul Abiatar, şi pe Ioab, căpeteniaoştirii, iar pe robul tău, Solomon,nu l-a chemat. Şi spre tine, dom-nul meu, împărate, sunt ochii în-tregului Israel, ca să le spui cineva şedea pe tronul domnuluimeu, împăratul, după el. Şi va fiaşa: îndată ce domnul meu, îm-păratul, va adormi* cu părinţii săi,

Bătrâneţealui David

1

3

5

6

7

8

9

10

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

Aroganţalui Adonia

Bat-Şeba laDavid

11

13

17

19

21

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

a Sau �CARTEA A TREIA A ÎMPĂRAŢILOR�; în Septuaginta(traducerea greacă), cele două cărţi ale lui Samuel şi cele douăale Împăraţilor sunt numite Cărţile 1, 2, 3 şi 4 ale Împăraţilorb Lit. �voi împărăţi� c Sau �nu-l supărase�, �nu-l pedepsise� d Lit. �şieu voi umple�

*2 Sam. 3.4.

*Vers. 30.1 Cr. 22.9-13

*Vers. 13,30.

*Vers. 7-9,25

*Deut. 31.162 Sam. 7.12.Cap. 2.10.

372

1 ÎMPĂRAŢI

eu şi fiul meu, Solomon, vom fi soco-tiţi păcătoşi�.Şi, iată, pe când vorbea ea cu

împăratul, a intrat şi profetul Na-tan. Şi i-au spus împăratului, zi-când: �Iată, profetul Natan�. Şiel a intrat la împărat şi s-a ple-cat înaintea împăratului cu faţala pământ.Şi Natan a zis: �Domnul meu,

împărate, ai zis tu: «Adonia va fiîmpărat după mine şi va şedeape tronul meu»? Pentru că a co-borât* astăzi şi a înjunghiat boişi viţei graşi şi oi în mare numărşi a chemat pe toţi fiii împăratu-lui şi pe căpeteniile oştirii şi pepreotul Abiatar şi, iată, mănâncăşi beau înaintea lui şi zic: «Tră-iască** împăratul Adonia!» Iarpe mine, robul tău, pe preotulŢadoc, şi pe Benaia, fiul lui Ie-hoiada, şi pe Solomon, robul tău,nu ne-a chemat. Este lucrul acestade la domnul meu, împăratul, şi tun-ai arătat robilor tăia cine va şe-dea pe tronul domnului meu, îm-păratul, după el?�Şi împăratul David a răspuns

şi a zis: �Chemaţi-mi pe Bat-Şe-ba�. Şi ea a intrat înaintea împă-ratului şi a stat înaintea împă-ratului. Şi împăratul a jurat şi azis: �Viu* este DDDDDomnul, care arăscumpărat sufletul meu din oricestrâmtorare. Cu adevărat, cum*ţi-am jurat pe DDDDDomnul Dumne-zeul lui Israel, zicând: «Negreşit,fiul tău Solomon va împărăţidupă mine şi el va şedea pe tro-nul meu în locul meu», aşa voiface în ziua aceasta�.Şi Bat-Şeba s-a plecat cu faţa

până la pământ şi a îngenuncheatînaintea împăratului şi a zis:�Trăiască* domnul meu, împă-ratul David, pentru totdeauna!�Şi împăratul David a zis:

�Chemaţi-mi pe preotul Ţadoc,şi pe profetul Natan, şi pe Bena-ia, fiul lui Iehoiada�. Şi ei au in-

trat înaintea împăratului. Şi îm-păratul le-a zis: �Luaţi* cu voi peslujitorii domnului vostru şi pu-neţi pe Solomon, fiul meu, călarepe catârul** meu şi coborâţi-l laGhihonb�. Şi preotul Ţadoc, şiprofetul Natan, să-l ungă* acoloîmpărat peste Israel; şi sunaţi**din trâmbiţă şi spuneţi: «Trăias-că împăratul Solomon!» Şi văveţi sui în urma lui şi el va veni şiva şedea pe tronul meu; şi elva fi împărat în locul meu şi euam poruncit ca el să fie condu-cător peste Israel şi peste Iuda�.Şi Benaia, fiul lui Iehoiada, arăspuns împăratului, zicând:�Amin*! Aşa să zică şi DDDDDomnulDumnezeul domnului meu, împă-ratul! Cum* a fost DDDDDomnul cudomnul meu, împăratul, aşa săfie şi cu Solomon şi să facă**tronul lui mai mare decât tronuldomnului meu, împăratul David�.Şi preotul Ţadoc, şi profetul

Natan, şi Benaia*, fiul lui Ie-hoiada, şi cheretiţii** şi peletiţiiau coborât şi l-au pus pe Solomonpe catârul împăratului David şil-au dus la Ghihon. Şi preotulŢadoc a luat cornul cu untde-lemn* din cort şi l-a uns** pe So-lomon. Şi au sunat din trâmbiţă şitot� poporul a zis: �Trăiască îm-păratul Solomon!� Şi tot poporuls-a suit după el; şi poporul cântadin fluiere şi se bucura cu marebucurie, încât se zguduia pă-mântul de glasul lor.Şi Adonia şi toţi oaspeţii care

erau cu el au auzit, pe când ter-minau de mâncat. Şi Ioab a auzitsunetul trâmbiţei şi a zis: �Pentruce este vuietul acesta de care ră-sună cetatea?� Pe când vorbea elîncă, iată, a venit Ionatan*, fiulpreotului Abiatar. Şi Adonia i-azis: �Intră, pentru că eşti om**viteazc şi aduci ştiri bune�.Şi Ionatan a răspuns şi a zis

lui Adonia: �Cu adevărat, împă-

22

23

24

25

26

27

28

29

30

31

32

*Vers. 9,19.**1 Sam. 10.24

*2 Sam. 4.9;12.5.

*Vers. 13,17.

*Neem. 2.3.Dan. 2.4; 3.9

25

29

30

31

33

34

35

36

37

38

39

40

41

42

43

*2 Sam. 20.6**Est. 6.8.�2 Cr. 32.30;33.14.

*1 Sam. 10.1;16.3,12.2 Sam. 2.4; 5.3Cap. 19.16.2 Împ. 9.3;11.12.1 Cr. 29.22.**2 Sam. 15.102 Împ. 9.13;11.14.

*Ier. 28.6.

*Ios. 1.5,17.**1 Sam. 20.13

*2 Sam. 8.18;23.20-23.**2 Sam. 20.71 Cr. 18.17.

*Ex. 30.23;30.25,32.Ps. 89.20.**1 Cr. 29.22�1 Sam. 10.24

*2 Sam. 17.17;17.20.**2 Sam. 18.27

33

34

36

37

38

39

42

a Sau �robului tău� b Izvor la răsărit de Ierusalim, în valea Chedron c Sau �de preţ�

Solomonîmpărat

Adonia seteme de

Solomon

1:22

373

1 ÎMPĂRAŢI

ratul David, domnul nostru, l-a fă-cut împărat pe Solomon. Şi îm-păratul a trimis cu el pe preotulŢadoc, şi pe profetul Natan, şipe Benaia, fiul lui Iehoiada, şi pecheretiţi şi pe peletiţi şi l-au puspe catârul împăratului. Şi preo-tul Ţadoc şi profetul Natan l-auuns împărat în Ghihon şi s-au suitde acolo, veselindu-se, încât răsu-nă cetatea. Acesta este vuietul pecare l-aţi auzit. Ba încă Solomonşade* pe tronul împărăţiei. Şichiar şi slujitorii împăratului auvenit să-l binecuvânteze pe dom-nul nostru, împăratul David, zi-când: «Dumnezeul tău să facă* nu-mele lui Solomon mai bun decâtnumele tău şi să facă tronul lui maimare decât tronul tău!» Şi împă-ratul s-a plecat** pe pat. Şi împă-ratul a mai zis aşa: «Binecuvântatsă fie DDDDDomnul Dumnezeul luiIsrael, care a dat* astăzi pe unulsă şadă pe tronul meu, şi ochii**mei văd lucrul acesta»�.Şi toţi oaspeţii care erau ai lui

Adonia au tremurat şi s-au ridicatşi au mers fiecare pe drumul său.Şi Adonia s-a temut de Solomonşi s-a ridicat şi a mers şi s-a apu-cat* de coarnele altarului. Şi i s-aspus lui Solomon, zicând: �Iată,Adonia se teme de împăratul So-lomon şi, iată, s-a apucat de coar-nele altarului, zicând: «Să-mi jureîmpăratul Solomon întâi că nu vaomorî cu sabia pe slujitorul său»�.Şi Solomon a zis: �Dacă va fi

un fiu vrednic, un fir din părul*lui nu va cădea la pământ, dar, da-că se va găsi rău în el, va muri�.Şi împăratul Solomon a trimis şil-a coborât de la altar. Şi el a ve-nit şi s-a plecat înaintea împă-ratului Solomon. Şi Solomon i-azis: �Du-te acasă!�Şi zilele lui David s-au apro-

piat de moarte*; şi a poruncit luiSolomon, fiul său, zicând: �Eumerg* pe calea întregului pământ;

tu fii tare** şi fii bărbat. Şi pă-zeşte cele de păzit ale DDDDDomnuluiDumnezeului tău, umblând* încăile Lui, păzind rânduielile Luişi poruncile Lui şi judecăţile Luişi mărturiile Lui, după cum estescris în legea lui Moise, ca săprosperia** în tot ce vei face şioriunde te vei întoarce, ca DDDDDom-nul să întărească* cuvântul Său,pe care l-a spus despre mine, zi-când: «Dacă** fiii tăi vor luaaminte la calea lor, umblând� îna-intea Mea în adevăr, cu toată ini-ma lor şi cu tot sufletul lor, nu veifi lipsitb��», a zis El, «de un băr-bat pe tronul lui Israel».Şi mai ştii şi ce mi-a făcut*

Ioab, fiul Ţeruiei, ce a făcut celordouă căpetenii ale oştirilor luiIsrael: lui Abner**, fiul lui Ner, şilui Amasa�, fiul lui Ieter, pe carei-a ucis şi în timp de pace a văr-sat sânge de război şi a pus sângede război pe cingătoarea lui careera pe coapsele lui şi pe sandalelelui care erau în picioarele lui. Şifă după înţelepciunea* ta şi periilui albi să nu coboare în paceîn Locuinţa morţilor.

Dar să arăţi îndurare fiilor luiBarzilai* din Galaad şi ei să fiedintre cei care vor mânca** la ma-sa ta, pentru că au venit� la mine,când fugeam de faţa lui Absalom,fratele tău.Şi, iată, la tine este Şimei*,

fiul lui Ghera beniamitul, de laBahurim. El m-a blestemat cublestem greu în ziua când mer-geam la Mahanaim, dar a cobo-rât** în întâmpinarea mea laIordan şi i-am jurat� pe DDDDDomnul,zicând: «Nu te voi omorî cu sa-bia». Şi acum, nu-l lăsa nepedep-sitc*, pentru că eşti om înţeleptşi vei şti ce să-i faci. Şi să coboriîn sânge** perii săi albi în Lo-cuinţa morţilor�.Şi David a adormit* cu pă-

rinţii săi şi a fost înmormântat în

44

45

4647

48

49

50

51

52

53

2

*Cap. 2.12.1 Cr. 29.23.

*Vers. 37.**Gen. 47.31

*Cap. 3.6.Ps. 132.11,12**2 Sam. 7.12

*Ex. 27.2;30.10.Cap. 2.28.

*1 Sam. 14.452 Sam. 14.11.Fap. 27.34.

*Gen. 47.29.Deut. 31.14.*Ios. 23.14.

46

47

48

50

52

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

**Deut. 17.19;17.20;31.7,23.1 Cr. 22.13.

*Cap. 9.4.**Deut. 29.9Ios. 1.7.1 Cr. 22.12.

*2 Sam. 7.25**Ps. 132.12�2 Împ. 20.3��2 Sam. 7.12;7.13.Cap. 8.25.

*2 Sam. 3.39;18.5,12,14;19.5-7.**2 Sam. 3.27Vers. 32.�2 Sam. 20.10

*Vers. 9.Pr. 20.26.

*2 Sam. 19.31-39**2 Sam. 9.7;9.10; 19.28.�2 Sam. 17.17-29

*2 Sam. 16.5**2 Sam. 19.18�2 Sam. 19.23

*Ex. 20.7.Iov 9.28.**Gen. 42.38;44.31.

*Fap. 2.29;13.36.

2

3

4

5

6

7

8

9

10

a Sau �ca să lucrezi cu înţelepciune� b Lit. �nu vei înceta să ai� c Sau �nu-l socoti fără vină�

2

2:10

Învăţăturiledate lui

Solomon

374

1 ÎMPĂRAŢI

cetatea** lui David. Şi zilele câta împărăţit* David peste Israel aufost patruzeci de ani: şapte ani aîmpărăţit în Hebron şi treizeci şitrei de ani a împărăţit în Ierusa-lim. Şi Solomon a şezut* pe tro-nul lui David, tatăl său; şi îm-părăţia s-a întărit** foarte mult.Şi Adonia, fiul Haghitei, a

venit la Bat-Şeba, mama lui So-lomon. Şi ea a zis: �Vii* cu pace?�Şi el a zis: �Cu pace�. Şi a zis:�Am să-ţi spun un cuvânt�. Şi eaa zis: �Vorbeşte�. Şi el a zis: �Ştiică împărăţia era* a mea şi tot**Israelul şi-a îndreptat faţa cătremine, ca să fiu împărat, dar� îm-părăţia s-a întors şi este a frateluimeu, pentru că era a lui�� de laDDDDDomnul. Şi acum am o singură ce-rere la tine; nu mă refuza�. Şi eai-a zis: �Vorbeşte!� Şi el a zis:�Vorbeşte, te rog, împăratului So-lomon, pentru că nu te va refuza,să-mi dea de soţie pe Abişag*sunamita�. Şi Bat-Şeba i-a zis:�Bine, voi vorbi împăratului pen-tru tine�.Şi Bat-Şeba a intrat la împă-

ratul Solomon, să-i vorbeascăpentru Adonia. Şi împăratul s-aridicat în întâmpinarea ei şi s-aplecat* înaintea ei şi a stat jos petronul său; şi a făcut să se punăun tron pentru mama împăratu-lui şi ea a stat** la dreapta lui. Şiea a zis: �Doresc să-ţi fac o micăcerere, nu mă refuza�. Şi împăratula zis: �Cere, mama mea, pentrucă nu te voi refuza�. Şi ea a zis:�Să se dea Abişag sunamita desoţie lui Adonia, fratele tău�. Şiîmpăratul Solomon a răspuns şia zis mamei sale: �Şi pentru ceceri pe Abişag sunamita pentruAdonia? Cere şi împărăţia pen-tru el, pentru că este fratele meumai mare*, şi pentru el şi pentrupreotul Abiatar**, şi pentru Ioab,fiul Ţeruiei�. Şi împăratul Solo-mon a jurat pe DDDDDomnul, zicând:�Aşa să-mi facă Dumnezeu, şiîncă mai mult, dacă n-a spus*

Adonia acest cuvânt chiar împo-triva vieţii lui. Şi acum, viu esteDDDDDomnul, care m-a întărit şi m-apus pe tronul lui David, tatăl meu,şi care mi-a făcut o casă, dupăcum a vorbit*, astăzi va fi omorâtAdonia�. Şi împăratul Solomon atrimis* pe Benaia, fiul lui Ieho-iada, şi el s-a aruncat asupra luişi acela a murit.Şi împăratul i-a zis preotu-

lui Abiatar: �Du-te la Anatot*, lacâmpurile tale, pentru că eşti unom** al morţii; dar astăzi nute voi omorî, pentru că ai purtat�chivotul Domnului DDDDDumnezeuînaintea lui David, tatăl meu, şiai suferit�� în tot ce a suferit ta-tăl meu�. Şi Solomon l-a alungatpe Abiatar din preoţia DDDDDomnu-lui, pentru a împlini cuvântul*DDDDDomnului pe care l-a spus cuprivire la casa lui Eli, în Şilo.Şi ştirea a venit până la Ioab

(pentru că Ioab îl urmase* pe Ado-nia, deşi nu-l urmase** pe Absa-lom). Şi Ioab a fugit la cortulDDDDDomnului şi a apucat� coarnelealtarului. Şi i s-a spus împăra-tului Solomon că Ioab a fugit lacortul DDDDDomnului şi, iată, estelângă altar. Şi Solomon a trimis*pe Benaia, fiul lui Iehoiada, zi-când: �Du-te şi aruncă-te asupralui�. Şi Benaia a venit la cortulDDDDDomnului şi i-a zis: �Aşa zice îm-păratul: «Ieşi!»� Şi el a zis: �Nu,pentru că aici voi muri�. Şi Bena-ia a adus din nou cuvânt împă-ratului, zicând: �Aşa a vorbit Ioabşi aşa mi-a răspuns�. Şi împăra-tul i-a zis: �Fă cum a zis şi arun-că-te asupra lui şi înmormântea-ză-l şi îndepărtează* de la mineşi de la casa tatălui meu sângelepe care l-a vărsat Ioab fără mo-tiv. Şi DDDDDomnul să întoarcă sân-gele* lui asupra capului lui, pen-tru că s-a aruncat** asupra celordoi bărbaţi mai drepţi şi maibuni decât el şi i-a ucis cu sabia,şi tatăl meu David n-a ştiut: peAbner�, fiul lui Ner, căpetenia

11

12

13

14

15

1617

18

19

20

21

22

23

**2 Sam. 5.7

*2 Sam. 5.4.1 Cr. 29.26;29.27.

*Cap. 1.46.1 Cr. 29.23.**Vers. 46.2 Cr. 1.1.

*1 Sam. 16.4,5

*2 Sam. 3.3,4Vers. 22.**Cap. 1.5.�Cap. 1.38.��1 Cr. 22.9;22.10; 28.5-7Pr. 21.30.Dan. 2.21.

*Cap. 1.3,4.

*Ex. 20.12.**Ps. 45.9.

*Cap. 1.6.Vers. 15.1 Cr. 3.2,5.**Cap. 1.7.

*Rut 1.17.

10

11

12

13

15

17

19

22

23

24

25

26

27

28

29

30

31

32

*2 Sam. 7.11;7.13.1 Cr. 22.10.

*2 Sam. 8.18

*Ios. 21.18.Ier. 1.1.**1 Sam. 26.16�1 Sam. 23.62 Sam. 15.24-29��1 Sam. 22.20;23.8,9.

*1 Sam. 2.31-35

*Cap. 1.7.**2 Sam. 17.25;18.2.�Cap. 1.50.

*Vers. 25.

*Ex. 21.14.Num. 35.33.Deut. 19.13;21.8,9.

*Gen. 9.6.Jud. 9.24,57.Ps. 7.16.**2 Cr. 21.13;21.14.�2 Sam. 3.27

24

25

26

27

28

29

31

32

Solomonomoară pe

Adonia Abiatar scosdin slujbă

Omorârealui Ioab

2:11

375

1 ÎMPĂRAŢI

oştirii lui Israel, şi pe Amasa��,fiul lui Ieter, căpetenia oştirii luiIuda. Şi sângele lor să cadă asu-pra capului lui Ioab şi asupra ca-pului seminţei* lui pentru totdea-una; iar pacea să fie de la DDDDDom-nul peste David** şi peste sămân-ţa lui şi peste casa lui şi pestetronul lui pentru totdeauna�.Şi Benaia*, fiul lui Iehoiada,

s-a suit şi s-a aruncat asupra luişi l-a omorât. Şi a fost înmormân-tat în casa lui, în pustiu**. Şi îm-păratul l-a pus pe Benaia*, fiul luiIehoiada, în locul lui, peste oşti-re; şi împăratul l-a pus pe preotulŢadoc** în locul� lui Abiatar.Şi împăratul a trimis şi a che-

mat pe Şimei* şi i-a zis: �Zideş-te-ţi o casă în Ierusalim şi locu-ieşte acolo şi să nu ieşi de acolo,nici încoace, nici încolo. Şi va fiaşa: în ziua când vei ieşi şi veitrece pârâul* Chedron, să ştii căvei muri negreşit: sângele** tăuva fi asupra capuluia tău�.Şi Şimei a zis împăratului:

�Bun este cuvântul acesta; cum avorbit domnul meu, împăratul, aşava face slujitorul tău�. Şi Şimei alocuit în Ierusalim multe zile.Şi a fost aşa: după trei ani, doi

slujitori de-ai lui Şimei au fugit laAchiş*, fiul lui Maaca, împăratuldin Gat. Şi i-au spus lui Şimei, zi-când: �Iată, slujitorii tăi sunt înGat�. Şi Şimei s-a ridicat şi şi-aînşeuat măgarul şi a mers la Gat,la Achiş, ca să-i caute pe slujitoriisăi; şi Şimei a mers şi i-a adus peslujitorii săi din Gat.Şi i s-a spus lui Solomon că

Şimei a plecat din Ierusalim laGat şi s-a întors. Şi împăratul atrimis şi l-a chemat pe Şimei şii-a zis: �Nu te-am pus eu să juripe DDDDDomnul şi ţi-am mărturisit, zi-când: «Să ştii negreşit că, în ziuacând vei ieşi şi vei merge încoaceşi încolo, vei muri»? Şi tu mi-aispus: «Bun este cuvântul pe care

l-am auzit». Pentru ce dar n-ai pă-zit jurământul DDDDDomnului şi poruncape care ţi-am poruncit-o?�Şi împăratul a zis lui Şimei:

�Cunoşti* tot răul pe care ştieinima ta că i l-ai făcut lui David,tatăl meu: şi DDDDDomnul să întoar-că** răul tău asupra capului tău.Şi împăratul Solomon să fie bi-necuvântat şi tronul* lui Davidsă fie întărit înaintea DDDDDomnuluipentru totdeauna�.Şi împăratul a poruncit* lui

Benaia, fiul lui Iehoiada, şi el aieşit şi s-a aruncat asupra lui şiacela a murit.Şi împărăţia s-a întărit** în

mâna lui Solomon.Şi Solomon s-a înrudit prin

căsătorie* cu Faraon, împăratulEgiptului, şi a luat pe fiica lui Fa-raon şi a adus-o în cetatea** luiDavid, până avea să termine dezidit casa� lui şi casa�� DDDDDomnuluişi zidul*� Ierusalimului de jur-îm-prejur. Dar poporul jertfea* peînălţimi, pentru că nu era zidită ocasă Numelui DDDDDomnului până înzilele acelea. Şi Solomon Îl iubea*pe DDDDDomnul, umblând** în rânduie-lile lui David, tatăl său, numai căjertfea şi ardea tămâie pe înălţimi.Şi împăratul a mers la Gaba-

on*, ca să jertfească acolo, pen-tru că** aceasta era înălţimea ceamare. Solomon a adus o mie dearderi-de-tot pe acest altar.DDDDDomnul S-a arătat* lui Solo-

mon la Gabaon într-un vis** denoapte. Şi Dumnezeu i-a zis: �Ce-re� ce vrei să-ţi daub�. Şi Solomona zis: �Tu ai arătat mare îndura-re* robului Tău David, tatăl meu,după cum el a umblat** înainteaTa în adevăr şi în dreptate şi în in-tegritate a inimii faţă de Tine; şii-ai păstrat� această mare îndu-rare şi i-ai dat un fiu, care şadepe tronul său, ca în ziua aceasta.Şi acum, DDDDDoamne Dumnezeul meu,Tu l-ai făcut* pe robul Tău împărat

33

34

35

36

37

38

39

40

41

42

��2 Sam. 20.9;20.10.

*2 Sam. 3.29**Pr. 25.5.

*Vers. 25.**Ios. 15.61.Mt. 3.1.

*Cap. 4.4.**Num. 25.11-131 Sam. 2.35.1 Cr. 6.53;24.3; 29.22.�Vers. 27.

*2 Sam. 16.5Vers. 8.

*2 Sam. 15.232 Împ. 23.6.Ioan 18.1.**Lev. 20.9.Ios. 2.19.2 Sam. 1.16.Ezec. 18.13.

*1 Sam. 27.2.

32

33

34

35

36

37

39

43

44

45

46

2

3

4

5

6

7

a Sau �să vină peste capul� b Sau �Cere ce îţi voi da�

*2 Sam. 16.5**1 Sam. 25.39Ps. 7.16.Ezec. 17.19.

*2 Sam. 7.13Pr. 25.5.

*Vers. 25,34.**Vers. 12.2 Cr. 1.1.

*Cap. 7.8;9.16,24.2 Cr. 8.11.**2 Sam. 5.7�Cap. 7.1; 9.10��Cap. 6.1.*�Cap. 9.15.

*Lev. 17.3-5.Deut. 12.2,4,5Cap. 22.43.

*Deut. 6.5;30.16,20.Ps. 31.23.Rom. 8.28.1 Cor. 8.3.**Cap. 2.3.

*2 Cr. 1.3.Ios. 18.25.**1 Cr. 16.39;21.29.

*2 Cr. 1.7.**Num. 12.6Mt. 1.20; 2.13�Ioan 15.7.

*2 Sam. 7.8.2 Cr. 1.8.**2 Împ. 20.3Ps. 15.2.�Cap. 1.48.

*1 Cr. 22.9.

44

45

46

1

2

3

4

5

6

7

3Omorârealui Şimei Căsătoria

lui Solomon

Visul luiSolomon

3:7

376

1 ÎMPĂRAŢI

1920

21

22

23

24

25

26

27

28

2

în locul lui David, tatăl meu, şieu sunt un copil** mic, nu ştiu�nici să ies, nici să intru. Şi robul Tăueste în mijlocul poporului Tăupe care l-ai ales*, un popor mare,care nu se poate socoti**, nicinumăra, datorită mulţimii lui.Deci dă* robului Tău o inimăcare înţelegea, ca să judece** pepoporul Tău, ca să deosebească�între bine şi rău; pentru că cinepoate judeca pe acest numerospopor al Tău?�Şi cuvântul a fost bun în ochii

DDDDDomnului, că Solomon a cerutacest lucru. Şi Dumnezeu i-a zis:�Pentru că ai cerut acest lucru şin-ai cerut pentru tine zile multeşi n-ai cerut pentru tine bogăţiişi n-ai cerut viaţa vrăjmaşilortăi, ci ai cerut* pentru tine pri-cepere, ca să înţelegi judecata,iată, am făcut* după cuvântultău; ţi-am dat** o inimă înţeleap-tă şi care înţelege, încât n-a fostnimeni asemenea ţie înaintea taşi nu se va ridica nimeni aseme-nea ţie după tine. Şi ţi-am dat şi*ce n-ai cerut: bogăţii** şi glorie,încât nu va fi nimeni asemeneaţie între împăraţi în toate zileletale. Şi, dacă vei umbla* în căileMele, păzind rânduielile Mele şiporuncile Mele, cum a umblatDavid, tatăl tău, atunci îţi voilungi** zilele�. Şi Solomon s-atrezit* şi, iată, a fost un vis.Şi a venit la Ierusalim şi a

stat înaintea chivotului legămân-tului DDDDDomnului şi a adus arderi-de-tot şi jertfe de pace şi a făcutun ospăţ** tuturor slujitorilor săi.

Atunci două femei curveau venit la împărat şi au stat*înaintea lui. Şi una dintre femei azis: �Te rog, domnul meu! Eu şifemeia aceasta locuiam într-ocasă şi eu am născut cu ea în casă.Şi a fost aşa: a treia zi după ceam născut, a născut şi aceastăfemeie. Şi eram împreună; nici un

străin nu era cu noi în casă; nu-mai noi amândouă eram în casă.Şi fiul acestei femei a murit noap-tea, pentru că s-a culcat pe el. Şiea s-a sculat la miezul nopţii şi aluat pe fiul meu de lângă mine,când roaba ta dormea, şi l-a cul-cat la sânul ei; şi pe fiul ei, careera mort, l-a culcat la sânul meu.Şi m-am sculat dimineaţa să a-lăptez pe fiul meu şi, iată, eramort! Şi m-am uitat la el dimi-neaţa şi, iată, nu era fiul meu pecare-l născusem�. Şi femeia cea-laltă a zis: �Ba nu, pentru că fiulmeu este cel viu şi fiul tău estecel mort�. Şi aceea zicea: �Ba nu,pentru că fiul tău este cel mort şifiul meu este cel viu�. Aşa vor-beau ele înaintea împăratului. Şiîmpăratul a zis: �Una zice: «Aces-ta, cel viu, este fiul meu şi celmort este fiul tău» şi cealaltă zice:«Ba nu; pentru că cel mort estefiul tău şi cel viu este fiul meu»�.Şi împăratul a zis: �Aduceţi-mi osabie�. Şi au adus o sabie înain-tea împăratului. Şi împăratul azis: �Tăiaţi pe copilul cel viu şidaţi jumătate uneia şi jumătateceleilalte�. Şi femeia al căreia eracopilul cel viu a vorbit împăratu-lui, pentru că lăuntrul ei era tul-burat* pentru fiul ei, şi a zis: �Terog, domnul meu, dă-i ei copilulcel viu şi nu-l omorî nicidecum�.Şi cealaltă a zis: �Să nu fie nici almeu, nici al tău; tăiaţi-l în două�.Şi împăratul a răspuns şi a

zis: �Daţi-i celei dintâi copilulcel viu şi nu-l omorâţi, pentru căea este mama lui�.Şi tot Israelul a auzit de judeca-

ta pe care o făcuseb împăratul şi s-au temut de împărat, pentru că auvăzut că înţelepciunea* lui Dum-nezeu era în el, ca să facă judecată.Şi împăratul Solomon era îm-

părat peste tot Israelul. Şi aces-tea sunt căpeteniile pe care le avea:

Azaria, fiul lui Ţadoc*, preotul;

**1 Cr. 29.1.Ier. 1.6,7.�Num. 27.17

*Ex. 19.6.Deut. 7.6.**Gen. 13.16;15.5; 22.17.

*2 Cr. 1.10.Pr. 2.3-9.Iac. 1.5.**Ps. 72.1,2.�Ev. 5.14.

*Iac. 4.3.

*1 Ioan 5.14;5.15.**Cap. 4.29,31;5.12; 10.23,24Ecl. 1.16.

*Mt. 6.33.Ef. 3.20.**Cap. 4.21-24;10.23,27.Pr. 3.16.

*Cap. 15.5.**Ps. 91.16.Pr. 3.2.

*Gen. 41.7.**Cap. 8.65.Est. 1.3.Dan. 5.1.Mc. 6.21.

*Num. 27.2.

7

8

9

11

12

13

14

15

16

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

*Gen. 43.30.Is. 49.15.Ier. 31.20.Osea 11.8.

*Vers. 9,11,12Dan. 1.17.Col. 2.2,3.

*1 Cr. 6.10.

26

28

2

a Lit. �care aude� (şi în v. 11,12) b Lit. �o judecase�

4

Judecataînţeleaptă alui Solomon

Demnitariilui Solomon

3:8

377

1 ÎMPĂRAŢI

Elihoref şi Ahia, fiii lui Şişa,scriitoria;

Iosafat*, fiul lui Ahilud, cro-nicar;şi Benaia*, fiul lui Iehoiada,

era peste oştire;şi Ţadoc şi Abiatar** erau

preoţi;şi Azaria, fiul lui Natan, era

peste* administratori;şi Zabud, fiul lui Natan, era

dregător**, prieten� al împăratului;şi Ahişar era peste treburile

caseib;şi Adoniram*, fiul lui Abda,

era peste taxe.Şi Solomon avea doisprezece

administratori peste tot Israelul;şi ei aduceau hrană împăratuluişi casei sale: fiecare trebuia săaducă hrană o lună pe an. Şi a-cestea sunt numele lor:

Ben-Hur, peste muntele* luiEfraim;

Ben-Decher, peste Macaţ şipeste Şaalbim* şi peste Bet-Şe-meş** şi peste Elon-Bet-Hanan;

Ben-Hesed, peste câmpiic; şiel avea Soco* şi tot pământulHefer**;

Ben-Abinadab, peste tot cu-prinsul Dorului*; Tafat, fiica luiSolomon, îi era soţie;

Baana, fiul lui Ahilud, pesteTaanac* şi peste Meghido şi pestetot Bet-Şeanul**, care este lângăŢartan�, sub Izreel, de la Bet-Şeanpână la Abel-Mehola��, pânădincolo de Iocmeam*�;

Ben-Gheber, peste Ramot-Ga-laad*; el avea satele** lui Iair, fiullui Manase, care sunt în Galaad;el avea ţinutul� Argob care esteîn Basan, şaizeci de cetăţi mari, cuziduri şi zăvoare de aramă;

Ahinadab, fiul lui Ido, pesteMahanaim*;

Ahimaaţ*, peste Neftali; şi elluase de soţie pe Basmat, fiica luiSolomon;

Baana, fiul lui Huşai*, pesteAşer şi Bealot;

Iosafat, fiul lui Paruah, pesteIsahar;Şimei*, fiul lui Ela, peste Be-

niamin;Gheber, fiul lui Uri, peste ţara

Galaad, ţara* lui Sihon, împăra-tul amoriţilor, şi a lui Og, împăra-tul Basanului, pentru că numai elera administrator în această ţară.

Iuda şi Israel erau mulţi la nu-măr, ca nisipul* care este lângămare, mâncând** şi bând şi des-fătându-se.Şi Solomon* a stăpânit peste

toate împărăţiile de la râud** pânăla ţara filistenilor şi până lahotarul Egiptului. Ei au adus�daruri şi au slujit lui Solomon întoate zilele vieţii sale.Şi hrana lui Solomon pentru

o zi era: treizeci de cori de floa-rea făinii şi şaizeci de cori de făi-nă, zece boi îngrăşaţi şi douăzecide boi păşunaţi şi o sută de oi, înafară de cerbi şi de gazele şi decăprioare şi de păsări îngrăşate.Pentru că stăpânea peste tot din-coace de râu: de la Tifsahe pânăla Gaza*, peste toţi** împăraţii dedincoace de râu. Şi avea pace�pretutindeni împrejurul lui. Şi Iu-da şi Israel au locuit* în siguranţă,fiecare sub via sa şi sub smochi-nul său, de la Dan** până la Beer-Şeba, în toate zilele lui Solomon.Şi Solomon avea* patruzecif

de mii de iesle de cai pentru ca-rele sale şi douăsprezece miide călăreţi.Şi administratorii* aceia adu-

ceau hrană împăratului Solomonşi tuturor celor care veneau la ma-sa împăratului Solomon, fiecareîn luna sa; nu lăsau să fie vreolipsă. Şi orzul şi paiele pentru caişi caii* de curse le aduceau lalocul unde se aflau administra-torii, fiecare după misiunea sa.

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

*2 Sam. 8.16;20.24.

*Cap. 2.35.**Cap. 2.27.

*Vers. 7.**2 Sam. 8.18;20.26.�2 Sam. 15.37;16.16.1 Cr. 27.33.

*Cap. 5.14.

*Ios. 24.33.

*Jud. 1.35.**Ios. 21.16.

*Ios. 15.35.**Ios. 12.17.

*Ios. 11.1,2.

*Jud. 5.19.**Ios. 17.11.�Ios. 3.16.��Cap. 19.16*�1 Cr. 6.68.

*Cap. 22.3,15**Num. 32.41�Deut. 3.4.

*Ios. 13.26.

*2 Sam. 15.27

3

4

5

6

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

*2 Sam. 15.32

*Cap. 1.8.

*Deut. 3.8.

*Gen. 22.17.Cap. 3.8.Pr. 14.28.**Ps. 72.3,7.Mica 4.4.

*2 Cr. 9.26.Ps. 72.8.**Gen. 15.18Ios. 1.4.�Ps. 68.29;72.10,11.

*Jud. 1.18.**Ps. 72.11.�1 Cr. 22.9.

*Ier. 23.6.Mica 4.4.Zah. 3.10.**Jud. 20.1.1 Sam. 3.20.

*Deut. 17.16Cap. 10.26.2 Cr. 1.14;9.25.

*Vers. 7.

*Est. 8.10,14Mica 1.13.

16

18

19

20

21

24

25

26

27

28

a Sau �secretari� b Sau �treburile palatului� c Sau �peste Arubot� d Eufrat e Pe malul vestic alEufratului f Unele ms. ale Septuagintei: �patru� (ca în 2 Cr. 9.25)

Numele celordoisprezece

administratori

Mărirea luiSolomon

4:28

378

1 ÎMPĂRAŢI

Şi Dumnezeu a dat* lui Solo-mon înţelepciune şi foarte multăpricepere şi o inimă deschisă,ca nisipul** care este pe ţărmulmării. Şi înţelepciunea lui Solo-mon a întrecut înţelepciunea tu-turor fiilor răsăritului* şi toatăînţelepciunea** Egiptului. Şi eramai înţelept* decât toţi oamenii,decât Etan** ezrahitul şi decâtHeman şi Calcol� şi Darda, fiiilui Mahol. Şi numele lui era ves-tit între toate naţiunile, de jur-împrejur. Şi a rostit* trei mii deproverbe şi cântările lui au fost omie cinci**. Şi a vorbit desprecopaci, de la cedrul care este înLiban, până la isopul care răsaredin zid; şi a vorbit despre anima-le şi despre păsări şi despre târâ-toare şi despre peşti. Şi de la toa-te popoarele veneau* să audă în-ţelepciunea lui Solomon, de latoţi împăraţii pământului, careauziseră de înţelepciunea lui.Şi Hiram*, împăratul Tirului,

i-a trimis pe slujitorii săi la Solo-mon, pentru că auzise că-l unse-seră împărat în locul tatălui său;căci Hiram îl iubise** pe Davidîn toate zilele. Şi Solomon a trimisla Hiram, zicând: �Ştii că David,tatăl meu, n-a putut să zidească ocasă pentru Numele DDDDDomnuluiDumnezeului său din cauza răz-boiului* cu care l-au înconjuratvrăjmaşii săi, până când DDDDDomnuli-a pus sub talpa picioarelor sale.Şi acum DDDDDomnul Dumnezeul meumi-a dat odihnă* de jur-împrejur:nu este nici un potrivnic, nici oîmprejurare rea. Şi, iată, am degând* să zidesc o casă pentru Nu-mele DDDDDomnului Dumnezeului meu,după cum a vorbit DDDDDomnul lui Da-vid, tatăl meu, zicând: «Fiul tău,pe care-l voi pune în locul tău petronul tău, el va construi o casăpentru Numele Meu». Şi acum po-runceşte să taie pentru mine cedri*din Liban; şi slujitorii mei vor fi

împreună cu slujitorii tăi; şi-ţi voida plată pentru slujitorii tăi, dupătoate câte îmi vei zice, pentru căştii că între noi nu este cine să sepriceapă să taie lemne ca sido-nienii�.Şi a fost aşa: cum a auzit Hi-

ram cuvintele lui Solomon, s-a bu-curat mult şi a zis: �Binecuvântat săfie astăzi DDDDDomnul, care i-a dat luiDavid un fiu înţelept peste acestpopor mare!� Şi Hiram a trimis laSolomon, zicând: �Am auzit pen-tru ce ai trimis la mine; îţi voi îm-plini toată dorinţa ta cu privire lalemnele de cedru şi cu privire lalemnele de chiparos. Slujitorii meile vor coborî din Liban la mare şile voi pune* pe mare în plute,până la locul la care îmi vei trimitecuvânt, şi le voi desface acolo, şi levei lua. Şi să-mi împlineşti şi tudorinţa mea, dând pâine** caseimele�. Şi Hiram i-a dat lui So-lo-mon lemne de cedru şi lemne dechiparos, după dorinţa lui. Şi Solo-mon* i-a dat lui Hiram douăzecide mii de cori de grâu pentruhrana casei lui şi douăzeci de coride untdelemn curata: aceasta i-adat Solomon lui Hiram an de an.Şi DDDDDomnul i-a dat lui Solomon

înţelepciune, cum* îi zisese. Şi erapace între Hiram şi Solomon: şiau făcut legământ amândoi.Şi împăratul Solomon a ridi-

cat* oameni de corvoadă din totIsraelul; şi oamenii de corvoadăau fost treizeci de mii de bărbaţi.Şi i-a trimis în Liban pe rând, câ-te zece mii pe lună; o lună erau înLiban, două luni acasă; şi Adoni-ram* era peste oamenii de cor-voadă. Şi Solomon avea* şapte-zeci de mii de purtători de po-veri şi optzeci de mii de cioplitoriîn piatră, în munţi, în afară* desupraveghetorii puşi de Solomonpeste lucrare, trei mii trei sute,care supravegheau poporul carefăcea lucrarea. Şi împăratul a po-

29

30

31

32

33

34

23

4

5

6

*Cap. 3.12.**Vers. 20.

*Gen. 25.6;29.1.Jud. 6.33.**Is. 19.11.Fap. 7.22.

*Cap. 3.12.**1 Cr. 15.19Ps. 88 titlu;89 titlu.�1 Cr. 2.6.

*Pr. 1.1.Ecl. 12.9.**Cânt. 1.1.

*Cap. 10.1.2 Cr. 9.1,23.

*2 Cr. 2.3.**2 Sam. 5.111 Cr. 14.1.Amos 1.9.

*1 Cr. 22.8;28.3.

*Cap. 4.24.1 Cr. 22.9.

*2 Sam. 7.13.1 Cr. 17.12;22.10.2 Cr. 2.4.

*2 Cr. 2.8,10.

29

30

31

32

34

1

3

4

5

6

5

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

*2 Cr. 2.16.**Ezra 3.7.Ezec. 27.17.Fap. 12.20.

*2 Cr. 2.10.

*Cap. 3.12.

*Cap. 4.6;9.15.

*Cap. 4.6;12.18.

*Cap. 9.21.2 Cr. 2.17,18.

*Cap. 9.23.

9

11

12

13

14

15

16

Pregătiripentru

construireatemplului

Înţelepciunealui Solomon

4:29

a Lit. �bătut�

379

1 ÎMPĂRAŢI

runcit şi au adus pietre mari, pietrede preţ, pietre cioplite*, ca să facătemelia casei. Şi constructorii luiSolomon şi constructoriilui Hiram şi ghibliţii* le-au cio-plit şi au pregătit lemnele şi pie-trele pentru construirea casei.Şi a fost aşa: în anul patru

sute optzeci* de la ieşirea fiilorlui Israel din ţara Egiptului, înanul al patrulea al împărăţiei luiSolomon peste Israel, în luna Ziv,care este luna a doua, a începutconstruirea** casei DDDDDomnului.Şi casa* pe care a construit-o

împăratul Solomon pentru DDDDDom-nul avea lungimea de şaizeci decoţi şi lăţimea de douăzeci şiînălţimea de treizeci de coţi. Şipridvorul, în faţa templului casei,era de douăzeci de coţi în lun-gime, potrivit lăţimii casei, şi dezece coţi lăţime, în faţa casei. Şia făcut casei ferestre* largi înă-untru şi strâmte în afară. Şi aconstruit pe zidul casei etaje* îm-prejur, pe zidurile casei, împre-jurul templului şi a părţii din spa-te**; şi a făcut camere laterale�împrejur. Lăţimea etajului de josera de cinci coţi şi lăţimea celuidin mijloc de şase coţi şi lăţimeacelui de-al treilea de şapte coţi;pentru că pe partea din afară acasei a făcut ieşituri înguste îm-prejur, pentru ca nimic să nu fieprins în zidurile casei.Şi casa*, când a fost zidită, a

fost zidită din piatră pregătită întotul mai înainte de a fi adusăa şinu s-a auzit nici ciocan, nicisecure, nici vreo unealtă de fier,în casă, când a fost construită.

Intrarea camerelor laterale dela mijlocb era în partea dreaptă acasei; şi se suiau la etajul de lamijloc pe o scară în spirală, şi dela cel din mijloc la al treilea. Şi aconstruit casa şi a terminat-o*; şia acoperit casa cu grinzi şi cuscânduri de cedru. Şi a construit

etajele împrejurul întregii case,de cinci coţi înălţime; şi erau prinsede casă prin lemnele de cedru.Şi cuvântul DDDDDomnului a fost

către Solomon, zicând: �Cât de-spre casa aceasta pe care o con-struieşti, dacă vei umbla* în rân-duielile Mele şi vei face judecă-ţile Mele şi vei păzi toate porun-cile Mele, umblând în ele, voi îm-plini cuvântul** Meu despre tine,pe care l-am spus lui David, tatăltău. Şi voi locui* în mijlocul fii-lor lui Israel şi nu voi părăsi** pepoporul Meu, Israel�.Şi Solomon a construit casa

şi a terminat-o. Şi a acoperitc pe-reţii* casei pe dinăuntru cu scân-duri de cedru; de la pardoseala ca-sei până la grinzile acoperişului,i-a îmbrăcat cu lemn pe dinăuntruşi a îmbrăcat pardoseala casei cuscânduri de chiparos. Şi a acope-ritc cu scânduri de cedru cei două-zeci de coţi ai părţii celei maidinăuntru a casei, atât pardosealacât şi pereţii; şi a construit pentruea, înăuntru, pentru partea din spa-te, Sfânta* Sfintelor. Şi casa, adicătemplul dinaintea sa, era de patru-zeci de coţi. Şi cedrul casei pe di-năuntru era cu sculpturi de colocin-ţi* şi flori pe jumătate deschise; to-tul era de cedru, nu se vedea piatra.Şi a pregătit partea din spate

în mijlocul casei, înăuntru, ca săpună acolo chivotul legământuluiDDDDDomnului. Şi partea din spate,înăuntru, avea douăzeci de coţilungime şi douăzeci de coţi lăţi-me şi douăzeci de coţi înălţime:şi a acoperit-o cu aur curat; şi aacoperit altarul cu cedru. Şi So-lomon a acoperit casa pe dină-untru cu aur curat şi a întins lan-ţuri de aur dinaintea părţii dinspate şi a acoperit-o cu aur. Şi aacoperit cu aur toată casa, pânăcând a fost terminată toată casa;şi a acoperit cu aur tot altarul*care ţinea de partea din spate.

18

2

3

4

5

6

7

8

9

10

*Cap. 6.7.1 Cr. 22.2.

*Ios. 13.5.Ezec. 27.9.

*2 Cr. 3.1,2.**Fap. 7.47.

*Ezec. 41.1.

*Ezec. 40.16;41.16.

*Ezec. 41.6.**Vers. 16,19,20�Ezec. 41.5.

*Ex. 20.25.Deut. 27.5,6.Cap. 5.18.

*Vers. 14,38.

17

18

1

2

4

5

7

9

6

1112

13

1415

16

17

18

19

20

21

22

Construireatemplului

*2 Sam. 7.13Cap. 2.4; 9.4**1 Cr. 22.10

*Ex. 25.8.Lev. 26.11.2 Cor. 6.16.Apoc. 21.3.**Deut. 31.6Ios. 1.5.Ev. 13.5.

*Cap. 7.7.

*Ex. 26.33.Lev. 16.2.Cap. 8.6.2 Cr. 3.8.Ezec. 45.3.Ev. 9.3.

*Cap. 7.24.

*Ex. 30.1,3,6

12

13

15

16

18

22

6:22

a Sau �din pietre întregi aduse din carieră� b Sau �de jos� c Lit. �a construit�

380

1 ÎMPĂRAŢI

Şi a făcut în partea din spatedoi heruvimi* din lemn de măslinde zece coţi înălţime. Şi o aripă aheruvimului era de cinci coţi, şicealaltă aripă a heruvimului decinci coţi: erau zece coţi de lavârful unei aripi până la vârfulceleilalte aripi. Şi celălalt heru-vim era de zece coţi; amândoiheruvimii erau de aceeaşi măsurăşi de aceeaşi formă. Înălţimeaunui heruvim era de zece coţi, totaşa şi a celuilalt heruvim. Şi apus heruvimii în mijlocul caseidinăuntru şi aripile heruvimilorerau întinse*, încât aripa unuiaatingea peretele, şi aripa celuilaltheruvim atingea celălalt perete.Şi aripile lor se atingeau aripă dearipă în mijlocul casei. Şi a a-coperit heruvimii cu aur.Şi pe toţi pereţii casei împre-

jur a făcuta imagini sculptate deheruvimi şi de palmieri şi de floripe jumătate deschise, pe dinăuntruşi pe din afară. Şi pardoseala ca-sei a acoperit-o cu aur pe dină-untru şi pe din afară. Şi pentruintrarea părţii din spate a făcut uşidin lemn de măslin: pragul de susşi uşorii erau a cincea parte dinlăţimea casei. Cele două uşi eraudin lemn de măslin şi a sculptatpe ele imagini de heruvimi şi depalmieri şi de flori pe jumătatedeschise şi le-a acoperit cu aur;şi a întins aurul peste heruvimi şipeste palmieri. Şi a făcut şi laintrarea templului uşori din lemnde măslin, a patra parte din lă-ţimea casei. Şi cele două uşi eraudin lemn de chiparos: cele douăpărţi* ale unei uşi erau pliante şicele două părţi ale celeilalte uşierau pliante. Şi a sculptat pe eleheruvimi şi palmieri şi flori pejumătate deschise; şi le-a îmbrăcatcu aur placat peste sculptură.Şi a zidit curtea* dinăuntru

cu trei rânduri de piatră cioplităşi un rând de grinzi de cedru.

În anul al patrulea*, în lunaZiv, s-au pus temeliile casei DDDDDom-nului. Şi în anul al unsprezecelea,în luna Bul, care este luna a opta,s-a terminat casa, cu toate părţileei şi după toate planurile ei. Ast-fel, în şapte ani a construit-o.Şi Solomon şi-a construit ca-

sa* lui în treisprezece ani şi şi-aterminat toată casa. Şi a construitcasa* Pădurea Libanului. Lungi-mea ei era de o sută de coţi şi lă-ţimea ei de cincizeci de coţi şiînălţimea ei de treizeci de coţi,pe patru şiruri de stâlpi de cedruşi cu grinzi de cedru peste stâlpi.Şi a fost acoperită cu cedru pedeasupra, peste camerele lateralecare erau pe patruzeci şi cinci destâlpi, cincisprezece într-un rând.Şi erau grinzi transversale în treirânduri şi era o fereastră în drep-tul altei ferestre în trei rânduri. Şitoate uşile şi uşorii erau pătrate,din bârne transversaleb, şi o fe-reastră era în dreptul altei feres-tre, în trei rânduri.Şi a făcut pridvorul* stâlpilor;

lungimea lui era de cincizeci decoţi şi lăţimea lui de treizeci decoţi; şi era un pridvor în faţa lorşi erau stâlpi şi treptec** în faţalor. Şi a făcut pridvorul* pentrutronul unde judeca, pridvorul ju-decăţii; şi era acoperit** cu ce-dru de la pardoseală la tavan.Şi casa lui unde a locuit avea

o altă curte înăuntrul pridvorului,care era de lucrare asemănătoare.Şi a mai făcut, asemenea acestuipridvor, o casă* pentru fiica lui Fa-raon, pe care o luase** Solomon.

Toate acestea erau din pietrede preţ, pietre cioplite după mă-sură, tăiate cu ferăstrăul pe dină-untru şi pe din afară, de la teme-lie până la streaşină, şi pe din a-fară până la curtea cea mare. Şitemeliile erau din pietre de preţ,pietre mari, pietre de zece coţi şipietre de opt coţi. Şi deasupra erau

23

24

25

26

27

28

29

30

31

32

33

34

35

36

*Ex. 37.7-9.2 Cr. 3.10-12

*Ex. 25.20;37.9.Cap. 8.7.2 Cr. 5.8.

*Ezec. 41.23-25.

*Cap. 7.12.Ier. 36.10.

23

27

34

36

37

38

2

3

4

5

6

7

8

9

10

*Vers. 1.

*Cap. 9.10.2 Cr. 8.1.

*Cap.10.17,212 Cr. 9.16.

*Vers. 12.**Ezec. 41.25;41.26.

*Ps. 122.5.Pr. 20.8.**Cap. 6.15;6.16.

*Cap. 9.24.2 Cr. 8.11.**Cap. 3.1.

37

1

2

6

7

8

a Lit. �a sculptat� b Sau �cu deschideri pentru lumină� c Sau �un prag�

7 Construireacasei luiSolomon

6:23

381

1 ÎMPĂRAŢI

pietre de preţ, pietre cioplite dupămăsură, şi cedru. Şi curtea* ceamare de jur-împrejur avea treirânduri de pietre cioplite şi unrând de grinzi de cedru; şi aşa eraşi curtea dinăuntru a casei DDDDDom-nului şi pridvorul** casei.Şi împăratul Solomon a trimis

şi a adus pe Hiram* din Tir. El erafiul* unei femei văduve din semin-ţia lui Neftali şi tatăl lui era unbărbat din Tir, lucrător în aramă.Şi el era plin** de înţelepciunea şide pricepere şi de cunoştinţă, ca săfacă orice fel de lucrări în ara-mă. Şi el a venit la împăratul So-lomon şi i-a făcut toată� lucrarea.Şi a turnat cei doi* stâlpi de

aramă: înălţimea unui stâlp erade optsprezece coţi, şi un fir dedoisprezece coţi cuprindea al doi-lea stâlp. Şi a făcut două capite-lurib de aramă turnată de pus pecapetele de sus ale stâlpilor; înăl-ţimea unui capitel era de cinci coţişi înălţimea celuilalt capitel decinci coţi; şi reţele de înlănţuiri,împletituri de lanţuri pentru capi-telurile care erau pe capătul de susal stâlpilor, şapte pentru un capitelşi şapte pentru celălalt capitel. Şia făcut câte două şiruri de rodii,pe fiecare reţea, împrejur, ca săacopere capitelurile care erau pecapătul de sus al stâlpilor; aşa afăcut şi pentru celălalt capitel. Şicapitelurile care erau pe capătulde sus al stâlpilor erau în formăde crin, ca în pridvor, de patrucoţi. Şi capitelurile de pe cei doistâlpi, aveau de asemenea deasu-pra, aproape de lărgirea care eradincolo de reţea, două sute de ro-dii* în şiruri, împrejur; la fel şicelălalt capitel. Şi a aşezat* stâlpiipentru pridvorul** templului; şi aaşezat stâlpul de la dreapta şi i-apus numele Iachinc şi a aşezat stâl-pul de la stânga şi i-a pus numeleBoazd. Şi capătul de sus al stâl-

pilor avea formă de crin; şi lu-crarea stâlpilor a fost terminată.Şi a făcut marea* turnată, de

zece coţi de la margine la mar-ginee, rotundă de jur-împrejur; şiînălţimea ei era de cinci coţi; şiun fir de treizeci de coţi o cuprin-dea de jur-împrejur. Şi sub mar-ginea ei, de jur-împrejur, erau co-locinţi*, zece la un cot, care o cu-prindeau, înconjurând marea dejur-împrejur**; erau două rânduride colocinţi, turnaţi odată cu eaf.

Stătea pe doisprezece* boi:trei priveau spre nord şi trei pri-veau spre apus şi trei priveau spresud şi trei priveau spre răsărit; şimarea era deasupra, pe ei şi toatepărţile dinapoi ale lor erau înă-untru. Şi grosimea ei era de un latde palmă; şi marginea ei era calucrătura marginii unei cupe, cafloarea de crin; două* mii de baţiîncăpeau în ea.Şi a făcut cele zece* posta-

mente de aramă; lungimea unuipostament era de patru coţi, şilăţimea lui de patru coţi, şi înăl-ţimea lui de trei coţi. Şi lucrătu-ra postamentelor era aceasta: a-veau tăblii şi tăbliile erau întreîmbinări. Şi pe tăbliile care erauîntre îmbinări erau lei, boi şiheruvimi; şi deasupra îmbinărilorera un piedestal; şi dedesubtulleilor şi boilor erau ghirlande fă-cute să atârne. Şi fiecare posta-ment avea patru roţi de aramă şiosii de aramă; şi pe cele patru un-ghiuri ale lui erau suporturig; sublighean erau suporturi turnate înspatele fiecărei ghirlande. Şi des-chizăturah lui dinăuntrul capite-lului şi până deasupra era de uncot; şi deschizătura lui era rotun-dă, ca lucrătura piedestalului, deun cot şi jumătate; şi pe deschi-zătura lui erau de asemenea scul-pturi; şi tăbliile lor erau pătrate,nu rotunde. Şi sub tăblii erau cele

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

*Cap. 6.36.**Ioan 10.23.Fap. 3.11.

*2 Cr. 4.11.

*2 Cr. 2.14.**Ex. 28.3;31.3; 36.1.�2 Cr. 4.11-16

*2 Împ. 25.172 Cr. 3.15;4.12.Ier. 52.21.

*Vers. 42.2 Cr. 3.16;4.13.Ier. 52.23.

*2 Cr. 3.17.**Cap. 6.3.

12

13

14

15

20

21

23

24

25

26

27

28

29

30

31

32

*2 Împ. 25.132 Cr. 4.2.Ier. 52.17.

*Cap. 6.18.**2 Cr. 4.3.

*2 Cr. 4.4,5.Ier. 52.20.

*2 Cr. 4.5.

*Vers. 38.2 Împ. 25.13.2 Cr. 4.14.

23

24

25

26

27

a Sau �măiestrie� b Lit. �coroane� c El va întări d În El este putere e Lit. �de la buză la buză�f Lit. �în turnarea ei� g Lit. �umeri� h Lit. �gura�

Cei doistâlpi

7:32

Marea şilighenelede aramă

382

1 ÎMPĂRAŢI

patru roţi; şi osiile roţilor erauprinse de postament; şi înălţimeaunei roţi era de un cot şi o jumă-tate de cot. Şi lucrătura roţilorera ca lucrătura roţii de car; osiilelor şi obezile lor şi spiţele lor şibutucii lor erau toate turnate.Şi erau patru suporturi la cele

patru unghiuri ale unui postament;suporturile lui erau din postamen-tul însuşi. Şi în capătul de sus alpostamentului era o înălţime, ro-tundă de jur-împrejur, de o jumă-tate de cot: şi pe capătul de sus alpostamentului erau suporturilea luişi tăbliile lui, din aceeaşi buca-tă. Şi pe plăcile suporturilor luişi pe tăbliile lui a gravat heru-vimi, lei şi palmieri, după loculgol de pe fiecare; şi ghirlande dejur-împrejur. În felul acesta a fă-cut cele zece postamente: toate a-veau aceeaşi turnare, aceeaşi mă-sură şi aceeaşi formă.Şi a făcut zece* lighene de a-

ramă: în fiecare lighean încăpeaupatruzeci de baţi; fiecare ligheanera de patru coţi; pe fiecare dincele zece postamente era câte unlighean. Şi a pus postamentele,cinci în latura dreaptăb a casei şicinci în latura stângă a casei; şi apus marea în latura dreaptă a ca-sei, spre răsărit, în partea de sud.Şi Hiram a făcut cazane şi

lopeţi şi farfuriic.Şi Hiram a terminat de făcut

toată lucrarea pe care a făcut-opentru împăratul Solomon, pen-tru casa DDDDDomnului: doi stâlpi şicoroanele în formă de cupă alecapitelurilor care erau pe capătulde sus al celor doi stâlpi*; şi celedouă reţele, ca să acopere cele douăcoroane ale capitelurilor care eraupe capătul de sus al stâlpilor; şi celepatru* sute de rodii pentru celedouă reţele, două şiruri de rodiipentru fiecare reţea, ca să acoperecele două coroane ale capiteluri-

lor care erau pe capătul de susd alstâlpilor; şi cele zece postamenteşi cele zece lighene de pe posta-mente; şi o mare* şi cei doispre-zece boi de sub mare; şi oalele* şilopeţile şi farfuriile. Şi toate acestelucrurie pe care le-a făcut Hiramîmpăratului Solomon pentru casaDDDDDomnului erau din aramă lustruită.Împăratul le-a turnat* în câmpiaIordanului, în pământ argilos, în-tre Sucot** şi Ţartan�. Şi Solomona lăsat toate vasele necântărite,pentru că erau foarte multe, şi nus-a cunoscut greutatea* aramei.Şi Solomon a făcut toate va-

sele care erau în casa DDDDDomnului:altarul* de aur şi masa** de aurpe care erau pâinile� pentru pu-nerea înainte; şi sfeşnicele deaur curat, cinci la dreapta şi cincila stânga, înaintea Sfintei Sfin-telorf; şi florile* şi candelele şimucările de aur; şi vasele şi cu-ţiteleg şi farfuriile şi ceştile şi ce-nuşarele* de aur curat; şi bala-malele de aur de la uşile caseidinăuntru, pentru Sfânta Sfin-telor şi de la uşile casei, ale tem-plului.Şi toată* lucrarea pe care a

făcut-o împăratul Solomon pen-tru casa DDDDDomnului s-a terminat.Şi Solomon a adus** în ea toatelucrurile închinate de David, ta-tăl său; argintul şi aurul şi vase-le le-a pus în vistieriile caseiDDDDDomnului.Şi Solomon a adunat* pe bă-

trânii lui Israel şi pe toţi capii**seminţiilor, pe căpeteniile părin-teşti ale fiilor lui Israel, la împă-ratul Solomon, la Ierusalim, pen-tru a aduce chivotul� legămân-tului DDDDDomnului din cetatea�� luiDavid, care este Sionul. Şi toţibărbaţii lui Israel s-au adunat laîmpăratul Solomon la sărbătoa-rea* din luna Etanimh, care esteluna a şaptea.

33

34

35

36

37

38

39

40

41

42

*2 Cr. 4.6.

*Vers. 17,18.

*Vers. 20.

38

41

42

43

4445

46

47

48

49

50

51

2

8

Încheierealucrărilor

*Vers. 23,25.

*Ex. 27.3.2 Cr. 4.16.

*2 Cr. 4.17.**Gen. 33.17Ios. 13.27.�Ios. 3.16.

*1 Cr. 22.3;22.14.

*Ex. 37.25.**Ex. 37.10.�Ex. 25.30.Lev. 24.5-8.

*Ex. 25.31-38

*Ex. 27.3.2 Împ. 25.15.

*2 Cr. 5.1.**2 Sam. 8.111 Cr. 18.11.

*2 Cr. 5.2.**Num. 1.4; 7.2�2 Sam. 6.12-171 Cr. 15.25-29��2 Sam. 5.7

*Lev. 23.34.Vers. 65.2 Cr. 7.8.

44

45

46

47

48

49

50

51

1

2

a Lit. �mâinile� b Lit. �umărul drept� c Vase pentru sângele stropirii, vezi Ex. 27.3 d Lit. �faţa� e Sau�ustensile� f Lit. �înaintea părţii din spate� g Sau �mucările� h Sau �Tisri�, când era Sărbătoarea Corturilor

Chivotuladus întemplu

7:33

383

1 ÎMPĂRAŢI

Şi toţi bătrânii lui Israel auvenit; şi preoţii au ridicat* chi-votul. Şi au suit chivotul DDDDDom-nului şi cortul* întâlnirii şi toateuneltele sfinte care erau în cort:preoţii şi leviţii le-au suit. Şiîmpăratul Solomon şi toată adu-narea lui Israel care se strânsesela el împreună cu el înainteachivotului au jertfit* oi şi boi,care nu se puteau număra, nicisocoti, datorită mulţimii.Şi preoţii au adus* chivotul le-

gământului DDDDDomnului la locul**său, în partea din spate a casei, înSfânta Sfintelor, sub� aripile he-ruvimilor; pentru că heruvimii îşiîntindeau aripile peste locul chi-votului şi heruvimii acopereauchivotul şi drugii lui pe deasupra.Şi drugii* erau aşa de lungi, încâtcapetele drugilor se vedeau dinLocul Sfânt, dinaintea părţii dinspatea, dar nu se vedeau de afară.Şi sunt acolo până în ziua aceas-ta. Nu era nimic în chivot*, decâtcele două** table de piatră pecare le pusese� Moise acolo, laHoreb, unde�� DDDDDomnul a făcutlegământ cu fiii lui Israel, după ceau ieşit ei din ţara Egiptului.Şi a fost aşa: pe când ieşeau

preoţii din Locul Sfânt, norul* aumplut casa DDDDDomnului. Şi preo-ţii n-au putut să stea să slujeas-că, din cauza norului, pentru căgloria DDDDDomnului umpluse casaDDDDDomnului.

Atunci Solomon a zis*: �DDDDDom-nul a zis că va locui în întuneric**gros. Eu Ţi-am construit*, în a-devăr, o casă de locuit, un loc**rânduit pentru Tine, ca să locu-ieşti pentru totdeauna�. Şi îm-păratul şi-a întors faţa şi a binecu-vântat* toată adunarea lui Israel,iar toată adunarea lui Israel stă-tea în picioare.Şi a zis: �Binecuvântat* să fie

DDDDDomnul Dumnezeul lui Israel,care a vorbit** cu gura Sa lui

David, tatăl meu, şi a împlinit cumâna Sa cuvântul Său, zicând:«Din ziua* în care am scos pe po-porul Meu Israel din Egipt, n-amales dintre toate seminţiile luiIsrael nici o cetate în care să seconstruiască o casă, pentru ca săfie Numele** Meu acolo, ci amales pe David�, ca să fie pestepoporul Meu Israel».Şi David, tatăl meu, avea pe

inimă* să construiască o casă Nu-melui DDDDDomnului Dumnezeului luiIsrael. Şi DDDDDomnul a zis lui David,tatăl meu: «Pentru că* ai avut peinimă să construieşti o casă Nu-melui Meu, bine ai făcut că aiavut aceasta pe inimă. Dar nutu* vei construi casa, ci fiul tău,care va ieşi din coapsele tale, elva construi o casă Numelui Meu».Şi DDDDDomnul a împlinit cuvân-

tul Său pe care l-a spus; şi eum-am ridicat* în locul lui David,tatăl meu, şi stau pe tronul lui Is-rael, cum a zis DDDDDomnul, şi amconstruit casa pentru NumeleDDDDDomnului Dumnezeului lui Is-rael. Şi am însemnat acolo un locpentru chivotul în care este legă-mântul* DDDDDomnului, pe care Ell-a făcut cu părinţii noştri cândi-a scos din ţara Egiptului�.Şi Solomon a stat* înaintea

altarului DDDDDomnului, în faţa între-gii adunări a lui Israel, şi şi-aîntins** mâinile spre ceruri. Şi azis: �DDDDDoamne, Dumnezeul lui Is-rael! Nu* este Dumnezeu aseme-nea Ţie în ceruri, sus, şi pe pă-mânt, jos! Tu, care păzeşti** le-gământul şi îndurarea faţă de ro-bii Tăi care umblă� înaintea Tadin toată inima lor; Tu, care aiţinut faţă de robul Tău, David,tatăl meu, ce i-ai spus, Tu ai vor-bit cu gura Ta şi ai împlinit cumâna Ta, ca în ziua aceasta.Şi acum, DDDDDoamne, Dumne-

zeul lui Israel, ţine faţă de robulTău David, tatăl meu, ce i-ai

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

*Num. 4.15.Ios. 3.3,6.1 Cr. 15.14.

*Cap. 3.4.2 Cr. 1.3.

*2 Sam. 6.132 Cr. 1.6.

*Vers. 3.2 Sam. 6.17.**Cap. 6.19.�Cap. 6.27.

*Ex. 25.14;25.15.

*Ex. 25.21.Deut. 10.2.**Deut. 10.5.Ev. 9.4.�Ex. 40.20.��Ex. 34.27;34.28.Deut. 4.13.

*Ex. 40.34;40.35.2 Cr. 5.13,14;7.2.

*2 Cr. 6.1.**Lev. 16.2.Ps. 18.11; 97.2*2 Sam. 7.13**Ex. 15.17.Ps. 132.14.

*2 Sam. 6.18

*1 Cr. 29.10;29.20.Neem. 9.5.Lc. 1.68.**2 Sam. 7.5;7.25.1 Cr. 22.10.

3

4

5

6

8

9

10

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

Solomonbinecuvân-

teazăadunarea

*2 Sam. 7.6.1 Cr. 17.5-102 Cr. 6.5.**Deut. 12.5;12.11.�1 Sam. 16.12 Sam. 7.8.1 Cr. 28.4.

*2 Sam. 7.2.1 Cr. 17.1.

*2 Cr. 6.8,9.

*2 Sam. 7.5;7.12,13.Cap. 5.3,5.

*1 Cr. 28.5,6

*Deut. 31.26Vers. 9.

*2 Cr. 6.12.**Ex. 9.33.Ezra 9.5.Is. 1.15.

*Ex. 15.11.2 Sam. 7.22.**Deut. 7.9.Neem. 1.5.Dan. 9.4.�Gen. 17.1.Cap. 3.6.2 Împ. 20.3.

16

17

18

19

20

21

22

23

a Sfânta Sfintelor

Rugăciunealui Solomon

8:25

384

1 ÎMPĂRAŢI

promis, când ai zis: «Nu va lipsi*dinaintea Mea bărbat din tine,care să şadă pe tronul lui Is-rael; numai dacă vor lua amintefiii tăi la calea lor, ca să umbleînaintea Mea, cum ai umblat tuînaintea Mea». Şi acum, Dumne-zeul lui Israel, să se adevereas-că*, Te rog, cuvântul Tău, pecare l-ai spus robului Tău, David,tatăl meu.

Dar, cu adevărat, va locui*Dumnezeu pe pământ? Iată, ceru-rile** şi cerurile cerurilor nu Tecuprind, cu cât mai puţin casa a-ceasta pe care am construit-o eu!Totuşi, priveşte la rugăciunea*robului Tău şi la cererea lui,DDDDDoamne, Dumnezeul meu, ca săauzi strigătul şi rugăciunea cucare se roagă robul Tău înainteaTa astăzi, ca să fie ochii Tăi des-chişi* peste casa aceasta, noapteşi zi, peste locul** despre care aizis: «Numele Meu va fi acolo!»,ca să auzi rugăciunea cu care seroagă robul Tău spre locul aces-ta. Şi ascultă* cererea robului Tăuşi a poporului Tău Israel, cu carese vor ruga spre** locul acesta,şi ascultă-i din locul locuinţei Ta-le, din ceruri, şi ascultă şi iartă�.

Dacă va păcătui vreun om îm-potriva aproapelui său şi se vapune asupra lui un jurământ*, casă-l facă să jure, şi jurământul vaveni înaintea altarului Tău în ca-sa aceasta, atunci ascultă din ce-ruri şi lucrează şi judecă pe robiiTăi, condamnând* pe cel rău, casă aduci calea lui asupra capuluilui, şi îndreptăţind pe cel drept,ca să-i dai după dreptatea lui.

Când va fi bătut* poporul TăuIsrael înaintea vrăjmaşului, pen-tru că au păcătuit împotriva Ta,şi se vor întoarce** la Tine şi vormărturisi Numele Tău şi se vorruga şi-Ţi vor face cerere în casaaceasta, atunci ascultă din cerurişi iartă păcatul poporului Tău

Israel şi adu-i din nou în ţara pecare ai dat-o părinţilor lor.

Când se vor închide* cerurileşi nu va fi ploaie, pentru că aupăcătuit împotriva Ta, dacă sevor ruga spre locul acesta şi vormărturisi Numele Tău şi se vorîntoarce de la păcatul lor, pentrucă i-ai smerit, atunci ascultă dinceruri şi iartă păcatul robilor Tăişi al poporului Tău Israel, învă-ţându-i* calea cea bună pe caretrebuie să umble, şi dă ploaie**peste ţara Ta, pe care ai dat-o po-porului Tău de moştenire.

Dacă va fi foamete* în ţară,dacă va fi ciumă, dacă va fi tăciu-ne în grâu, manăa, lăcustă, omi-dă, dacă-i va asedia vrăjmaşul lorîn ţara porţilor lor, orice plagă,orice boală ar fi, orice rugăciune,orice cerere care va fi făcută devreun om sau de tot poporul Tău,Israel, când îşi vor recunoaştefiecare suferinţa inimii lui şi îşivor întinde mâinile spre casa a-ceasta, atunci ascultă din ceruri,locul locuinţei Tale, şi iartă şilucrează şi dă fiecăruia după toa-te căile lui, Tu, care cunoşti inimalui (pentru că Tu, numai Tu cu-noşti* inima tuturor fiilor oame-nilor), ca să se teamă* de Tine întoate zilele cât vor trăi pe faţa pă-mântului pe care l-ai dat părin-ţilor noştri.Şi de asemenea pentru străi-

nul care nu este din poporul Tău,Israel, dar care a venit dintr-o ţarăîndepărtată, pentru Numele Tău(pentru că vor auzi de NumeleTău cel mare şi de mâna* Ta ceatare şi de braţul Tău cel întins),când va veni şi se va ruga spre ca-sa aceasta, Tu ascultă din ceruri,locul locuinţei Taleb, şi lucreazăpotrivit cu tot pentru ce va strigastrăinul acela către Tine, pentruca toate popoarele pământului săcunoască* Numele Tău şi să seteamă** de Tine, ca şi poporul

26

27

28

29

30

31

32

33

34

*2 Sam. 7.12;7.16.Cap. 2.4.

*2 Sam. 7.25

*2 Cr. 2.6.Is. 66.1.Ier. 23.24.Fap. 7.49;17.24.**Deut. 10.142 Cr. 6.18.Neem. 9.6.Ps. 68.33.2 Cor. 12.2.

*Filip. 4.6.

*2 Cr. 7.15.Neem. 1.6.**Deut. 12.11

*2 Cr. 20.9.Neem. 1.6.**Dan. 6.10.�Ex. 34.6,7.Ps. 85.2.Dan. 9.9.1 Ioan 1.9.

*Ex. 22.11.

*Deut. 25.1.

*Lev. 26.17;26.25.Deut. 28.25;28.48.**Lev. 26.40-42Neem. 1.9.

25

26

27

28

29

30

31

32

33

35

36

37

38

39

40

41

42

43

*Lev. 26.19.Deut. 11.16;11.17; 28.23.2 Sam. 24.10-13

*1 Sam. 12.23Ps. 5.8; 25.4,5;27.11; 86.11;119.133.Ier. 6.16.**Cap. 18.1;18.41-45.Ier. 14.22.

*Lev. 26.16;26.25,26.Deut. 28.21;28.22,27,38;28.42,52.2 Cr. 20.9.

*1 Sam. 16.71 Cr. 28.9.Ps. 11.4.Ier. 17.10.Ioan 2.24,25.Fap. 1.24.

*Ps. 130.4.

*Deut. 3.24.

*1 Sam. 17.462 Împ. 19.19.Ps. 67.2.**Ps.102.15.

35

36

37

39

40

42

43

a Ca dăunători b Sau �locul Tău rânduit�

8:26

385

1 ÎMPĂRAŢI

Tău, Israel, şi să cunoască toţi căNumele Tău este chemat peste casaaceasta pe care am construit-o eua.

Când poporul Tău va ieşi laluptă împotriva vrăjmaşului său,pe calea pe care îi vei trimite, şise vor ruga DDDDDomnului spre ceta-tea pe care ai ales-o Tu şi sprecasa pe care am construit-o eu Nu-melui Tău, atunci ascultă din ce-ruri rugăciunea lor şi cererea lorşi fă-le dreptate.

Când vor păcătui împotriva Ta(pentru că nu* este om care să nupăcătuiască) şi Te vei mânia pe eişi-i vei da înaintea vrăjmaşului, şiîi vor duce captivi în ţara** vrăj-maşului, departe sau aproape, şi,dacă vor pune* aceasta la inimăîn ţara unde au fost duşi captivi şise vor pocăi şi Îţi vor face cerereîn ţara acelora care i-au dus cap-tivi, zicând**: «Am păcătuit, amfăcut nelegiuire, am lucrat cu rău-tate!», şi se vor întoarce* la Tinedin toată inima lor şi din tot sufle-tul lor, în ţara vrăjmaşilor lor carei-au dus captivi, şi se vor ruga**Ţie spre ţara lor pe care ai dat-opărinţilor lor, spre cetatea pe careai ales-o şi spre casa pe care amconstruit-o Numelui Tău, atunciascultă din ceruri, locul locuinţeiTale, rugăciunea lor şi cererea lorşi fă-le dreptate şi iartă poporu-lui Tău păcatul lor împotriva Taşi toate nelegiuirile pe care le-ausăvârşit împotriva Ta şi dă-le săgăsească* îndurare înaintea ce-lor care i-au dus captivi, ca săse îndure de ei (pentru că eisunt* poporul Tău şi moştenireaTa, pe care ai scos-o din Egipt,din mijlocul cuptorului** de fier).

Fie ochii Tăi deschişi la cere-rea robului Tău şi la cererea po-porului Tău, Israel, ca să-i asculţiîn tot ce strigă ei către Tine. Pen-tru că Tu i-ai deosebit dintre toatepopoarele pământului, ca să

fie moştenirea Ta, după cum aivorbit* prin Moise, robul Tău,când i-ai scos pe părinţii noştridin Egipt, Doamne DDDDDumnezeule!�Şi a fost aşa: când a terminat

Solomon să se roage toată rugă-ciunea şi cererea aceasta cătreDDDDDomnul, s-a ridicat dinaintea al-tarului DDDDDomnului, unde era înge-nuncheat pe genunchii săi, cu mâi-nileb întinse către cer, şi a stat înpicioare şi a binecuvântat* cu glastare toată adunarea lui Israel,zicând:

�Binecuvântat să fie DDDDDomnul,care a dat odihnă poporului Său,Israel, după toate câte a spus; n-acăzut* nici un cuvânt din toatecuvintele bune pe care le-a spusprin Moise, robul Său. DDDDDomnulDumnezeul nostru să fie cu noi,cum a fost cu părinţii noştri! Sănu ne lase* şi să nu ne părăseas-că, pentru ca să ne plece* inimi-le spre El, ca să umblăm în toatecăile Lui şi să păzim toate porun-cile Lui şi rânduielile Lui şi ju-decăţile Lui, pe care le-a poruncitpărinţilor noştri! Şi aceste cuvin-te ale mele, cu care am făcut ce-rerea mea înaintea DDDDDomnului, săfie ziua şi noaptea aproape înain-tea DDDDDomnului Dumnezeului nos-tru, ca să facă dreptate robuluiSău şi dreptate poporului Său,Israel, după lucrarea fiecărei zileîn ziua ei; ca să cunoască* toatepopoarele pământului că DDDDDom-nul**, El este Dumnezeuc şi că nueste altul, şi ca inima voastră săfie în totul* cu DDDDDomnul Dumne-zeul nostru, ca să umblaţi în rân-duielile Lui şi să păziţi porunci-le Lui, ca în ziua aceasta�.Şi împăratul* şi tot Israelul

împreună cu el au adus** jertfeînaintea DDDDDomnului. Şi Solomon aadusca jertfă de pace, pe care ajertfit-o DDDDDomnului, douăzeci şidouă de mii de boi şi o sută două-

46

47

48

50

51

*2 Cr. 6.36.Pr. 20.9.Ecl. 7.20.Iac. 3.2.1 Ioan. 1.8,10**Lev. 26.34;26.44.Deut. 28.36;28.64.

*Lev. 26.40.**Neem.1.6.Ps. 106.6.Dan. 9.5.

*Ier. 29.12-14**Dan. 6.10.

*Ezra 7.6.Ps. 106.46.

*Deut. 9.29.Neem. 1.10.**Deut. 4.20.Ier. 11.4.

44

45

46

47

48

49

50

51

52

53

54

55

56

57

58

59

60

61

62

63

*Ex. 19.5.Deut. 9.26;9.29; 14.2.

*2 Sam. 6.18

*Deut. 12.10Ios. 21.45;23.14.

*Deut. 31.6.Ios. 1.5.

*Ps. 119.36.

*Ios. 4.24.1 Sam. 17.46**Deut. 4.39Cap. 18.39.Ier. 10.10.

*Deut. 18.13Cap. 11.4;15.3,14.2 Împ. 20.3.

*2 Cr. 7.4.**2Sam.6.17-19

53

55

56

57

58

60

61

62

Sfinţireatemplului

a Sau �casa aceasta pe care am construit-o eu este numită după Numele Tău� b Lit. �palmele�c Lit. �Dumnezeul cel adevărat�

8:63

386

1 ÎMPĂRAŢI

zeci de mii de oi. Şi împăratul şitoţi fiii lui Israel au dedicat* casaDDDDDomnului.

În aceeaşi zi, împăratul a sfin-ţit mijlocul curţii care era în faţacasei DDDDDomnului, pentru că acoloa adus arderea-de-tot şi darul demâncare şi grăsimea jertfelor depace, pentru că altarul de aramă*care era înaintea DDDDDomnului eraprea mic ca să cuprindă arderea-de-tot şi darul de mâncare şigrăsimea jertfelor de pace.Şi, în timpul acela, Solomon

şi tot Israelul împreună cu el, omare adunare, de la intrarea*Hamatului până la pârâul** Egip-tului, au ţinut� sărbătoarea înain-tea DDDDDomnului Dumnezeului nostru,şapte zile şi încă şapte�� zile, pai-sprezece zile. În ziua a opta* a datdrumul poporului. Şi au binecu-vântat pe împărat şi au mers lacorturile lor, bucuroşi şi voioşicu inima pentru tot binele pe care-lfăcuse DDDDDomnul lui David, robulSău, şi lui Israel, poporul Său.Şi a fost aşa: când a termi-

nat* Solomon de construit casaDDDDDomnului şi casa** împăratului şitot ce-a dorit� Solomon să facăa,DDDDDomnul S-a arătat* lui Solomona doua oară, cum i Se arătase înGabaon. Şi DDDDDomnul i-a spus: �Amauzit* rugăciunea ta şi cerereata, cu care te-ai rugat înainteaMea; am sfinţit casa aceasta pecare ai construit-o, ca să pun**acolo Numele Meu pentru totdea-una; şi ochii� Mei şi inima Meavor fi întotdeauna acolo.Şi, cât despre tine, dacă vei

umbla* înaintea Mea cum** aumblat David, tatăl tău, în inte-gritate a inimii şi în dreptate, casă faci potrivit cu tot ce ţi-amporuncit, şi vei păzi rânduielileMele şi judecăţile Mele, atuncivoi întări tronul împărăţiei talepeste Israel pentru totdeauna,

cum* am vorbit lui David, tatăl tău,zicând: «Nu-ţi va lipsi un bărbat petronul lui Israel».

Dacă vă veţi abate* de la aMă urma, voi şi fiii voştri, şi nuveţi păzi poruncile Mele, rându-ielile Mele, pe care le-am pusînaintea voastră, ci veţi merge şiveţi sluji altor dumnezei şi văveţi închina lor, voi nimici* peIsrael de pe faţa pământului pecare l-am dat lor; şi casa** aceas-ta, pe care am sfinţit-o NumeluiMeu, o voi arunca de la faţa Mea,şi Israel va fi de pominăb� şi debatjocură între toate popoarele.Şi oricât de înaltă ar fi casa*aceasta, oricine va trece pe lângăea va rămâne încremenit şi va şu-iera; şi se va spune: «Pentru ce**a făcut DDDDDomnul aşa ţării acesteiaşi casei acesteia?» Şi vor zice:«Pentru că au părăsit pe DDDDDomnulDumnezeul lor, care i-a scos pepărinţii lor din ţara Egiptului şis-au alipit de alţi dumnezei şi s-auînchinat lor şi le-au slujit; de ace-ea a adus DDDDDomnul asupra lor toa-tă nenorocirea aceasta»�.Şi a fost aşa: la sfârşitul a

douăzeci* de ani, după ce a con-struit Solomon cele două case:casa DDDDDomnului şi casa împăratu-lui (şi Hiram*, împăratul Tirului,ajutase pe Solomon cu lemn decedru şi cu lemn de chiparos şicu aur după toată dorinţa lui), îm-păratul Solomon a dat lui Hiramdouăzeci de cetăţi în ţara Gali-leii. Şi Hiram a ieşit din Tir, ca săvadă cetăţile pe care i le dăduseSolomon, dar nu i-au plăcutc. Şia zis: �Ce sunt cetăţile acestea pecare mi le-ai dat, fratele meu?�Şi le-a numit ţara* Cabuld, pânăîn ziua aceasta. Şi Hiram a trimisîmpăratului o sută douăzeci detalanţi de aur.Şi aceasta este socoteala oa-

menilor de corvoadă* pe care îm-

64

65

66

2

3

4

5

*Ezra 6.15-18Neem. 12.27

*2 Cr. 4.1;7.7.

*Num. 34.8.Ios. 13.5.Jud. 3.3.2 Împ. 14.25.**Gen. 15.18Ex. 23.31.Num. 34.5.Ios. 13.3.�Lev. 23.34.��2 Cr. 7.8.

*2 Cr. 7.9,10.

*2 Cr. 7.11.**Cap. 7.1,2.�2 Cr. 8.6.

*Cap. 3.5; 11.92 Cr. 1.7.

*2 Împ. 20.5.Ps. 10.17;34.17.**Cap. 8.29.�Deut. 11.12.2 Cr. 6.40.

*Gen. 17.1.**Cap. 11.4;11.6,38; 14.8;15.5.

63

64

65

66

1

2

3

4

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

*2 Sam. 7.12;7.16.Cap. 2.4; 6.121 Cr. 22.10.Ps. 132.12.

*2 Sam. 7.142 Cr. 7.19,20.Ps. 89.30.

*Lev. 18.24-29Deut. 4.26.2 Împ. 17.23;25.21.**Ier. 7.4-14.�Deut. 28.37.Ps. 44.14.Ier. 24.9.

*2 Cr. 7.21.**Deut. 29.24-26Ier. 22.8,9.

*Cap. 6.37;6.38; 7.1.1 Cr. 8.1.

*2 Cr. 8.2.

*Ios. 19.27.

*Cap. 5.13.

5

6

7

8

10

11

13

15

9DumnezeuSe arată lui

Solomon

a Lit. �toată dorinţa lui Solomon pe care a dorit s-o facă� b Sau �un proverb� c Lit. �nu au fost drepte înochii lui� d Primit ca o garanţie sau: De nimic

8:64

Alte lucrăriale lui

Solomon

387

1 ÎMPĂRAŢI

păratul Solomon i-a pus să con-struiască şi casa DDDDDomnului şi ca-sa lui şi Milo** şi zidul Ieru-salimului şi Haţor� şi Meghido�� şiGhezer*�. (Faraon, împăratul E-giptului, se suise şi luase Ghe-zerul şi-l arsese cu foc şi-i ucise-se pe canaaniţii* care locuiau în ce-tate şi o dăduse zestre** fiiceisale, soţia lui Solomon). Şi Solo-mon a construit Ghezerul, şi Bet-Horonul* de jos, şi Baalatul*, şiTadmorula în pustiu, în ţară, şitoate cetăţile pentru provizii pecare le avea Solomon, şi cetăţilepentru care*, şi cetăţile pentrucălăreţi**, şi tot ce a dorit� Solomonsă construiască în Ierusalim şi înLiban şi în toată ţara stăpânirii sale.

Tot poporul care rămăsese*dintre amoriţi şi hetiţi şi fereziţişi heviţi şi iebusiţi, care nu eraudintre fiii lui Israel, pe fiii lor, carerămăseseră* în ţară după ei, pecare** nu i-au putut nimici fiii luiIsrael, Solomon i-a făcut robi pen-tru muncă forţatăb� până în ziuaaceasta. Dar dintre fiii lui IsraelSolomon n-a făcut robi*, pentrucă ei erau oameni de război şislujitori ai săi şi mai-mari ai săişi căpetenii ale sale şi căpeteniiale carelor sale şi călăreţi ai săi.Aceştia erau căpetenii ale admi-nistratorilor, care erau peste lu-crarea lui Solomon: cinci sutecincizeci*, care supravegheau po-porul care făcea lucrarea.Şi fiica* lui Faraon s-a suit din

cetatea lui David în casa** ei, pecare o construise Solomon pen-tru ea; atunci a construit el Milo�.Şi de trei ori pe an Solomon

aducea* arderi-de-tot şi jertfe depace pe altarul pe care-l zidiseDDDDDomnului şi ardea tămâie pecel care era înaintea DDDDDomnului.Astfel a terminat casa.Şi împăratul Solomon a făcut

o flotă de corăbii la Eţion-Ghe-

ber*, care este lângă Elot, peţărmul Mării Roşii, în ţara Edo-mului. Şi Hiram* a trimis cu flo-ta de corăbii pe slujitorii săi, ma-rinari care cunoşteau marea, cuslujitorii lui Solomon. Şi au venitla Ofir* şi au luat de acolo patrusute douăzeci de talanţi de aur şii-au adus împăratului Solomon.Şi împărăteasa* din Seba** a

auzit de renumele lui Solomonlegat de Numele DDDDDomnului şi avenit să-l încerce� cu întrebărigrele. Şi a venit la Ierusalim cuun alai foarte mare, cu cămile în-cărcate cu mirodenii şi cu aurfoarte mult şi cu pietre scumpe.Şi a venit la Solomon şi a vorbitcu el despre tot ce era în inimaei. Şi Solomon i-a răspuns la toa-te întrebărilec ei; n-a fost nici unlucru ascuns pentru împărat pecare să nu i-l fi explicat.Şi împărăteasa din Seba a

văzut toată înţelepciunea lui So-lomon şi casa pe care o constru-ise şi mâncarea mesei lui şi ţinu-ta slujitorilor lui şi rânduialaslujbei servitorilor lui şi hainelelor şi paharnicii lui şi suişul luipe care urcad* la casa DDDDDomnu-lui, şi i s-a tăiat răsuflareae.Şi a zis împăratului: �Adevă-

rat era cuvântul pe care l-am au-zit în ţara mea despre lucruriletale şi despre înţelepciunea ta,dar n-am crezut acele cuvintepână când am venit şi le-am vă-zut cu ochii mei; şi, iată, nici ju-mătate nu mi s-a spus: tu întreciîn înţelepciune şi bunăstare fai-ma despre care am auzit. Ferice*de oamenii tăi, ferice de aceştislujitori ai tăi, care stau neîncetatînaintea ta şi ascultă înţelepciu-nea ta. Binecuvântat* să fie DDDDDom-nul Dumnezeul tău care Şi-a gă-sit plăcerea în tine, ca să te punăpe tronul lui Israel. Pentru căDDDDDomnul iubeşte pe Israel pentru

16

17

1819

20

21

22

23

24

25

26

**2 Sam. 5.9Vers. 24.�Ios. 11.1;19.36.��Ios. 17.11.*�Ios. 16.10.Jud. 1.29.

*Ios. 16.10.**Cap. 3.1;7.8.

*Ios. 16.3;21.22.2 Cr. 8.5.

*Ios. 19.44.2 Cr. 8.4,6.

*Cap. 10.26.2 Cr. 1.14.**Cap. 4.26.�Vers. 1.

*2 Cr. 8.7.

*Jud. 1.21;1.27,29; 3.1.**Ios. 15.63;17.12.�Gen. 9.25.Ezra 2.55,58.Neem. 7.57;11.3.

*Lev. 25.39.

*2 Cr. 8.10.

*Cap. 3.1.2 Cr. 8.11.**2 Sam. 5.9.Cap. 7.8.�Cap. 11.2.2 Cr. 32.5.

*2 Cr. 8.12;8.13,16.

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

27

28

2

3

4

5

6

7

8

9

*Num. 33.35Deut. 2.8.Cap. 22.48.2 Cr. 8.17,18

*Cap. 5.6,9;10.11.

*1 Cr. 29.4.2 Cr. 8.18.Iov 22.24.

*2 Cr. 9.1.Mt. 12.42.Lc. 11.31.**Gen. 10.7;10.28.�Jud. 14.12-14Ps. 49.4.Pr. 1.6.

*1 Cr. 26.16.2 Cr. 8.12.

*Pr. 8.34.

*Cap. 5.7.

26

27

28

1

5

8

9

a Sau �Palmira� sau �Tamar� b Sau �corvoadă� c Sau �lucrurile� d Sau �arderea lui de tot pe care o înălţa�e Lit. �n-a mai fost suflare în ea�

10

10:9

Împărăteasadin Seba laSolomon

388

1 ÎMPĂRAŢI

totdeauna, de aceea te-a făcut petine împărat, ca să faci** judecatăşi dreptate�.Şi ea a dat împăratului o sută

douăzeci de talanţi de aur şi foar-te multe mirodenii şi pietre scum-pe; n-au mai venit atâtea miro-denii ca cele pe care le-a datîmpărăteasa din Seba* împăratu-lui Solomon. (Şi flota* de corăbiia lui Hiram, care aducea aur dinOfir, a adus din Ofir şi foartemult lemn de santala şi pietrescumpe. Şi împăratul* a făcutdin lemnele de santal balustradela casa DDDDDomnului şi la casa îm-păratului şi harfe şi lire pentrucântăreţi; astfel de lemn de san-tal n-a venit şi nu s-a văzut pânăîn ziua aceasta).Şi împăratul Solomon a dat

împărătesei din Seba tot ce a do-rit eab, tot ce a cerut, pe lângă cei-a dat el, după dărniciac împă-ratului Solomon. Şi s-a întors şi aplecat în ţara ei, ea şi slujitorii ei.Şi greutatea aurului care ve-

nea la Solomon într-un an erade şase sute şaizeci şi şase de ta-lanţi de aur, în afară de ce pri-mea de la negustorii cei mari şidin comerţul micilor* negustorişi de la toţi împăraţii Arabiei şide la guvernatorii ţării.Şi împăratul Solomon a fă-

cut două sute de scuturi de aurbătut: a folosit şase sute de siclid

de aur pentru un scut; şi a făcuttrei* sute de scuturi mici de aurbătut: a folosit trei minee de aurpentru un scut; şi împăratul le-apus în casa** Pădurea Libanului.Şi împăratul a făcut un tron

mare de fildeş* şi l-a acoperit cuaur foarte fin. Tronul avea şasetrepte şi capătul de sus al tronu-lui era rotund pe dinapoia sa; şierau braţe de o parte şi de alta ascaunului şi doi lei stăteau lângăbraţe. Şi doisprezece lei stăteau

acolo pe cele şase trepte, de oparte şi de alta. Aşa ceva nu se fă-cuse în nici o împărăţie. Şi toa-te vasele* de băut ale împăratuluiSolomon erau de aur şi toate va-sele casei Pădurea Libanului eraude aur curat; nimic nu era de ar-gint, pentru că el era socotit denimic în zilele lui Solomon. Pen-tru că împăratul avea pe mare oflotă de corăbii din Tarsis cu flo-ta de corăbii a lui Hiram; flota*de corăbii din Tarsis** venea odată la trei ani, aducând aur şiargint, fildeş şi maimuţe şi păuni.Şi împăratul Solomon a fost

mai mare* în avere şi în înţe-lepciune decât toţi împăraţii pă-mântului. Şi tot pământul căutafaţa lui Solomon, ca să audă înţe-lepciunea* lui, pe care o puseseDumnezeu în inima lui. Şi îşi adu-ceau* fiecare darul său: vasede argint şi vase de aur şi haine şiarme şi mirodenii şi cai şi catâri,câte o cotă, în fiecare ang.Şi Solomon a adunat care* şi

călăreţi; şi avea o mie patru sutede care şi douăsprezece mii decălăreţi; şi i-a aşezat în cetăţi-le** pentru care, şi pe lângă îm-părat, în Ierusalim. Şi în Ierusa-lim împăratul a făcut argintul* capietrele, iar cedrii ca sicomoriicare sunt din abundenţă în vale.Şi caii pe care-i avea Solomonerau aduşi* din Egipt; o caravanăa negustorilorf împăratului adu-cea o mulţime de cai cu un preţ.Şi un car era luath şi ieşea dinEgipt pentru şase sute de sicli deargint, şi un cal pentru o sută cinci-zeci; şi tot astfel aduceau prineii pentru toţi împăraţii hetiţi-lor* şi pentru împăraţii Siriei.Şi împăratul Solomon a iu-

bit multe femei străine*, pe lân-gă fiica lui Faraon: moabite, a-monite, edomite, sidoniene, heti-te, dintre popoarele despre care

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

**2 Sam. 8.15Ps. 72.2.Pr. 8.15.

*Ps. 72.10;72.15.

*Cap. 9.27.

*2 Cr. 9.10;9.11.

*2 Cr. 9.24.Ps. 72.10.

*Cap. 14.26.**Cap. 7.2.

*Vers. 22.2 Cr. 9.17.Ps. 45.8.

9

10

11

12

15

17

18

21

22

23

24

25

26

27

28

29

2

*2 Cr. 9.20.

*Cap. 9.26-28**Gen. 10.4.Cap. 22.48.2 Cr. 20.36.

*Cap. 3.12;3.13; 4.30.

*Cap. 3.9,12;3.28.

*Ps. 68.29.

*Deut. 17.16.Cap. 4.26.2 Cr. 1.14-17;9.25.**Cap. 9.19.

*Deut. 17.17.2 Cr. 1.15-17.

*Deut. 17.16.2 Cr. 1.16;9.28.

*Ios. 1.4.2 Împ. 7.6.

*Deut. 17.17.Neem. 13.26.

21

22

23

24

25

26

27

28

29

1

a Sau �almug� b Lit. �toată dorinţa ei� c Lit. �mâna� d Aproximativ 3,5 kg e Aproximativ 1,7 kgf Sau �şi din Coa (probabil Cilicia), negustorii� g Lit. �an de an� h Lit. �se suia� i Lit. �prin mâna lor�

11

Măreţia luiSolomon

Femeilestrăine ale

lui Solomon

10:10

389

1 ÎMPĂRAŢI

DDDDDomnul zisese fiilor lui Israel:�Să nu intraţi* la ele şi ele să nuintre la voi; ele v-ar abate negre-şit inima după dumnezeii lor�.Solomon s-a alipit de acestea diniubire. Şi avea* şapte sute de soţiiprinţese şi trei sute de ţiitoare;şi soţiile lui i-au abătut inima.Şi a fost aşa: când a îmbătrânitSolomon, soţiile* lui i-au abătutinima după alţi dumnezei şi ini-ma** lui n-a fost în totul cu DDDDDom-nul Dumnezeul său, ca inima luiDavid, tatăl său. Şi Solomon aumblat după Astarteeaa, zeiţasidonienilor, şi după Milcom,urâciunea amoniţilor. Şi Solomona făcut rău înaintea DDDDDomnuluişi n-a urmat deplin pe DDDDDomnul,ca David, tatăl său.

Atunci Solomon a construit oînălţime lui Chemoş*, urâciuneaMoabului, pe dealul care este înfaţa Ierusalimuluib, şi lui Moloh**,urâciunea fiilor lui Amon. Şi lafel a făcut pentru toate soţiile luistrăine, care ardeau tămâie şi jert-feau dumnezeilor lor.Şi DDDDDomnul S-a mâniat* pe

Solomon, pentru că i se abătuseinima** de la DDDDDomnul Dumne-zeul lui Israel, care i Se arătase�de două ori şi îi poruncise* cuprivire la lucrul acesta, să numeargă nicidecum după alţi dum-nezei; dar n-a păzit ce îi porunci-se DDDDDomnul. Şi DDDDDomnul i-a zis luiSolomon: �Fiindcă astfel a fost cutine şi n-ai ţinut legământul Meuşi rânduielile Mele pe care ţi le-amporuncit, voi rupe* negreşit împă-răţia de la tine şi o voi da slujito-rului tău. Dar n-o voi face în zileletale, pentru David, tatăl tău: o voirupe din mâna fiului tău. Numai,nu voi rupe toată* împărăţia: voida o seminţie** fiului tău, pentruDavid, robul Meu, şi pentruIerusalim�, pe care l-am ales�.Şi DDDDDomnul a ridicat* un po-

trivnicc lui Solomon, pe Hadad

edomitul; el era din sămânţa îm-păratului din Edom. Şi a fost aşa:când* era David în Edom şi Ioab,căpetenia oştirii, se suise să în-mormânteze pe cei ucişi şi lo-vise** orice parte bărbătească înEdom (pentru că şase luni a statacolo Ioab cu tot Israelul, până animicit toată partea bărbăteascădin Edom), atunci Hadad a fugit,el şi câţiva edomiţi dintre slujito-rii tatălui său împreună cu el,ca să meargă în Egipt; şi Hadadera un copil mic. Şi ei s-au ridi-cat din Madian şi au venit la Pa-ran* şi au luat cu ei oameni dinParan şi au venit în Egipt la Fa-raon, împăratul Egiptului, carei-a dat o casă şi i-a rânduit me-rinde şi i-a dat pământ.Şi Hadad a căpătat mare fa-

voare în ochii lui Faraon şi el i-adat de soţie pe sora soţiei lui, pesora împărătesei Tahpenes. Şi so-ra Tahpenei i-a născut pe Ghenu-bat, fiul său; şi Tahpenes l-a în-ţărcat în casa lui Faraon şi Ghe-nubat era în casa lui Faraon întrefiii lui Faraon. Şi, fiind în Egipt,Hadad a auzit* că David a ador-mit cu părinţii săi şi că Ioab,căpetenia oştirii, a murit; şi Ha-dad i-a zis lui Faraon: �Dă-midrumul să mă duc în ţara mea�. ŞiFaraon i-a zis: �Dar ce-ţi lipseştela mine, că, iată, doreşti să teduci în ţara ta?� Şi el a zis: �Ni-mic; dar, oricum, dă-mi drumul�.Şi Dumnezeu i-a mai ridicat*

un potrivnic, pe Rezon, fiul lui E-liada, care fugise de la stăpânulsău Hadadezer**, împăratul dinŢoba. Şi el a adunat la sine oa-meni şi s-a făcut căpetenia uneicete, când* David a ucis pe ceidin Ţoba; şi au mers la Damascşi au locuit acolo şi au împărăţitîn Damasc. Şi el a fost potrivnicc

lui Israel în toate zilele lui Solo-mon, pe lângă răul pe care l-a fă-cut Hadad: şi el a urât pe Israel şi

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

*Ex. 34.16.Deut. 7.3,4.

*2 Sam. 5.13-16

*Deut. 17.17.Neem. 13.26.**Cap. 8.61;9.4.

*Vers. 33.Jud. 2.13.2 Împ. 23.13.

*Num. 21.29;33.52.Jud. 11.24.2 Împ. 23.13.**Lev. 18.21;20.2.2 Împ. 23.10.Fap. 7.43.

*Ps. 90.7.**Vers. 2,4.�Cap. 3.5;9.2.

*Cap. 6.12;9.6,7.

*Vers. 29-31.Cap. 12.15,162 Împ. 17.15;17.21.

*2 Sam. 7.151 Cr. 17.13.Ps. 89.33.**Cap. 12.20�Deut. 12.11.Cap. 8.29.

*1 Cr. 5.26.

2

3

4

5

7

9

10

11

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

*2 Sam. 8.141 Cr. 18.12,13**Deut. 20.13

*Num. 10.12Deut. 1.1.

*Cap. 2.10;2.34.

*Vers. 14.**2 Sam. 8.3

*2 Sam. 10.8;10.18.

15

18

21

23

24

a Ebr. �Aştoret� b La răsărit de Ierusalim c Ebr. �satan�

11:25

Vrăjmaşii luiSolomon

390

1 ÎMPĂRAŢI

a împărăţit în Siria.Şi Ieroboam*, fiul lui Nebat, un

efratita din Ţereda, slujitorul luiSolomon � şi numele mamei lui eraŢerua, o femeie văduvă � şi-aridicat** şi el mâna împotrivaîmpăratului. Şi acesta a fost lucrulpentru care şi-a ridicat el mânaîmpotriva împăratului: Solomonconstruia* Milo şi închidea spăr-turab cetăţii lui David, tatăl său.Şi bărbatul Ieroboam era tare şiviteaz. Şi Solomon l-a văzut* petânăr că era muncitor şi l-a puspeste toată lucrarea casei lui Iosif.Şi a fost aşa: în timpul acela,

Ieroboam a ieşit din Ierusalim; şiprofetul Ahiia* şilonitul l-a găsitpe drum; şi el era îmbrăcat cu ohaină nouă şi erau numai eiamândoi pe câmp. Şi Ahiia a a-pucat haina cea nouă, care erape el, şi a rupt-o* în douăspreze-ce bucăţi. Şi a zis lui Ieroboam:�Ia-ţi zece bucăţi, pentru că aşazice DDDDDomnul Dumnezeul lui Is-rael: «Iată, voi rupe* împărăţiadin mâna lui Solomon şi-ţi voi dazece seminţii; dar el va avea oseminţie*, pentru robul Meu Da-vid şi pentru Ierusalim, cetatea**pe care am ales-o dintre toate se-minţiile lui Israel. Fiindcă M-aupărăsit şi s-au închinat* Astarte-ei, zeiţa sidonienilor, lui Che-moş**, dumnezeul moabiţilor, luiMilcom, dumnezeul fiilor luiAmon, şi n-au umblat în căile Me-le, ca să facă ce este drept în ochiiMei şi în rânduielile Mele şi în ju-decăţile Mele, ca David, tatăl lor.

Dar nu voi lua toată împărăţiadin mâna lui, pentru că îl voi ţineconducător în toate zilele vieţiilui, pentru David, robul Meu, pecare l-am ales, fiindcă el a păzitporuncile Mele şi rânduielile Me-le. Dar voi lua* împărăţia din mâ-na fiului său şi ţi-o voi da ţie, a-dică zece seminţii. Iar fiului* săuîi voi da o seminţie, pentru ca Da-

vid**, robul Meu, să aibă întot-deauna o lumină înaintea Mea, înIerusalim, cetatea pe care am ale-s-o pentru Mine Însumi, ca să-Mipun Numele acolo. Şi te voi lua şivei împărăţi peste tot ce-ţi vadori sufletul şi vei fi împărat pesteIsrael. Şi va fi aşa: dacă vei as-culta de tot ce-ţi voi porunci şi veiumbla în căile Mele şi vei face ceeste drept în ochii Mei, păzindrânduielile Mele şi poruncile Me-le, cum a făcut David, robul Meu,atunci voi fi cu* tine şi-ţi voizidi** o casă statornică, aşa cumi-am zidit lui David, şi-ţi voi daţie pe Israel. Şi voi aduce necazseminţei lui David, din cauza a-ceasta, dar nu pentru totdeauna»�.Şi Solomon a căutat să-l o-

moare pe Ieroboam. Şi Ieroboams-a ridicat şi a fugit în Egipt laŞişac*, împăratul Egiptului; şi arămas în Egipt până la moartealui Solomon.Şi celelalte* fapte ale lui So-

lomon, şi tot ce a făcut el, şi în-ţelepciunea lui, nu sunt scrise înCartea Cuvintelor lui Solomon?Şi zilele cât a împărăţit Solomonîn Ierusalim peste tot Israelul aufost patruzeci* de ani. Şi Solo-mon a adormit* cu părinţii săi şia fost înmormântat în cetatea luiDavid, tatăl său. Şi Roboam**,fiul său, a împărăţit în locul său.Şi Roboam* a mers la Sihem,

pentru că tot Israelul venise să-lfacă împărat la Sihem. Şi a fostaşa: când a auzit aceasta Iero-boam*, fiul lui Nebat (şi el eraîncă în Egipt, unde fugise de faţaîmpăratului Solomon, şi Ieroboamlocuia în Egipt; şi au trimis şi l-auchemat), atunci Ieroboam şi toatăadunarea lui Israel au venit şi i-auvorbit lui Roboam, zicând: �Tatăltău ne-a îngreuiat* jugul şi acumtu uşurează robia aspră a tatăluitău şi jugul lui cel greu pe care l-apus asupra noastră, şi-ţi vom

26

27

28

29

30

31

32

33

34

35

36

*Vers. 11,28.Cap. 12.2,202 Cr. 13.6.**2 Sam. 20.21

*Cap. 9.15;9.24.

*Pr. 22.29.

*Cap. 12.15;14.2.2 Cr. 9.29.

*1 Sam. 15.27;24.5.

*Vers. 11,12.

*Vers. 13.Cap. 12.21.**Cap. 14.21

*1 Sam. 7.3.Vers. 5-8.**Lev. 18.21.

*Cap. 12.16;12.17.

*Vers. 13.

26

27

28

29

30

31

32

33

35

36

37

38

39

40

41

42

43

2

3

4

**Cap. 15.4.2 Împ. 8.19.Ps. 132.17.

*Deut. 31.8.Ios. 1.5.**2 Sam. 7.11;7.27.

*Cap. 14.25.

*2 Cr. 9.29.

*2 Cr. 9.30.

*Cap. 2.10.2 Cr. 9.31.**Cap. 14.21Mt. 1.7.

*2 Cr. 10.1.

*Cap. 11.26;11.40.

*1 Sam. 8.11-18Cap. 4.7,21-25; 9.15.

36

38

40

41

42

43

1

2

4

a Sau �efraimit� b Probabil valea dintre Sion şi Ofel, pentru a completa fortificaţiile Ierusalimului

ProfetulAhiia anunţălui Ieroboamdezbinarea

Moartealui Solo-

mon

12 Dezbinareaîmpărăţiei

11:26

391

1 ÎMPĂRAŢI

sluji�. Şi el le-a zis: �Plecaţi*pentru trei zile şi întoarceţi-vă lamine�. Şi poporul a plecat.Şi împăratul Roboam s-a sfă-

tuit* cu bătrânii care stătuseră îna-intea lui Solomon, tatăl său, pecând trăia el, zicând: �Cum măsfătuiţi voi să răspund poporuluiacestuia?� Şi ei i-au vorbit, zi-când: �Dacă vei fi astăzi un sluji-tor* al poporului acestuia şi le veisluji şi le vei răspunde şi le veispune cuvinte bune, atunci ei vorfi slujitorii tăi în toate zilele�. Darel a părăsit sfatul pe care i l-audat bătrânii, şi s-a sfătuit cu tineriicare crescuseră împreună cu el,care stăteau înaintea lui. Şi le-azis: �Ce ne sfătuiţi voi să răspun-dem poporului acestuia, care mi-avorbit, zicând: «Uşurează jugul pecare l-a pus tatăl tău asupranoastră»?� Şi tinerii care cres-cuseră cu el i-au vorbit, zicând:�Aşa să zici poporului acestuia,care ţi-a vorbit, zicând: «Tatăl tăune-a îngreuiat jugul, dar tu uşu-rează-ni-l»; aşa să le zici: «Dege-tul meu cel mic este mai grosdecât coapsele tatălui meu. Şiacum, dacă tatăl meu a pus asu-pra voastră un jug greu, eu voiadăuga la jugul vostru: tatăl meuv-a pedepsit cu bice, dar eu văvoi pedepsi cu scorpioanea»�.Şi Ieroboam şi tot poporul au

venit la Roboam a treia zi, cumspusese împăratul, zicând: �În-toarceţi-vă* la mine a treia zi�. Şiîmpăratul a răspuns aspru popo-rului şi a părăsit sfatul bătrâni-lor, pe care i-l dăduseră. Şi le-avorbit după sfatul tinerilor, zi-când: �Tatăl meu v-a îngreuiat*jugul, dar eu voi adăuga la jugulvostru; tatăl meu v-a pedepsit cubice, dar eu vă voi pedepsi cuscorpioane�. Şi împăratul n-a as-cultat de popor, pentru că aceas-ta* venea de la DDDDDomnul, casă împlinească** cuvântul Său,

pe care-l spusese DDDDDomnul luiIeroboam, fiul lui Nebat, prin Ahi-ia şilonitul.Şi tot Israelul a văzut că îm-

păratul nu i-a ascultat; şi poporula răspuns împăratului, zicând:

�Ce parte avem noi în David?N-avem nici o moştenire în

fiul lui Isai.La corturile* tale, Israele!Acum, vezi-ţi de casa ta, Da-

vide!�Şi Israel a mers la corturile sale.Cât despre fiii lui Israel care lo-cuiau în cetăţile lui Iuda*, Ro-boam a împărăţit peste ei.Şi împăratul Roboam a trimis

pe Adoram*, care era peste taxe,şi tot Israelul l-a lovit cu pietre şiel a murit. Şi împăratul Roboams-a grăbit să se suie în carul său,ca să fugă la Ierusalim. Şi Israels-a răzvrătit* împotrivab casei luiDavid până în ziua aceasta.Şi a fost aşa: când a auzit tot

Israelul că Ieroboam s-a întors,au trimis şi l-au chemat la adu-nare şi l-au făcut împărat pestetot Israelul; nimeni n-a urmat ca-sa lui David, decât singură* se-minţia lui Iuda.Şi Roboam* a venit la Ieru-

salim şi a adunat toată casa luiIuda şi seminţia lui Beniamin: osută optzeci de mii de oameni a-leşi, buni pentru luptă, ca să lupteîmpotriva casei lui Israel, ca săaducă împărăţia din nou la Ro-boam, fiul lui Solomon.

Dar cuvântul lui Dumnezeu afost către Şemaia*, omul lui Dum-nezeu, zicând: �Vorbeşte-i lui Ro-boam, fiul lui Solomon, împăra-tul lui Iuda, şi întregii case a luiIuda şi a lui Beniamin şi rămăşi-ţei* poporului, zicând: «Aşa ziceDDDDDomnul: «Nu vă suiţi, nici nu văluptaţi cu fraţii voştri, fiii lui Is-rael! Întoarceţi-vă fiecare aca-să, pentru că de la Mine* estelucrul acesta»�. Şi ei au ascultat

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

*Vers. 12.

*Cap. 4.1-6.Iov 12.12;32.7.

*2 Cr. 10.7.Pr. 15.1.

*Vers. 5.

*Ex. 1.13,14;5.5-9,16-18.

*Deut. 2.30.Jud. 14.4.Vers. 24.2 Cr. 10.15;22.7; 25.20.**Cap.11.11;11.31.

5

6

7

12

14

15

*2 Sam. 20.1

*Cap. 11.13;11.36.

*2 Sam. 20.24Cap. 4.6;5.14.

*2 Împ. 17.21

*Cap. 11.13;11.32.

*2 Cr. 11.1.

*2 Cr. 11.2;12.5-7.

*Vers. 17.

*Vers. 15.

16

17

18

19

20

21

22

23

24

a Un fel de bici cu noduri b Sau �s-a rupt de la�

16

17

18

19

20

21

22

23

24

12:24

392

1 ÎMPĂRAŢI

de cuvântul DDDDDomnului şi s-auîntors să plece, după cuvântulDDDDDomnului.Şi Ieroboam a zidit Sihemul*

în ţinutul muntos al lui Efraim şia locuit în el; şi a ieşit de acoloşi a zidit Penuelul**.Şi Ieroboam a zis în inima sa:

�Acum împărăţia se va întoarcespre casa lui David. Dacă popo-rul acesta se va sui* să aducă jert-fe la casa DDDDDomnului în Ierusalim,inima poporului acestuia se vaîntoarce la domnul lor, la Robo-am, împăratul lui Iuda, şi pe mi-ne mă vor ucide şi se vor întoar-ce la Roboam, împăratul lui Iuda�.Şi împăratul s-a sfătuit şi a

făcut doi viţei* de aur. Şi le-a zis:�Este prea mult pentru voi să văsuiţi la Ierusalim: iată** dumne-zeii tăi, Israele, care te-au scosdin ţara Egiptului!� Şi a pus peunul în Betel*, iar pe celălalt l-apus în Dan**. Şi lucrul acesta afost un păcat; şi poporul a merspână la Dan, să se închine îna-intea* unuia dintre ei.Şi a făcut o casă* a înălţimilor

şi a pus preoţi** din toate cate-goriilea poporului, care nu eraudintre fiii lui Levi. Şi Ieroboam afăcut o sărbătoare în luna a opta,în ziua a cincisprezecea a lunii,ca sărbătoarea* care era în Iudab,şi a jertfit pe altar. Aşa a făcut înBetel, jertfind viţeilor pe care-ifăcuse; şi a aşezat** în Betelpreoţi ai înălţimilor pe care lefăcuse el. Şi a jertfit pe altarul pecare-l făcuse în Betel, în ziua acincisprezecea a lunii a opta, înluna pe care a inventat-o el dininima* lui şi a făcut-o sărbătoarepentru fiii lui Israel; şi a jertfitpe altar, arzând tămâie**.Şi, iată, un om al lui Dum-

nezeu a venit* din Iuda la Betel,prin cuvântul DDDDDomnului, şi Iero-boam stătea** lângă altar, ca săardă tămâie. Şi a strigat împotri-

va altarului prin cuvântul DDDDDomnu-lui şi a zis: �Altarule, altarule! Aşazice DDDDDomnul: «Iată, un fiu se vanaşte casei lui David; numele luiva fi Iosia*; şi el va jertfic petine pe preoţii înălţimilor, careard tămâie pe tine, şi oase deoameni se vor arde pe tine»�. Şi,în ziua aceea, a dat un semn*, zi-când: �Acesta este semnul căDDDDDomnul a vorbit: Iată, altarul seva despica şi cenuşa de pe el seva vărsa�.Şi a fost aşa: când a auzit îm-

păratul cuvântul pe care l-a stri-gat omul lui Dumnezeu împotri-va altarului din Betel, Ieroboamşi-a întins mâna de deasupra alta-rului, zicând: �Prindeţi-l!� Şi i s-auscat mâna pe care o întinsese îm-potriva lui şi n-a putut să şi-o re-tragă. Şi altarul s-a despicat şi ce-nuşa de pe altar s-a vărsat, dupăsemnul pe care-l dăduse omul luiDumnezeu prin cuvântul DDDDDomnului.Şi împăratul a răspuns şi a

zis omului lui Dumnezeu: �Cere*,te rog, DDDDDomnului Dumnezeuluitău şi roagă-L pentru mine, casă-mi retrag mâna�. Şi omul luiDumnezeu a cerut** DDDDDomnuluişi împăratul şi-a retras mâna şiea s-a făcut ca mai înainte.Şi împăratul a zis omului luiDumnezeu: �Vino cu mine acasăşi răcoreşte-te şi-ţi voi da* undar�. Şi omul lui Dumnezeu a zisîmpăratului: �Dacă mi-ai da chiarjumătate* din casa ta, nu voi in-tra cu tine, nici nu voi mânca**pâine, nici nu voi bea apă în lo-cul acesta. Pentru că aşa mi s-aporuncit prin cuvântul DDDDDomnu-lui, zicând: «Să nu mănânci* pâineşi să nu bei apă şi să nu te întorcipe calea pe care ai venit»�. Şi aplecat pe altă cale şi nu s-a întorspe calea pe care venise la Betel.Şi în Betel locuia* un profet

bătrân şi fiii săid au venit şi i-auspus toate faptele pe care le făcu-

25

26

27

28

29

30

31

32

33

2

*Gen. 12.6.Jud. 9.45.**Gen. 32.30;32.31.Jud. 8.8,17.

*Deut. 12.5,6

*2 Împ. 10.29;17.16.Osea 8.4; 10.5**Ex. 32.4,8.

*Gen. 28.19.**Jud. 18.26-31

*Cap. 13.34.2 Împ. 17.21.

*Cap. 13.32.**Num. 3.10.2 Împ. 17.32.2 Cr. 11.14.Ezec. 44.7,8.

*Lev. 23.33;23.34.Num. 29.12.Cap. 8.2,5.**Amos 7.13

*Num. 15.39.**Cap. 13.1.

*Cap. 12.22.2 Împ. 23.17.**Cap.12.33.

25

27

28

29

30

31

32

33

1

3

4

5

6

7

8

9

10

11

*2 Împ. 23.15;23.16.

*Ex. 4.1-5.Jud. 6.17.Is. 7.14.Ioan 2.18.1 Cor. 1.22.

*Ex. 8.8;9.28; 10.17.Num. 21.7.Fap. 8.24.Iac. 5.16.**Lc. 6.27;6.28.

*1 Sam. 9.7.2 Împ. 5.15.

*Num. 22.18;24.13.**Vers. 16,17

*1 Cor. 5.11.

*2 Împ. 23.18

2

3

6

7

8

9

11a Lit. �marginile� b Sărbătoarea Corturilor c Sau �va înjunghia� d Lit. �fiul său�

13

Cei doiviţei de aur

12:25

O profeţieîmpotrivaaltarului

Omul luiDumnezeuomorât de

un leu

393

1 ÎMPĂRAŢI

se omul lui Dumnezeu în ziua a-ceea în Betel; au spus tatălui lorşi cuvintele pe care le spusese îm-păratului. Şi tatăl lor le-a zis: �Pece drum a plecat?� Şi fiii săi vă-zuserăa pe ce drum plecase omullui Dumnezeu, care venise din Iu-da. Şi a zis fiilor săi: �Puneţi-mişaua pe măgar�. Şi i-au pus şauape măgar. Şi a încălecat pe el. Şia mers pe urma omului lui Dum-nezeu şi l-a găsit şezând sub unstejar şi i-a zis: �Tu eşti omul luiDumnezeu care a venit din Iuda?�Şi el a zis: �Eu sunt�. Şi i-a zis:�Vino cu mine acasă şi mănâncăpâine�. Şi el a zis: �Nu pot să măîntorc cu tine, nici să merg cu tine;şi nu voi mânca* pâine, nici nuvoi bea apă cu tine în locul acesta.Pentru că mi s-a spus prin cu-vântul* DDDDDomnului: «Să nu mă-nânci pâine şi să nu bei apă acolo;plecând, să nu te întorci pe caleape care te-ai dus»�. Şi el i-a zis:�Şi eu sunt profet* ca tine şi unînger** mi-a vorbit prin cuvântulDDDDDomnului, zicând: «Întoarce-l cutine acasă la tine, ca să mănâncepâine şi să bea apă»�. Îl minţea�.Şi s-a întors cu el şi a mâncat pâi-ne în casa lui şi a băut apă.Şi a fost aşa: pe când şedeau

la masă, cuvântul DDDDDomnului afost către profetul care-l întorsese.Şi a strigat către omul lui Dum-nezeu care venise din Iuda, zi-când: �Aşa zice DDDDDomnul: «Pentrucă n-ai ascultatb de cuvântulc

DDDDDomnului şi n-ai păzit poruncape care ţi-o poruncise DDDDDomnulDumnezeul tău, ci te-ai întors şiai mâncat pâine şi ai băut apăîn locul despre care ţi-a zis: «Sănu mănânci pâine şi să nu beiapă!», trupul tău nu va intra înmormântul părinţilor tăi�.Şi a fost aşa: după ce a mân-

cat pâine şi a băut, a pus şaua pemăgar pentru el, pentru profetulpe care-l întorsese. Şi a plecat.

Şi un leu* l-a găsit pe drum şi l-aomorât; şi trupul său mort era a-runcat în drum şi măgarul stătealângă el şi leul stătea şi el lângătrup. Şi, iată, au trecut nişte oa-meni şi au văzut trupul aruncatpe drum şi leul stând lângă trup; şiau venit şi au spus în cetate, undelocuia* profetul cel bătrân. Şiprofetul care-l întorsese din druma auzit şi a zis: �Este omul luiDumnezeu care n-a ascultat decuvântulc DDDDDomnului; pentru a-ceasta DDDDDomnul l-a dat leului carel-a sfâşiat şi l-a omorât, după cuvân-tul DDDDDomnului pe care i-l spusese�.Şi a vorbit fiilor săi, zicând: �Pu-neţi-mi şaua pe măgar�. Şi au pusşaua. Şi s-a dus şi a găsit trupularuncat în drum şi măgarul şi leulstând lângă trup. Leul nu mânca-se trupul, nici nu sfâşiase măga-rul. Şi profetul a ridicat trupulomului lui Dumnezeu şi l-a puspe măgar şi l-a adus înapoi şiprofetul cel bătrân a intrat în cetate,ca să-l jelească şi să-l înmor-mânteze. Şi a pus trupul aceluiaîn mormântul său şi l-a jelit: �Vai*,fratele meu!� Şi, după ce l-a în-mormântat, a vorbit fiilor săi, zi-când: �Când voi muri, să mă în-mormântaţi în mormântul undea fost înmormântat omul lui Dum-nezeu; puneţi-mi oasele* lângăoasele lui. Deoarece se va împli-ni* negreşit cuvântul pe care l-astrigat el prin cuvântul DDDDDomnu-lui împotriva altarului din Betelşi împotriva** tuturor caselorînălţimilor, care sunt în cetăţile�Samariei�.

După acest lucru, Ieroboam nus-a întors de la calea lui cea rea, cia făcut din nou* din toate categorii-led poporului preoţi pentru înălţimi;pe cine voia** îl consacra şi se fă-cea preot al înălţimilor. Şi prin acestlucru a fost păcat* asupra casei luiIeroboam, ca s-o doboare** şi s-onimicească de pe faţa pământului.

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

*Vers. 8,9.

*Cap. 20.35.1 Tes. 4.15.

*Mt. 7.15.1 Ioan 4.1.**Gal. 1.8.�Pr. 12.19;12.22; 19.5.Ier. 29.31,32.Ezec. 13.8,9.1 Tim. 4.1,2.

16

17

18

25

26

27

28

29

30

31

32

33

34

*Cap. 20.36.

*Vers. 11.

*Ier. 22.18.

*Rut 1.17.2 Împ. 23.17;23.18.

*Vers. 2.2 Împ. 23.16;23.19.**Lev. 26.30�Cap. 16.24Ioan 4.5.Fap. 8.14.

*Cap. 12.31;12.32.2 Cr. 11.15;13.9.**Jud. 17.5.

*Cap. 12.30.2 Împ. 17.21**Cap.14.10;15.29,30.

24

25

30

31

32

33

34

13:34

a Sau �i-au arătat� b Sau �te-ai răzvrătit faţă de� (şi în v. 26) c Lit. �gura� d Lit. �marginile�

394

1 ÎMPĂRAŢI

În timpul acela s-a îmbolnă-vit Abiia, fiul lui Ieroboam. Şi Ie-roboam a zis soţiei sale: �Te rog,ridică-te şi schimbă-ţi hainele*,ca să nu se ştie că eşti soţia luiIeroboam. Şi mergi la Şilo**: iată,acolo este Ahiia, profetul, caremi-a spus că voi fi� împărat pestepoporul acesta. Şi ia* în mâna tazece pâini şi turte şi un vas cumiere şi mergi la el: el îţi va spu-ne ce i se va întâmpla copilului�.Şi soţia lui Ieroboam a făcut aşaşi s-a ridicat şi a mers la Şilo şia venit în casa lui Ahiia*.Şi Ahiia nu putea să vadă,

pentru că ochii** i se întunecase-ră de bătrâneţe. Şi DDDDDomnul i-a zislui Ahiia: �Iată, soţia lui Iero-boam vine să te întrebe desprefiul său, pentru că este bolnav;şi vei vorbi aşa şi aşa, pentru căatunci când va intra se va pre-face* că este alta�.Şi a fost aşa: cum a auzit Ahi-

ia sunetul paşilor ei, pe când in-tra pe uşă, a zis: �Intră, soţia luiIeroboam! Pentru ce te prefaci căeşti alta? Pentru că sunt trimis latine cu ceva aspru. Du-te şi spu-ne-i lui Ieroboam: «Aşa zice DDDDDom-nul Dumnezeul lui Israel: «Pentrucă te-am înălţat* din mijloculpoporului şi te-am pus conducătorpeste poporul Meu, Israel, şi amrupt* împărăţia de la casa lui Da-vid şi ţi-am dat-o ţie, şi n-ai fostca robul Meu, David, care a pă-zit** poruncile Mele şi care M-aurmat cu toată inima sa, făcând nu-mai� ce este drept în ochii Mei,ci ai făcut rău mai mult decât toţicâţi au fost înaintea ta şi ai mersşi ţi-ai făcut* alţi dumnezei şi chi-puri turnate**, pentru a Mă mânia,şi M-ai aruncat� în spatele tău,pentru aceasta, iată, voi aduce răulasupra casei lui Ieroboam şi voinimici* din Ieroboam pe oricesuflet de parte bărbătească, pecel închis** şi pe cel liber din Is-

rael, şi voi mătura� cu desăvâr-şire în urma casei lui Ieroboamcum mătură cineva gunoiul, pânăcând se duce tot. Pe cel* care vamuri în cetate din Ieroboam, câiniiîl vor mânca, şi pe cel care vamuri în câmp, păsările cerurilor îlvor mânca, pentru că DDDDDomnul avorbit». Şi tu, ridică-te şi du-teacasă; când vor păşi* picioareletale în cetate, copilul va muri.Şi tot Israelul îl va jeli şi-l vor în-mormânta, pentru că, din Iero-boam, numai el, va intra în mor-mânt; pentru că în el s-a găsit cevabun* faţă de DDDDDomnul Dumnezeullui Israel, în casa lui Ieroboam.Şi DDDDDomnul Îşi va ridica un îm-părat* peste Israel care va nimicicasa lui Ieroboam în ziua aceea:dar ce spun? ... chiar acum! ŞiDDDDDomnul va lovi pe Israel cum seclatină trestia în apă şi va dezră-dăcina* pe Israel din această ţarăbună** pe care a dat-o părinţilorlor şi-i va împrăştia� dincolo derâua, pentru că şi-au făcut�� aşere,mâniindu-L pe DDDDDomnul. Şi El vapărăsi pe Israel pentru păcatele*lui Ieroboam, care a păcătuit şi afăcut pe Israel să păcătuiască�.Şi soţia lui Ieroboam s-a ridi-

cat şi a plecat; şi a venit la Tirţa*;şi cum a ajuns** la pragul uşii,copilul a murit. Şi l-au înmormân-tat* şi tot Israelul l-a jelit, dupăcuvântul DDDDDomnului pe care-l spu-sese prin robul Său, profetul Ahiia.Şi celelalte fapte ale lui Iero-

boam, cum s-a luptat* şi cum a îm-părăţit, iată, sunt scrise în CarteaCronicilor împăraţilor lui Israel.Şi zilele cât a împărăţit Ieroboamau fost douăzeci şi doi de ani; şi aadormit cu părinţii săi; şi Nadab,fiul său, a împărăţit în locul său.Şi Roboam, fiul lui Solomon,

a împărăţit peste Iuda. Roboamera în vârstă de patruzeci* şi unude ani când a început să împără-ţească şi a împărăţit şaptespre-

2

3

4

5

6

7

8

9

10

*1 Sam. 28.82 Sam. 14.2.2 Cr. 18.29.**Ios. 18.1.�Cap. 11.29-31

*1 Sam. 9.7,8Cap. 13.7.2 Împ. 4.42.

*Cap. 11.29.**1 Sam. 3.2;4.15.

*2 Sam. 14.2

*2 Sam. 12.7;12.8.Cap. 16.2.

*Cap. 11.31.**Cap. 11.33;11.38.�Cap. 15.5.

*Cap. 12.28.2 Cr. 11.15.**Ex. 34.17.�Neem. 9.26.Ps. 50.17.Ezec. 23.35.

*Cap. 21.21.2 Împ. 9.8.**Deut.32.362 Împ. 14.26.

2

3

4

5

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

�Cap. 15.29.

*Cap. 16.4;21.24.

*Vers. 17.

*2 Cr. 12.12;19.3.

*Cap. 15.27-29

*Deut. 29.28.2 Împ. 17.6.Ps. 52.5.**Ios. 23.15;23.16.�2 Împ. 15.29��Ex. 34.13;34.14.Deut. 12.3,4.

*Cap. 12.30;13.34; 15.30;15.34; 16.2.

*Cap. 15.21;15.33; 16.6-9Cânt. 6.4.**Vers. 12.

*Vers. 13.

*2 Cr. 13.2.Vers. 30.

*2 Cr. 12.13.

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

21

a Eufrat

Roboam,împărat al

lui Iuda

14:1Profeţia lui

Ahiia despreIeroboam şifamilia sa

14

395

1 ÎMPĂRAŢI

zece ani în Ierusalim, cetatea pecare a ales-o** DDDDDomnul dintretoate seminţiile lui Israel, ca să-Şipună Numele Său acolo. Şi nume-le� mamei lui era Naama amonita.Şi Iuda a făcut rău* înaintea

DDDDDomnului; şi I-au întărâtat gelo-zia** prin păcatele lor cu care aupăcătuit mai mult decât tot ce fă-cuseră părinţii lor. Şi şi-au zidit şiînălţimi* şi stâlpia** şi aşere�, peorice deal înalt şi sub�� orice co-pac verde. Şi erau şi homosexu-ali* în ţară. Au făcut după toateurâciunile naţiunilor pe care le a-lungase DDDDDomnul dinaintea fiilor luiIsrael.Şi a fost aşa: în anul al cin-

cilea* al împăratului Roboam, Şi-şac, împăratul Egiptului, s-a suitîmpotriva Ierusalimului şi a luatvistieriile casei DDDDDomnului şi vis-tieriile casei împăratului: a luat*tot; şi a luat toate scuturile de aurpe care le făcuse** Solomon. Şiîmpăratul Roboam a făcut în locullor scuturi de aramă şi le-a încre-dinţat* în mâna căpeteniilor aler-gătorilor, care păzeau intrareacasei împăratului. Şi a fost aşa:oricând intra împăratul în casaDDDDDomnului, alergătorii le purtau şile aduceau înapoi în camera aler-gătorilor.Şi celelalte* fapte ale lui Ro-

boam şi tot ce a făcut, nu suntscrise în Cartea Cronicilor împă-raţilor lui Iuda? Şi a fost război*între Roboam şi Ieroboam, în toa-te zilele. Şi Roboam* a adormit cupărinţii săi şi a fost înmormântatcu părinţii săi în cetatea lui Da-vid. Şi numele** mamei lui eraNaama amonita. Şi Abiiam, fiulsău, a împărăţit în locul său.Şi, în anul al optsprezecelea*

al împăratului Ieroboam, fiul luiNebat, a început să împărăţeascăAbiiam peste Iuda. El a împărăţittrei ani în Ierusalim. Şi numele*

mamei lui era Maaca, fiica luiAbişalomb**.Şi el a umblat în toate păcate-

le tatălui său pe care le făcuse îna-intea lui şi inima* lui n-a fost întotul cu DDDDDomnul Dumnezeul lui,ca inima lui David, tatăl său. Dar,pentru David, DDDDDomnul Dumne-zeul său i-a dat o lumină* în Ie-rusalim, înălţând pe fiul său dupăel şi întărind Ierusalimul. Pentrucă David făcuse* ce era drept înochii DDDDDomnului şi nu se abătusede la tot ce îi poruncise El, în toa-te zilele vieţii sale, în afară** defapta cu Urie hetitul.Şi între Roboam şi Ieroboam a

fost război* în toate zilele vieţii lui.Şi celelalte* fapte ale lui Abi-

iam şi tot ce a făcut, nu sunt scri-se în Cartea Cronicilor împăraţi-lor lui Iuda? Şi a fost război**între Abiiam şi Ieroboam. Şi Abi-iam* a adormit cu părinţii săi şil-au înmormântat în cetatea luiDavid. Şi Asa, fiul său, a împără-ţit în locul său.Şi în anul al douăzecilea al

lui Ieroboam, împăratul lui Israel,Asa a început să împărăţeascăpeste Iuda. Şi el a împărăţit pa-truzeci şi unu de ani în Ierusalim.Şi numele* mameic lui era Maaca,fiica lui Abişalom.Şi Asa* a făcut ce era drept în

ochii DDDDDomnului, ca şi David, ta-tăl său. Şi a alungat din ţară pehomosexuali* şi a îndepărtat**toţi idoliid pe care-i făcuse tatălsău. Chiar şi pe Maaca, mama*sa, a îndepărtat-o, ca să nu fieîmpărăteasă, pentru că făcuse unidole Aşerei. Şi Asa i-a tăiat ido-lul şi l-a ars** în Valea Chedro-nului. Dar înălţimile* n-au fostîndepărtate; totuşi inima** luiAsa a fost în totul cu DDDDDomnul întoate zilele sale. Şi a adus* în casaDDDDDomnului lucrurile pe care le con-sacrase tatăl său şi lucrurile pe

22

23

24

25

26

27

28

29

30

31

2

**Cap. 11.32;11.36.�Vers. 31.

*2 Cr. 12.1;12.14.**Deut. 32.21Ps. 78.58.1 Cor. 10.22.*Deut. 12.2.Ezec. 16.24.**Deut. 16.22�Vers. 15.��2 Împ. 17.10Is. 57.5.Ier. 2.20.*Deut. 23.17.Cap. 15.12;22.46.2 Împ. 23.7.

*Cap. 11.40.2 Cr. 12.2.

*Cap. 15.18.2 Cr. 12.9.**Cap. 10.172 Cr. 9.15,16.

*1 Sam. 8.11;22.17.

*2 Cr. 12.15.

*Cap. 12.21;15.6.2 Cr. 12.15.

*2 Cr. 12.16.**Vers. 21.

*2 Cr. 13.1.

*2 Cr. 13.2.

21

22

23

24

25

26

27

29

30

31

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

**2 Cr. 11.21

*Cap. 11.4.Ps. 119.80.

*2 Sam. 21.17Cap. 11.32,362 Cr. 21.7.

*Cap. 9.4; 14.8Lc. 1.6.**2 Sam. 11.411.15; 12.9.

*Cap. 14.30.2 Cr. 12.15.

*2 Cr. 13.2;13.21,22.**2 Cr. 13.3.

*2 Cr. 14.1.

*Vers. 2.

*2 Cr. 14.2.

*Deut. 23.17Cap. 14.24.**Cap. 11.7.2 Cr. 14.2-5.

*2 Cr. 15.16.**Ex. 32.20.

*Cap. 22.43.2 Împ. 12.3.**Cap. 8.61.2 Cr. 15.17.

*Cap. 7.51.

2

3

4

5

6

7

8

10

11

12

13

14

15

15

a Sau �statui� b Variantă a lui Absalom (vezi 2 Sam. 3.3) c Bunica (vezi v. 2) d Aici cu sensul de�buştean�, �buturugă�; vezi Lev. 26.30 e Aici cu sensul de: monstru, idol hidos, înfiorător

Abiiam,împărat al

lui Iuda

Asa,împărat al

lui Iuda

15:15

396

1 ÎMPĂRAŢI

care le consacrase el însuşi: ar-gint şi aur şi vase.Şi între Asa şi Baeşa, împăra-

tul lui Israel, a fost război* în toatezilele lor. Şi Baeşa*, împăratullui Israel, s-a suit împotriva luiIuda; şi a zidit Rama**, ca să nulase� pe nimeni să iasă sau să in-tre la Asa, împăratul lui Iuda.Şi Asa a luat tot* argintul şi

aurul care rămăseseră în vistierii-le casei DDDDDomnului şi în vistieriilecasei împăratului şi le-a dat înmâna slujitorilor săi şi împăratulAsa i-a trimis la Ben-Hadada**,fiul lui Tabrimon, fiul lui Hezion,împăratul Siriei, care locuia înDamasc�, zicând: �Există o alian-ţă* între mine şi tine, între tatălmeu şi tatăl tău: iată, îţi trimit undar de argint şi aur. Mergi şi rupealianţa ta cu Baeşa, împăratul luiIsrael, ca să plece de la mine�.Şi Ben-Hadad a ascultat pe

împăratul Asa şi a trimis pe căpe-teniile oştirilor sale împotrivacetăţilor lui Israel şi au bătutcetatea Iion* şi cetatea Dan** şiAbel-Bet-Maaca� şi tot Chine-rotul��, împreună cu toată ţara luiNeftali. Şi a fost aşa: cum a auzitBaeşa aceasta, s-a oprit de lazidirea* Ramei şi a locuit în Tirţa**.Şi împăratul Asa a chemat* pe totIuda: nimeni n-a fost scutit; şi auridicat de la Rama pietrele şilemnele ei cu care zidise Baeşa;şi împăratul Asa a zidit cu eleGheba** lui Beniamin şi Miţpa�.Şi toate celelalte* fapte ale lui

Asa şi toată puterea lui şi tot ce afăcut şi cetăţile pe care le-a zidit,nu sunt scrise în Cartea Cronici-lor împăraţilor lui Iuda? Totuşi, lavremea bătrâneţii sale, s-a îmbol-năvit de picioare. Şi Asa a ador-mit cu părinţii săi şi a fost în-mormântat cu părinţii săi încetatea lui David, tatăl său. ŞiIosafatb, fiul său, a împărăţit înlocul* său.

Şi Nadab*, fiul lui Ieroboam,a început să împărăţească pesteIsrael în al doilea an al lui Asa,împăratul lui Iuda. Şi el a împă-răţit peste Israel doi ani. Şi a fă-cut rău în ochii DDDDDomnului şi aumblat* în calea tatălui său şi înpăcatul** lui, prin care a făcutpe Israel să păcătuiască.Şi Baeşa*, fiul lui Ahiia, din

casa lui Isahar, a uneltit împotri-va lui; şi Baeşa l-a bătut în Ghibe-ton**, care era al filistenilor, cândNadab şi tot Israelul asediau Ghi-betonul. Şi Baeşa l-a ucis în altreilea an al lui Asa, împăratul luiIuda, şi a împărăţit în locul său.Şi a fost aşa: cum s-a făcut

împărat, a lovit toată casa lui Ie-roboam şi n-a lăsat lui Ieroboamnimic care sufla, până când l-animicit, după cuvântul* pe care-lspusese DDDDDomnul prin robul Său A-hiia şilonitul, pentru păcatele* luiIeroboam, cu care păcătuise şi princare făcuse pe Israel să păcătuias-că, prin mânia cu care Îl mâniasepe DDDDDomnul Dumnezeul lui Israel.Şi celelalte* fapte ale lui Na-

dab şi tot ce a făcut, nu sunt scri-se în Cartea Cronicilor împăraţi-lor lui Israel? Şi a fost război*între Asa şi Baeşa, împăratul luiIsrael, în toate zilele lor.

În al treilea an al lui Asa, îm-păratul lui Iuda, a început să îm-părăţească Baeşa, fiul lui Ahiia,peste tot Israelul, în Tirţa, timp dedouăzeci şi patru de ani. Şi el afăcut rău în ochii DDDDDomnului şi aumblat în calea* lui Ieroboam şiîn păcatele lui, prin care făcusepe Israel să păcătuiască.Şi cuvântul DDDDDomnului a fost

către Iehu*, fiul lui Hanani, împo-triva lui Baeşa, zicând: �Pentrucă te-am ridicat* din ţărână şite-am pus căpetenie peste popo-rul Meu Israel şi ai umblat în ca-lea** lui Ieroboam şi ai făcut pepoporul Meu Israel să păcătuias-

16

17

18

19

20

21

22

23

24

*Vers. 32.

*2 Cr. 16.1.**Ios. 18.25.Vers. 21,22.�Cap. 12.26-29

*2 Cr. 16.2.**2 Împ. 12.17;12.18.�Gen. 14.15.Cap. 11.23,24

*2 Cr. 16.7.

*2 Împ. 15.29**Jud. 18.29.Cap. 12.29.�2 Sam. 20.15��Ios. 11.2;12.3.

*Vers. 17.**Cap. 14.17;16.15-18.

*2 Cr. 16.6.**Ios. 21.17.�Ios. 18.26.

*2 Cr. 16.12.

*2 Cr. 17.1.Mt. 1.8.

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30

31

32

33

34

2

*Cap. 14.20.

*Cap. 12.28-33;13.33,34.**Cap. 14.16Vers. 30,34.

*Cap. 14.14.**Ios. 19.44;21.23.Cap. 16.15.

*Cap. 14.9-16

*Cap. 14.9;14.16.Vers. 26.

*Cap. 14.19.

*Vers. 16.

*Cap. 12.28;12.29; 13.33;14.16.

*2 Cr. 19.2;20.34.

*Cap. 14.7.**Cap. 15.34

25

26

27

29

30

31

32

34

1

2

a Fiul dumnezeului Soare b Yahve judecă

16 Moartealui Baeşa

15:16Nadab,

împărat allui Israel

Baeşa,împărat allui Israel

397

1 ÎMPĂRAŢI

că, mâniindu-Mă prin păcatelelor, iată, voi mătura* cu desă-vârşire pe Baeşa şi casa lui. Şi voiface casa ta ca şi casa** lui Ie-roboam, fiul lui Nebat. Pe cel careva muri* în cetate din Baeşa,câinii îl vor mânca; şi pe cel careva muri în câmp dintre ai lui, pă-sările cerurilor îl vor mânca�.Şi celelalte fapte ale lui Bae-

şa şi ce a făcut şi puterea lui, nusunt scrise* în Cartea Cronicilorîmpăraţilor lui Israel? Şi Baeşa aadormit cu părinţii săi şi a fostînmormântat în Tirţa*. Şi Ela, fiulsău, a împărăţit în locul său.Şi cuvântul DDDDDomnului a fost

prin Iehu*, profetul, fiul lui Ha-nani, împotriva lui Baeşa şi îm-potriva casei lui, pentru tot răulpe care-l făcuse în ochii DDDDDom-nului, mâniindu-L prin lucrarea**mâinilor sale, fiind ca şi casa luiIeroboam, şi pentru că îl lovise�pe acesta.

În anul al douăzeci şi şaseleaal lui Asa, împăratul lui Iuda, aînceput să împărăţească pesteIsrael Ela, fiul lui Baeşa, în Tirţa,doi ani.Şi slujitorul său, Zimri, căpe-

tenia jumătăţii carelor lui, a unel-tit* împotriva sa. Şi el era în Tirţa,bând şi îmbătându-se în casa luiArţa, care era administratorulcasei sale în Tirţa. Şi Zimri aintrat, l-a lovit şi l-a ucis, în anulal douăzeci şi şaptelea al lui Asa,împăratul lui Iuda. Şi a împărăţitîn locul său.Şi a fost aşa: când a început

să împărăţească, îndată ce a statpe tronul său, a lovit toată casalui Baeşa; nu i-a lăsat nici un su-flet* de parte bărbătească, nicidintre rude, nici dintre prieteniilui. Şi Zimri a nimicit toată casalui Baeşa, după cuvântul* DDDDDom-nului, pe care-l rostise împotrivalui Baeşa prin Iehu**, profetul,pentru toate păcatele lui Baeşa

şi păcatele lui Ela, fiul său, cucare păcătuiseră şi prin care făcu-seră pe Israel să păcătuiască, mâ-niindu-L pe DDDDDomnul Dumnezeullui Israel cu deşertăciunilea* lor.Şi celelalte fapte ale lui Ela

şi tot ce a făcut, nu sunt scriseîn Cartea Cronicilor împăraţilorlui Israel?

În anul al douăzeci şi şapteleaal lui Asa, împăratul lui Iuda, aîmpărăţit Zimri, în Tirţa, şapte zi-le. Şi poporul era în tabără împo-triva Ghibetonului*, care era alfilistenilor. Şi poporul care se aflaîn tabără a auzit spunându-se:�Zimri a uneltit şi chiar a lovit peîmpărat�. Şi în ziua aceea, în ta-bără, tot Israelul a făcut pe Omri,căpetenia oştirii, împărat peste Is-rael. Şi Omri s-a suit de la Ghi-beton şi tot Israelul cu el şi auîmpresurat Tirţa. Şi a fost aşa:când a văzut Zimri că cetatea fu-sese luată, a intrat în locul întărital casei împăratului şi a ars cufoc casa împăratului peste el; şiel a murit pentru păcatele sale cucare păcătuise, făcând rău în ochiiDDDDDomnului, pentru că umblase încalea* lui Ieroboam şi în păcatullui, pe care-l săvârşise, făcândpe Israel să păcătuiască.Şi celelalte fapte ale lui Zimri

şi uneltirea lui pe care a făcut-o,nu sunt scrise în Cartea Cronicilorîmpăraţilor lui Israel?

Atunci poporul lui Israel s-adespărţit în două părţi: jumătatedin popor l-au urmat pe Tibni, fiullui Ghinat, ca să-l facă împărat, şijumătate l-au urmat pe Omri. Darcei care l-au urmat pe Omri i-auînfrânt pe cei care-l urmau peTibni, fiul lui Ghinat. Şi Tibni amurit, iar Omri a împărăţit.

În anul al treizeci şi unulea allui Asa, împăratul lui Iuda, a în-ceput să împărăţească Omri pes-te Israel, doisprezece ani. A împă-răţit şase ani în Tirţa. Şi a cum-

*Vers. 11.**Cap. 14.10;15.29.

*Cap. 14.11.

*2 Cr. 16.1.

*Cap. 14.17;15.21.

*Vers. 1.**Ps. 115.4.Is. 2.8.�Cap. 14.14;15.27,29.

*2 Împ. 9.31.

*1 Sam. 25.22

*Vers. 3.**2 Cr. 19.2;20.34.

3

4

5

6

7

9

11

12

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

a Lit. �nimicurile�

*Deut. 32.211 Sam. 12.2.Is. 41.29.Iona 2.8.1 Cor. 8.4;10.19.

*Cap. 15.27.

*Cap. 12.28;15.26,34.

*Cap. 13.32.2 Împ. 17.24Ioan 4.4.

13

15

19

24

Zimri,împărat allui Israel

Omri,împărat allui Israel

16:24

Ela,împărat allui Israel

398

1 ÎMPĂRAŢI

părat de la Şemer dealul Sama-riei* cu doi talanţi de argint şi afăcut construcţii pe deal şi a puscetăţii pe care o construise numeleSamaria, după numele lui Şemer,stăpânul dealului.Şi Omri* a făcut rău în ochii

DDDDDomnului şi a făcut mai rău de-cât toţi cei care au fost înaintealui. Şi a umblat în toată calea* luiIeroboam, fiul lui Nebat, şi în pă-catele lui, prin care făcuse pe Is-rael să păcătuiască; şi L-au mâ-niat pe DDDDDomnul Dumnezeul luiIsrael cu deşertăciunilea lor.Şi celelalte fapte ale lui Omri,

ce a făcut şi puterea lui pe care aarătat-o, nu sunt scrise în CarteaCronicilor împăraţilor lui Israel?Şi Omri a adormit cu părinţii săişi a fost înmormântat în Samaria.Şi Ahab, fiul său, a împărăţit înlocul său.Şi Ahab, fiul lui Omri, a înce-

put să împărăţească peste Israelîn anul al treizeci şi optulea al luiAsa, împăratul lui Iuda; şi Ahab,fiul lui Omri, a împărăţit pesteIsrael, în Samaria, douăzeci şi doide ani. Şi Ahab, fiul lui Omri, afăcut rău în ochii DDDDDomnului maimult decât toţi cei care au fostînaintea lui. Şi a fost aşa: ca şicum i-ar fi fost puţin lucru săumble în păcatele lui Ieroboam,fiul lui Nebat, a luat de soţie peIzabela*, fiica lui Etbaal, împă-ratul sidonienilor**, şi a mers şii-a slujit� lui Baal şi i s-a închinat;şi a ridicat un altar lui Baal înă-untrul casei* lui Baal, pe care aconstruit-o în Samaria. Şi Ahab afăcut o aşeră*; şi Ahab a făcutmai mult** rău decât toţi împăra-ţii lui Israel care au fost înaintealui, ca să-L întărâte la mânie peDDDDDomnul Dumnezeul lui Israel .

În zilele lui, Hiel din Betel areconstruit Ierihonul; i-a pus te-melia cu preţul lui Abiramb, întâ-

iul său născut, şi i-a pus porţilecu preţul lui Segub, cel mai tânărfiu al său, după cuvântul* pe ca-re-l spusese DDDDDomnul prin Iosua,fiul lui Nun.Şi Iliec tişbitul, dintre locui-

torii* Galaaduluid, a zis lui Ahab:�Viu** este DDDDDomnul Dumnezeullui Israel, înaintea� căruia stau,că în anii aceştia nu va fi�� nicirouă, nici ploaie, decât la cu-vântule meu�.Şi cuvântul DDDDDomnului a fost

către el, zicând: �Pleacă de aici şiîndreaptă-te spre răsărit şi ascun-de-te lângă pârâul Cherit, careeste în faţaf Iordanului. Şi va fi aşa:vei bea din pârâu şi am poruncitcorbilor* să te hrănească acolo�.Şi s-a dus şi a făcut după cu-

vântul DDDDDomnului; s-a dus şi a statlângă pârâul Cherit, care este în fa-ţa Iordanului. Şi corbii îi aduceaupâine şi carne dimineaţa, şi pâineşi carne seara; şi el bea din pârâu.Şi a fost aşa: după câteva zi-

leg, pârâul a secat, pentru că nuera ploaie în ţară.Şi cuvântul DDDDDomnului a fost

către el, zicând: �Ridică-te şidu-te la Sarepta* Sidonului** şilocuieşte acolo, pentru că, iată,am poruncit acolo unei femeivăduve să te hrănească�. Şi el s-aridicat şi s-a dus la Sarepta. Şi avenit la intrarea cetăţii şi, iată, a-colo era o femeie văduvă strân-gând vreascuri. Şi a strigat cătreea şi a zis: �Adu-mi, te rog, puţinăapă în vas, ca să beau�. Şi ea amers să-i aducă. Şi el a strigatcătre ea şi a zis: �Adu-mi, te rog, obucată de pâine în mâna ta�. Şi eaa zis: �Viu este DDDDDomnul Dumne-zeul tău, n-am o bucată de pâinecoaptă, ci numai un pumn de făinăîntr-un vas şi puţin untdelemn în-tr-un urcior; şi, iată, strâng douăvreascuri, ca să intru şi s-o pregă-tesc pentru mine şi pentru fiul meu,

*Mica 6.16.

*Vers. 19.

*Deut. 7.3.**Jud. 18.7.�Cap. 21.25;21.26.2 Împ. 10.18;17.16.

*2 Împ. 10.21;10.26,27

*Ex. 34.13.2 Împ. 13.6;17.10; 21.3.Ier. 17.2.**Cap. 14.9.Vers. 30.Cap. 21.25.

25

26

31

32

33

25

26

27

28

29

30

31

32

33

34

23

4

5

6

7

89

10

11

12

*Ios. 6.26.

*Jud. 12.4.**Cap. 18.10;22.14.2 Împ. 3.14;5.20.�Deut. 10.8.��Cap. 18.1.Lc. 4.25.Iac. 5.17.

*Iov 38.41.

*Obad. 20.Lc. 4.26.**2 Sam. 24.6

34

1

4

9

a Lit. �nimicurile� b Lit. �pe Abiram� c Yahve este Dumnezeul meu d Sau �din Tişbe-Gilead�e Lit. �la gura cuvântului� f Sau �la răsărit de� g Lit. �la sfârşitul zilelor�

Ahab,împărat allui Israel

16:25

Ilie înSarepta

17 ProfetulIlie

399

1 ÎMPĂRAŢI

ca s-o mâncăm. Şi apoi vom mu-ri*�. Şi Ilie i-a zis: �Nu te teme;du-te şi fă după cuvântul tău. Darfă-mi întâi mie din ea o mică tur-tă şi adu-mi-o; şi după aceea fă şipentru tine şi pentru fiul tău. Pen-tru că aşa zice DDDDDomnul Dumne-zeul lui Israel: «Făina din vas nuse va termina şi untdelemnul dinurcior nu se va sfârşi, până înziua când DDDDDomnul va trimite ploa-ie pe faţa pământului»�.Şi ea s-a dus şi a făcut după

cuvântul lui Ilie. Şi au mâncat, eaşi el şi casa ei, multe zile. Făina dinvas nu s-a terminat şi untde-lemnul din urcior nu s-a sfârşit, du-pă cuvântul DDDDDomnului, pe care-lspusese prin Ilie.Şi a fost aşa: după aceste lu-

cruri, fiul femeii, stăpâna casei,s-a îmbolnăvit; şi boala lui a fostgrea, aşa că n-a mai rămas suflareîn el. Şi ea a zis lui Ilie: �Ce am*eu a face cu tine, om al lui Dum-nezeu? Ai venit la mine ca să aduciaminte de nelegiuirea mea şi săomori pe fiul meu?� Şi el i-a zis:�Dă-mi pe fiul tău!� Şi el l-a luatde la sânul ei şi l-a suit în camerade sus, unde locuia el, şi l-a cul-cat pe patul lui. Şi a strigat cătreDDDDDomnul şi a zis: �DDDDDoamne Dum-nezeul meu! Tu ai adus răul şipeste văduva la care locuiesc tem-porar, făcând să moară pe fiulei?� Şi s-a întins* de trei ori pestecopil şi a strigat către DDDDDomnulşi a zis: �DDDDDoamne Dumnezeulmeu, să se întoarcă, Te rog, su-fletul copilului acestuia în el!�Şi DDDDDomnul a auzit glasul lui

Ilie; şi a întors sufletul copiluluiîn el şi el a trăit*. Şi Ilie a luatcopilul şi l-a coborât din camerade sus în casă şi l-a dat mameisale. Şi Ilie a zis: �Vezi, fiul tăutrăieşte�.Şi femeia a zis lui Ilie: �Acum,

prin aceasta, cunosc* că eşti unom al lui Dumnezeu şi cuvântulDDDDDomnului în gura ta este ade-vărul!�

Şi a fost aşa: după multe*zile, cuvântul DDDDDomnului a fostcătre Ilie, în anul al treilea, zi-când: �Du-te şi arată-te lui Ahab;şi voi trimite** ploaie pe faţapământului�. Şi Ilie s-a dus să searate lui Ahab.Şi era foamete cumplită în

Samaria. Şi Ahab a chemat peObadia, care era peste casa sa. (ŞiObadia se temea mult de DDDDDom-nul. Şi a fost aşa: când Izabela animicit pe profeţii DDDDDomnului,Obadia a luat o sută de profeţi şii-a ascuns câte cincizeci într-opeşteră şi i-a hrănit cu pâine şiapă.) Şi Ahab a zis lui Obadia:�Cutreieră ţara la toate izvoarelede apă şi la toate râurile; poatevom găsi iarbă, ca să păstrăm înviaţă caii şi catârii, ca să nu ni-micim din animalele noastre�.Şi şi-au împărţit ţara ca s-ocutreiere. Ahab a mers pe o calesingur şi Obadia a mers pe altăcale singur.Şi, pe când mergea Obadia pe

drum, iată, l-a întâmpinat Ilie; şiel l-a recunoscut* şi a căzut cufaţa la pământ şi i-a zis: �Tu eşti,în adevăr, domnul meu Ilie?� Şiel i-a zis: �Eu sunt; du-te şi spune-idomnului tău: «Iată pe Ilie!»� Şi ela zis: �Cu ce am păcătuit eu, ca sădai pe robul tău în mâna lui Ahab,ca să mă omoare? Viu este DDDDDom-nul Dumnezeul tău, dacă este na-ţiune sau împărăţie unde să nu fitrimis domnul meu să te caute. Şi,când ziceau: «Nu este!», el puneaîmpărăţia sau naţiunea să jurecă nu te-au găsit. Şi acum tu zici:«Du-te şi spune-i domnului tău:«Iată pe Ilie!» Şi va fi aşa: eu voipleca de la tine şi Duhul* DDDDDomnuluite va duce nu ştiu unde; şi voi venişi îi voi spune lui Ahab şi el nu teva găsi şi mă va omorî. Şi eu, ro-bul tău, mă tem de DDDDDomnul din ti-nereţea mea. Nu i s-a spus dom-nului meu ce am făcut când a ucisIzabela pe profeţii DDDDDomnului?Cum am ascuns o sută de bărbaţi

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

*Deut. 28.23;28.24.

*Lc. 5.8.

*2 Împ. 4.34;4.35.Fap. 20.10.

*Lc. 7.14,15.Ev. 11.35.

*Ioan 3.2;16.30.

12

18

21

22

24

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

*Cap. 17.1.Lc. 4.25.Iac. 5.17.**Deut. 28.12

*2 Împ. 1.6-8

*2 Împ. 2.16.Ezec. 3.12,14Mt. 4.1.Fap. 8.39.

1

7

12

18 Ilie şiObadia

18:13

400

1 ÎMPĂRAŢI

dintre profeţii DDDDDomnului, câte cinci-zeci într-o peşteră, şi i-am hrănitcu pâine şi apă? Şi acum zici:«Du-te şi spune-i domnului tău:«Iată pe Ilie!» Şi el mă va omorî�.Şi Ilie a zis: �Viu este DDDDDomnul

oştirilor, înaintea căruia stau, căastăzi mă voi arăta lui negreşit�.Şi Obadia a plecat în întâm-

pinarea lui Ahab şi i-a spus.Şi Ahab a mers în întâmpinarea

lui Ilie. Şi a fost aşa: când l-a văzutAhab pe Ilie, Ahab i-a zis: �Tu* eşticel care tulbură** pe Israel?� Şi ela zis: �Eu n-am tulburat pe Israel,ci tu şi casa tatălui tău, pentru căaţi părăsit* poruncile DDDDDomnului şiaţi umblat după baali. Şi acumtrimite şi adună la mine pe totIsraelul pe munte-le Carmel*, şipe cei patru sute cincizeci de pro-feţi ai lui Baal, şi pe cei patrusute de profeţi ai Aşerei**, caremănâncă la masa Izabelei�.Şi Ahab a trimis la toţi fiii lui

Israel şi a adunat* pe profeţi pemuntele Carmel.Şi Ilie s-a apropiat de tot po-

porul şi a zis: �Până când* veţişchiopăta de amândouă picioa-rele?a Dacă DDDDDomnul este Dum-nezeub, urmaţi-L; şi dacă esteBaal, urmaţi-l!�**.Şi poporul nu i-a răspuns un

cuvânt.Şi Ilie a zis poporului: �Numai*

eu am rămas profet al DDDDDomnului,iar profeţii** lui Baal sunt patru sutecincizeci de bărbaţi. Să ni se deadeci doi viţei; şi ei să-şi aleagă unviţel pentru ei şi să-l taie bucăţi şisă-l pună pe lemne şi să nu punăfoc; şi eu voi pregăti celălalt viţelşi-l voi pune pe lemne şi nu voipune foc. Şi să chemaţi numeledumnezeilor voştri, iar eu voichema Numele DDDDDomnului; şidumnezeul care va răspunde cufoc*, acela este Dumnezeu�.Şi tot poporul a răspuns şi a zis:

�Cuvântul acesta este bun!�Şi Ilie a zis profeţilor lui Baal:

�Alegeţi-vă un viţel şi pregătiţi-lîntâi voi, pentru că sunteţi mulţi, şichemaţi numele dumnezeului vos-tru şi să nu puneţi foc�. Şi au luatviţelul care li s-a dat şi l-au pregătit.Şi au chemat numele lui Baal

de dimineaţă până la amiază, zi-când: �Ascultă-ne, Baale!� Dar n-afost* nici un glas şi n-a răspunsnimeni. Şi săreau împrejurulc al-tarului pe care-l făcuseră.Şi a fost aşa: la amiază, Ilie şi-a

bătut joc de ei şi a zis: �Strigaţicu glas tare, pentru că este dum-nezeu, poate că se gândeşte, sau amers deoparte, sau este în că-lătorie, poate doarme şi se va tre-zi�. Şi au strigat cu glas tare şi şi-aufăcut tăieturi* după obiceiul lor, cusăbii şi suliţe, până a ţâşnit sângelepe ei. Şi a fost aşa: când a trecutmiezul zilei, au profeţit până* laaducerea darului de mâncare, darn-a fost nici glas, nici cineva caresă răspundă, nici luare-aminte.

Atunci Ilie a zis către tot po-porul: �Apropiaţi-vă de mine!� Şitot poporul s-a apropiat de el. Şia reparat* altarul DDDDDomnului, careera dărâmat. Şi Ilie a luat două-sprezece pietre, după numărulseminţiilor fiilor lui Iacov, cătrecare a fost cuvântul DDDDDomnului, zi-când: �Israel* va fi numele tău�.Şi cu pietrele a zidit un altar înNumele* DDDDDomnului şi a făcut unşanţ în jurul altarului, după lăţi-mea a două măsuri de sămânţăd.Şi a aşezat* lemnele şi a tăiat înbucăţi viţelul şi l-a pus pe lemneşi a zis: �Umpleţi patru vedre cuapă şi vărsaţi-le** peste arderea-de-tot şi peste lemne�. Şi a zis:�Faceţi aşa a doua oară!� Şi aufăcut a doua oară. Şi a zis: �Faceţişi a treia oară!� Şi au făcut şi a treiaoară. Şi apa curgea împrejurul al-tarului şi a umplut şi şanţul cu apă.

*Cap. 21.20.**Ios. 7.25.Fap. 16.20.

*2 Cr. 15.2.

*Ios. 19.26.**Cap. 16.33

*Cap. 22.6.

*2 Împ.17.41Mt. 6.24.**Ios. 24.15.

*Cap. 19.10;19.14.**Vers. 19.

*Vers. 38.1 Cr. 21.26.

17

18

19

20

21

22

24

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30

31

32

33

34

35

*Ps. 115.5.Ier. 10.5.1 Cor. 8.4;12.2.

*Lev. 19.28.Deut. 14.1.

*Ex. 29.39;29.41.

*Cap. 19.10;19.14.2 Cr. 33.16.

*Gen. 32.28;35.10.2 Împ. 17.34.

*Col. 3.17.

*Gen. 22.9.Lev. 1.6-8.**Jud. 6.20.

26

28

29

30

31

32

33

a Sau �Până când veţi şovăi între două părţi?� b Dumnezeul cel adevărat c Sau �pe� d Atât de lat, încâtse puteau semăna două rânduri de cereale

Ilie pemunteleCarmel

18:14

401

1 ÎMPĂRAŢI

Şi a fost aşa: când* se aduceadarul de mâncare, profetul Ilies-a apropiat şi a zis: �DDDDDoamneDumnezeul** lui Avraam, al luiIsaac şi al lui Israel, să fie cunos-cut astăzi că Tu� eşti Dumnezeuîn Israel şi că eu sunt robul Tău şică după cuvântul Tău am făcut��toate aceste lucruri. Răspunde-mi,DDDDDoamne, răspunde-mi, şi să cu-noască poporul acesta că Tu,DDDDDoamne, eşti Dumnezeu şi că Tule-ai întors inima înapoi�.Şi a căzut foc* de la DDDDDomnul

şi a mistuit arderea-de-tot şi lem-nele şi pietrele şi ţărâna şi a suptapa care era în şanţ.Şi tot poporul a văzut şi au că-

zut cu feţele la pământ şi au zis:�DDDDDomnul, El* este Dumnezeu!DDDDDomnul, El este Dumnezeu!� ŞiIlie le-a zis: �Prindeţi pe profeţiilui Baal; nici unul din ei să nuscape!� Şi i-au prins; şi Ilie i-acoborât la pârâul Chişon* şi i-aînjunghiat** acolo.Şi Ilie a zis lui Ahab: �Suie-te,

mănâncă şi bea, pentru că este unvuiet de mare ploaie�. Şi Ahab s-asuit să mănânce şi să bea. Şi Ilies-a suit pe vârful Carmelului* şis-a plecat** la pământ şi şi-a pusfaţa între genunchi. Şi a zis sluji-toruluia său: �Suie-te, te rog, şi ui-tă-te spre mare�. Şi s-a suit şi s-auitat şi a zis: �Nu este nimic�. Şi ela zis de şapte ori: �Du-te din nou�.Şi a fost aşa: a şaptea oară a

zis: �Iată, un nor* mic, ca o mânăde om, se ridică din mare!� Şi ela zis: �Suie-te şi spune-i lui Ahab:«Înhamă şi coboară, ca să nu teoprească ploaia�.Şi a fost aşa: între timp cerul

s-a întunecat de nori şi vânt şi afost o ploaie mare. Şi Ahab s-a suitîn carul său şi a mers la Izreel*.Şi mâna* DDDDDomnului a fost pesteIlie şi el şi-a încins** coapsele şia alergat înaintea lui Ahab, pânăla intrarea în Izreel.

Şi Ahab a istorisit Izabelei înamănunte tot ce făcuse Ilie şi cumomorâse* cu sabia pe toţi profeţii.Şi Izabela a trimis un sol la Ilie,zicând: �Aşa* să-mi facă dumnezeiişi încă mai mult, dacă mâine, petimpul acesta, nu voi face sufletultău ca sufletul unuia dintre ei�.Şi, când a văzut el lucrul acesta,

s-a ridicat şi a plecat, ca să-şisalveze viaţab; şi a venit la Beer-Şeba, care este a lui Iuda, şi a lăsatacolo pe slujitorul său. Şi a mersîn pustiu cale de o zi şi a venit şis-a aşezat sub un ienupăr şi doreamoartea* sufletului său; şi a zis:�Destul! Acum, DDDDDoamne, ia-misufletul, pentru că nu sunt maibun decât părinţii mei�. Şi s-a cul-cat şi a adormit sub ienupăr.Şi, iată, un înger l-a atins şi i-a

zis: �Scoală-te, mănâncă!� Şi s-auitat şi, iată, la capul său era oazimă coaptă pe pietre fierbinţişi un urcior cu apă. Şi a mâncatşi a băut şi s-a culcat din nou.Şi îngerul DDDDDomnului s-a întors

a doua oară şi l-a atins şi a zis:�Scoală-te, mănâncă! Pentru cădrumul tău este foarte lung�. Şi s-asculat şi a mâncat şi a băut şi, cuputerea mâncării aceleia, a merspatruzeci* de zile şi patruzeci denopţi până la Horeb**, muntele luiDumnezeu. Şi acolo a intrat înpeşteră şi a poposit acolo.Şi, iată, cuvântul DDDDDomnului

a fost către el şi i-a zis: �Ce faciaici, Ilie?� Şi el a zis: �Am fost plinde râvnăc* pentru DDDDDomnul Dum-nezeul oştirilor, pentru că fiii luiIsrael au părăsit legământul Tău,au dărâmat altarele Tale şi au uciscu sabia pe profeţii** Tăi; şi amrămas� eu singur şi caută să-miia viaţa�. Şi El a zis: �Ieşi şi staipe munte* înaintea DDDDDomnului�.Şi, iată, DDDDDomnul a trecut şi un

vânt** mare şi puternic despicamunţii şi sfărâma stâncile înainteaDDDDDomnului: DDDDDomnul nu era în vânt.

*Vers. 29.**Gen. 28.13Ex. 3.6; 4.5.Mt. 22.32.�Cap. 8.43.2 Împ. 19.19.Ps. 83.18.��Num. 16.28

*Gen. 15.17.Lev. 9.24.Jud. 6.21.2 Împ. 1.12.1 Cr. 21.26.2 Cr. 7.1.

*Vers. 21,24.

*Jud. 4.7; 5.21**Deut. 13.5;18.20.2 Împ. 10.25.

*Vers. 19,20.**Iac. 5.17;5.18.

*Lc. 12.54.

*Ios. 17.16.Jud. 6.33.

*2 Împ. 3.15.Is. 8.11.**2 Împ.4.29 Ier. 1.17.1 Pet. 1.13.

36

38

39

40

42

44

45

46

36

37

38

39

40

41

42

43

44

45

46

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

*Cap. 18.40.

*Rut 1.17.Cap. 20.10.2 Împ. 6.31.

*Num. 11.15Iona 4.3,8.

*Ex. 34.28.Deut. 9.9,18.Mt. 4.2.**Ex. 3.1;4.27.

*Num. 25.11;25.13.Ps. 69.9.**Cap. 18.4.�Cap. 18.22Rom. 11.3.

*Ex. 24.12.**Ezec. 1.4;37.7.

1

2

4

8

10

11

a Lit. �tânărului� b Lit. �pentru viaţa sa� c Sau �foarte gelos�

19:11

19

Ploaia

Fuga lui Ilieîn pustiu

DumnezeuSe arată lui

Ilie

402

1 ÎMPĂRAŢI

Şi, după vânt, un cutremur de pământ:DDDDDomnul nu era în cutremurul depământ. Şi, după cutremurul depământ, foc: DDDDDomnul nu era în foc.Şi, după foc, un glas blând, în şoaptă.Şi a fost aşa: când l-a auzit Ilie,şi-a înfăşurat faţa* în mantaua sa şia ieşit şi a stat la intrarea peşterii.Şi, iată, un glas a venit către el,

zicând: �Ce** faci aici, Ilie?� Şi ela zis: �Am fost plin de râvnăa*pentru DDDDDomnul Dumnezeul oşti-rilor, pentru că fiii lui Israel aupărăsit legământul Tău, au dărâmataltarele Tale şi au ucis cu sabia peprofeţii Tăi; şi am rămas eu singurşi caută să-mi ia viaţa�. Şi DDDDDomnuli-a zis: �Du-te, întoarce-te pe dru-mul tău, către pustiul Damascului;şi, când vei ajunge, să ungi peHazael* împărat peste Siria. Şi peIehu*, fiul lui Nimşi, îl vei ungeîmpărat peste Israel; şi pe Eliseib**,fiul lui Şafat, din Abel-Mehola, îlvei unge profet în locul tău. Şi va fiaşa: pe cel care va scăpa* de sabialui Hazael îl va ucide** Iehu;şi pe cel care va scăpa de sabia luiIehu îl va ucide� Elisei. Şi Mi-amoprit în Israel şapte* mii, toţi ge-nunchii care nu s-au plecat îna-intea lui Baal şi toate gurile** carenu l-au sărutat�.Şi el a plecat de acolo şi a gă-

sit pe Elisei, fiul lui Şafat; şi elara cu douăsprezece juguri înain-tea lui şi el era cu al doispreze-celea. Şi Ilie a trecut pe lângă elşi şi-a aruncat mantaua peste el.Şi el a lăsat boii şi a alergat dupăIlie şi a zis: �Te rog, să sărut* petatăl meu şi pe mama mea şi tevoi urma�. Şi el i-a zis: �Du-te şiîntoarce-te: pentru că, înţelegi ceţi-am făcut?�Şi s-a întors de la el şi a luat

o pereche de boi şi i-a jertfit; şi cuuneltelec boilor a fiert* carnea lorşi a dat-o poporului şi ei au mân-cat-o. Şi s-a ridicat şi a mers dupăIlie şi i-a slujit.

Şi Ben-Hadad*, împăratul Siri-ei, şi-a adunat toată oştirea; şi cu elerau treizeci şi doi de împăraţi şicai şi care. Şi s-a suit şi a asediatSamaria şi a luptat împotriva ei. Şia trimis soli în cetate la Ahab,împăratul lui Israel, şi i-a zis: �Aşazice Ben-Hadad: «Argintul tău şiaurul tău sunt ale mele; soţiile taleşi fiii tăi cei mai plăcuţi sunt aimei»�. Şi împăratul lui Israel arăspuns şi a zis: �După cuvântul tău,domnul meu, împărate, al tău sunteu şi tot ce am�. Şi solii s-au întors şiau zis: �Aşa vorbeşte Ben-Hadad,zicând: «Am trimis la tine, în ade-văr, zicând: «Să-mi dai argintul tăuşi aurul tău, soţiile tale şi fiii tăi»;deci mâine, la ceasul acesta, voi tri-mite pe slujitorii mei la tine şi vorcerceta casa ta şi casele slujitorilortăi; şi va fi aşa: orice va fi plăcut înochii tăi vor pune în mâinile lor şivor lua»�.Şi împăratul lui Israel a chemat

pe toţi bătrânii ţării şi a zis: �Înţe-legeţi, vă rog, şi vedeţi cum cautăacesta răul, pentru că a trimis lamine pentru soţiile mele şi pentrufiii mei şi pentru argintul meu şipentru aurul meu, şi nu i-am oprit�.Şi toţi bătrânii şi tot poporul i-auzis: �Să nu asculţi şi să nu te în-voieşti�. Şi el a zis solilor lui Ben-Hadad: �Spuneţi domnului meu,împăratul: «Pentru tot ce ai trimisla robul tău la început voi face, daracest lucru nu pot să-l fac»�. Şisolii au mers şi i-au adus vorbă dinnou. Şi Ben-Hadad a trimis la elşi a zis: �Aşa* să-mi facă dumnezeiişi încă mai mult, dacă va fi de ajunsţărâna Samariei să umple mânaîntregului popor care stă la picioarelemele!� Şi împăratul lui Israel a răs-puns şi a zis: �Spuneţi-i: «Cel care seîncinge să nu se mândrească* întoc-mai ca cel care se descinge»�. Şi afost aşa: când Ben-Hadad a auzitcuvântul acesta, se afla la băut*,el şi împăraţii lui, în corturi; şi a

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

*Ex. 3.6.Is. 6.2.**Vers. 9.

*Vers. 10.

*2 Împ. 8.12;8.13.

*2 Împ. 9.2,3**Vers. 19-212 Împ. 2.9,15Lc. 4.27.

*2 Împ. 8.12;13.3,22.**2 Împ. 9.14;10.6,7.�Osea 6.5.

*Rom. 11.4.**Osea 13.2.

*Mt. 8.21,22.Lc. 9.61,62.

*2 Sam. 24.22

13

14

15

16

17

18

20

21

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

*Cap. 15.18,202 Împ. 6.24.

*Cap. 19.2.2 Împ. 6.31.

*Pr. 27.1.

*Cap. 16.9.Vers. 16.Pr. 31.4,5.

1

10

11

12

19:12

a Sau �foarte gelos� b A cărui salvare este Dumnezeu c Jugul

Chemarealui Elisei

20 Ben-Hadadatacă

Samaria

403

1 ÎMPĂRAŢI

zis slujitorilor săi: �Pregătiţi-vă!� Şis-au aşezat împotriva cetăţii.Şi, iată, un profet s-a apropiat

de Ahab, împăratul lui Israel, zi-când: �Aşa zice DDDDDomnul: «Ai vă-zut toată această mare mulţime?Iată, astăzi o voi da* în mâna taşi vei cunoaşte** că Eu sunt DDDDDom-nul»�. Şi Ahab a zis: �Prin cine?� Şi ela zis: �Aşa zice DDDDDomnul: «Prinslujitoriia căpeteniilor provin-ciilor»�. Şi el a zis: �Cine va începelupta?� Şi el a zis: �Tu�.Şi a numărat pe slujitoriia căpe-

teniilor provinciilor şi au fost douăsute treizeci şi doi; şi, după ei, anumărat pe tot poporul, pe toţi fiiilui Israel, şapte mii. Şi au ieşit laamiază. Şi Ben-Hadad bea* şi seîmbăta în corturi, el şi împăraţii, ceitreizeci şi doi de împăraţi care-lajutau. Şi slujitorii căpeteniilorprovinciilor au ieşit cei dintâi; şiBen-Hadad a trimis şi i-au spus,zicând: �Au ieşit nişte oameni dinSamaria�. Şi el a zis: �Dacă* au ie-şit pentru pace, prindeţi-i vii; şi dacăau ieşit pentru război, prindeţi-i vii�.Şi aceşti slujitori ai căpeteniilor

provinciilor au ieşit din cetate, îm-preună cu oştirea care-i urma. Şi aulovit fiecare pe omul dinaintea lui;şi sirienii au fugit şi Israel i-a ur-mărit; şi Ben-Hadad, împăratul Siri-ei, a scăpat pe un cal cu călăreţii.Şi împăratul lui Israel a ieşit şi alovit caii şi carele şi a lovit pe si-rieni cu mare măcel.Şi profetul* s-a apropiat de îm-

păratul lui Israel şi i-a zis: �Du-teşi întăreşte-te şi cercetează şi vezice ai de făcut, pentru că, la întoar-cerea** anuluib, împăratul Siriei seva sui împotriva ta�. Şi slujitoriiîmpăratului Siriei i-au zis: �Dumne-zeii* lor sunt dumnezei ai munţilor,de aceea au fost mai tari decât noi,dar, cu adevărat, dacă ne vom luptacu ei în podişc, negreşit vom fi noimai tari decât ei. Şi fă lucrul acesta:

scoate pe împăraţi, pe fiecare dinlocul său, şi pune în locul lor guver-natori. Şi numără-ţi o oştire caoştirea pe care ai pierdut-o, calpentru cal şi car pentru car; şi vomlupta împotriva lor în podiş: nuvom fi noi mai tari decât ei?� Şi aascultat de glasul lor şi a făcut aşa.Şi a fost că, la întoarcerea*

anuluib, Ben-Hadad a numărat pesirieni şi s-a suit la Afecd**, să selupte cu Israel. Şi fiii lui Israelau fost număraţi şi aprovizionaţi şiau mers împotriva lor; şi fiiilui Israel şi-au aşezat tabăra înfaţa lor ca două turme mici decapre, iar sirienii umpleau* ţara.Şi omul* lui Dumnezeu s-a a-

propiat şi a vorbit împăratului luiIsrael şi a zis: �Aşa zice DDDDDomnul:Pentru că sirienii au zis: «DDDDDom-nul este un Dumnezeu** al mun-ţilor şi nu un Dumnezeu al văi-lor», voi da� în mâna ta toată a-ceastă mare mulţime şi veţi cu-noaşte că Eu sunt DDDDDomnul�.Şi au stat în tabără unii în faţa

altora şapte zile. Şi a fost aşa: înziua a şaptea a început lupta şi fiiilui Israel au lovit dintre sirieni osută de mii de pedeştri într-o sin-gură zi. Şi cei rămaşi au fugit laAfec* în cetate şi a căzut zidulpeste douăzeci şi şapte de mii deoameni din cei rămaşi. Şi Ben-Hadad a fugit şi a intrat în cetateîn camera** dinăuntrue.Şi slujitorii* săi i-au zis: �Iată,

am auzit că împăraţii casei lui Israelsunt împăraţi miloşi; să ne punem,te rog, sac peste coapse** şi funiipe capete şi să ieşim înainteaîmpăratului lui Israel; poate îţi valăsa sufletul să trăiască�. Şi s-auîncins cu sac peste coapsele lor şicu funii pe capetele lor şi au venitla împăratul lui Israel şi au zis:�Slujitorul* tău, Ben-Hadad, zice:«Te rog, lasă-mi sufletul să trăias-că!»� Şi el a zis: �Mai trăieşte?

*Vers. 28.**Cap. 18.36

*Cap. 16.9.Vers. 12.Pr. 20.1.

*2 Împ. 14.8-13

*Vers. 13.**2 Sam. 11.1Vers. 26.

*Cap. 14.23.Ier. 16.19.Rom. 1.21.

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

13

16

18

22

23

25

26

27

28

29

30

31

32

*Vers. 22.**Ios. 13.4.2 Împ. 13.17

*Jud. 6.5.1 Sam. 13.5.

*Cap. 17.18.**Vers. 23.�Vers. 13.

*Vers. 26.**Cap. 22.252 Cr. 18.24.

*Vers. 23-26.**Gen. 37.342 Sam. 3.31.

*Vers. 2-6.

26

27

28

30

31

32

a Lit. �tinerii� b La venirea primăverii c Câmpia înaltă de la răsărit de Iordan d În ţinutul Izreele Sau �din cameră în cameră�

20:32

404

1 ÎMPĂRAŢI

Este fratele meu!� Şi oamenii ausocotit-o semn bun şi s-au grăbit şiau luat-o pe cuvânt de la el şi auzis: �Fratele tău, Ben-Hadad!� ŞiAhab a zis: �Duceţi-vă şi aduce-ţi-l!� Şi Ben-Hadad a ieşit la el şil-a suit în carul său. Şi Ben-Hadadi-a zis: �Voi înapoia cetăţile* pecare le-a luat tatăl meu de la tatăltău şi-ţi vei face străzi în Damasc,cum a făcut tatăl meu în Samaria�.�Şi eu te voi lăsa să pleci cuacest legământ�. Şi Ahab a făcut le-gământ cu el şi l-a lăsat să plece.Şi un om dintre fiii* profeţilor

a zis aproapelui său prin cuvântul**DDDDDomnului: �Loveşte-mă, te rog!�Dar omul acela n-a vrut să-llovească. Atunci i-a zis: �Pentru căn-ai ascultat de glasul DDDDDomnului,iată, când vei ieşi de la mine, un leu*te va lovi�. Şi a ieşit de la el şi l-aîntâlnit un leu şi l-a lovit. Şi a găsitpe alt om şi i-a zis: �Loveşte-mă, terog!� Şi omul acela l-a lovit, l-alovit şi l-a rănit. Şi profetul a mersşi l-a aşteptat pe împărat pe drum şis-a prefăcut* că este altul, cu un vălpe ochii săi. Şi, când trecea împă-ratul*, a strigat către împărat şi azis: �Slujitorul tău a ieşit în mijloculluptei şi, iată, un om s-a abătut şi aadus la mine pe un om şi a zis:«Păzeşte pe omul acesta; dacă valipsi cumva, atunci viaţa** ta va fipentru viaţa lui sau îmi vei cântăriun talant de argint». Şi, pe cândslujitorul tău făcea ceva încoace şiîncolo, omul a plecat�. Şi împăratullui Israel i-a zis: �Aceasta îţi estejudecata; tu însuţi ai hotărât-o�.Şi el s-a grăbit şi şi-a ridicat

vălul de pe ochi şi împăratul lui Is-rael l-a recunoscut că era dintre pro-feţi. Şi i-a zis: �Aşa zice DDDDDomnul:«Pentru că ai dat drumul din mânăomului pe care-l hotărâsem pieirii,viaţa ta* va fi pentru viaţa lui şipoporul tău pentru poporul lui»�. Şiîmpăratul* lui Israel a mers acasătrist şi necăjit şi a venit în Samaria.

Şi a fost aşa: după aceste lu-cruri, Nabot izreelitul avea o vieîn Izreel*, care era lângă palatullui Ahab, împăratul Samariei. ŞiAhab a vorbit lui Nabot, zicând:�Dă-mi* via ta, ca să-mi fie gră-dină de verdeţuri, pentru că esteaproape de casa mea, şi-ţi voi dapentru ea o vie mai bună decâtea sau, dacă este mai bine în ochiităi, îţi voi da preţul ei în argint�.Şi Nabot a zis lui Ahab: �Să mă

ferească DDDDDomnul să-ţi dau* moş-tenirea părinţilor mei!� Şi Ahab aintrat* în casă trist şi necăjit, dincauza cuvântului pe care i-l spuseseNabot izreelitul, pentru că zisese:�Nu-ţi voi da moştenirea** pă-rinţilor mei!� Şi s-a culcat pe patulsău şi şi-a întors faţa şi n-a mâncatpâine. Şi Izabela, soţia sa, a venit lael şi i-a zis: �Pentru ce este tristduhul tău şi nu mănânci pâine?�Şi el i-a zis: �Pentru că am vorbitlui Nabot izreelitul şi i-am zis:«Dă-mi via ta pe argint sau, da-că-ţi place, îţi voi da o vie în loculei». Şi el a zis: «Nu-ţi voi da viamea»�. Şi Izabela, soţia sa, i-a zis:�Nu împărăţeşti* tu acum pesteIsrael? Ridică-te, mănâncă pâineşi inima să-ţi fie veselă; eu îţi voida via lui Nabot izreelitul�.Şi a scris* o scrisoare în nu-

mele lui Ahab şi a pecetluit-o cupecetea lui şi a trimis scrisoareala bătrânii şi la căpeteniile** careerau în cetatea lui, care locuiaucu Nabot. Şi a scris în scrisoare,zicând: �Vestiţi un post şi pune-ţi-l pe Nabot în frunteaa poporu-lui; şi puneţi doi oameni, fii* ailui Belialb, înaintea lui şi să măr-turisească împotriva lui, zicând:«Tu ai blestemat** pe Dumnezeuşi pe împărat». Şi scoateţi-l şiucideţi-l� cu pietre şi să moară�.Şi oamenii cetăţii lui, bătrânii

şi căpeteniile care locuiau în ceta-tea lui, au făcut cum a trimis Izabelala ei, cum era scris în scrisoarea

33

34

35

36

37

38

39

40

41

42

43

*Cap. 15.20.

*2 Împ. 2.3-7**Cap. 13.17;13.18.

*Cap. 13.24.

*Cap. 14.2.

*2 Sam. 12.1**2 Împ. 10.24

*Cap.22.31-37

*Cap. 21.4.

34

35

36

38

39

42

43

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

*Jud. 6.33.Cap. 18.45;18.46.

*1 Sam. 8.14

*Num. 36.7.

*Cap. 20.43.**Lev. 25.23.Ezec. 46.18.

*1 Sam. 8.14

*Est. 3.12;8.8,10.**Cap. 20.7.

*1 Sam. 2.122 Sam. 20.1.**Ex. 22.28.Lev. 24.15;24.16.Fap. 6.11.�Lev. 24.14.

1

2

3

4

7

8

10

20:33

Un profet îlcondamnăpe Ahab

21 Omorârealui Nabot decătre Ahabşi Izabela

a Lit. �capul� b Oameni răi, de nimic

405

1 ÎMPĂRAŢI

pe care le-o trimisese ea: au vestit*un post şi l-au pus pe Nabot înfruntea poporului. Şi doi oameni,fii ai lui Belial, au intrat şi au statînaintea lui; şi oamenii lui Belial aumărturisit împotriva lui, împotrivalui Nabot, în prezenţa poporului,zicând: �Nabot a hulit pe Dum-nezeu şi pe împărat�. Şi l-au scos*din cetate şi l-au ucis cu pietre; şiel a murit. Şi au trimis la Izabela,zicând: �Nabot a fost ucis cu pie-tre şi a murit�.Şi a fost aşa: cum a auzit Iza-

bela că Nabot fusese ucis cu pietreşi a murit, Izabela a zis lui Ahab:�Ridică-te, stăpâneşte via lui Nabotizreelitul, care n-a vrut să ţi-o deape argint, pentru că Nabot nu maitrăieşte, ci a murit�. Şi a fost aşa:cum a auzit Ahab că Nabot mu-rise, Ahab s-a ridicat şi a coborâtîn via lui Nabot izreelitul, ca s-o stă-pânească.Şi cuvântul* DDDDDomnului a fost

către Ilie tişbitul, zicând: �Ridică-te,coboară în întâmpinarea lui Ahab,împăratul lui Israel, care este înSamaria*; iată, este în via lui Na-bot, unde a coborât ca s-o ia în stă-pânire. Şi-i vei vorbi, zicând: «Aşazice DDDDDomnul: Ai ucis* şi ai şi luatîn stăpânire? Şi-i vei vorbi, zi-când: Aşa zice DDDDDomnul: În locul undeau lins câinii sângele** lui Nabot,vor linge câinii sângele tău; da, pe altău»�. Şi Ahab a zis lui Ilie: �M-aigăsit*, vrăjmaşul meu?� Şi el a zis:�Te-am găsit, pentru că te-ai vân-dut** ca să faci rău în ochii DDDDDom-nului�. �Iată, voi aduce răul pestetine şi voi mătura* cu desăvârşireîn urma ta şi voi nimici din Ahabpe orice suflet de parte bărbătească,şi pe cel închis, şi pe cel liber înIsrael. Şi voi face casa* ta ca şicasa** lui Ieroboam, fiul lui Nebat,ca şi casa lui Baeşa, fiul lui Ahiia,pentru mânia cu care M-ai mâniatşi ai făcut� pe Israel să păcătuiască�.Şi chiar despre Izabela, DDDDDomnul a

vorbit, zicând: �Câinii* o vor mân-ca pe Izabela lângă zidul de la Izre-el. Pe cel care va muri* în cetatedin Ahab, câinii îl vor mânca, şi pecel care va muri în câmp, păsă-rile cerurilor îl vor mânca�. (Cu ade-vărat nu fusese nimeni* ca Ahab,care s-a vândut ca să facă rău înochii DDDDDomnului după cuma îl în-tărâta Izabela, soţia sa. Şi a lu-crat* foarte urât, umblând dupăidoli, după tot ce au făcut** amo-riţii pe care îi alungase DDDDDomnuldinaintea fiilor lui Israel.)Şi a fost aşa: cum a auzit Ahab

cuvintele acestea, şi-a sfâşiat*hainele şi şi-a pus sac pe carnealui şi a postit şi s-a culcat în sacşi umbla încet.Şi cuvântul DDDDDomnului a fost

către Ilie tişbitul, zicând: �Vezi cums-a smerit Ahab înaintea Mea?Pentru că s-a smerit înaintea Mea,nu voi aduce răul în zilele sale; înzilele* fiului său voi aduce răulpeste casa lui�.Şi au fostb trei ani fără război

între Siria şi Israel. Şi a fost aşa:în anul* al treilea, Iosafat**, împă-ratul lui Iuda, a coborât la împăra-tul lui Israel. Şi împăratul lui Israela zis slujitorilor săi: �Ştiţi că Ra-mot-Galaadul* este al nostru, iarnoi tăcem şi nu-l luăm din mâna îm-păratului Siriei?� Şi a zis lui Iosa-fat: �Vrei să mergi cu mine la luptăla Ramot-Galaad?� Şi Iosafat azis împăratului lui Israel: �Eu suntca* tine, poporul meu ca poporultău şi caii mei ca şi caii tăi�.Şi Iosafat a zis împăratului

lui Israel: �Întreabă, te rog, mai întâic

cuvântul DDDDDomnului�. Şi împăratullui Israel a adunat* pe profeţi, campatru sute de oameni, şi le-a zis: �Sămerg la luptă împotriva Ramot-Ga-laadului, sau să renunţ?� Şi ei auzis: �Suie-te, şi Domnul îl va da înmâna împăratului!� Şi Iosafat* azis: �Nu mai este aici vreun profetal DDDDDomnului, ca să-L întrebăm?� Şi

12

13

14

15

16

1718

19

20

21

22

23

*Is. 58.4.

*2 Împ. 9.26.2 Cr. 24.21.Fap. 7.58,59.Ev. 11.37.

*Ps. 9.12.

*Cap. 13.32;16.29.2 Cr. 22.9.

*2 Sam. 12.9.**Cap. 22.382 Împ. 9.26.

*Cap. 18.17.**Vers. 25.2 Împ. 17.17Rom. 7.14.

*Cap. 14.10.1 Sam. 25.222 Împ. 9.8.

*Cap. 15.29.**Cap. 16.3;16.11.�Cap. 12.30;13.34; 14.16.

12

13

17

18

19

20

21

22

24

25

26

27

2829

2

3

4

5

6

7

8

*2 Împ.9.36.

*Cap. 14.11;16.4.

*Cap. 16.30.Vers. 20.

*Cap. 15.12.2 Împ. 17.12.**Gen. 15.16Lev. 18.25.2 Împ. 21.11.

*Gen. 37.34.2 Sam. 3.31.2 Împ. 6.30.

*2 Împ. 9.25.

*2 Cr. 18.2.**Cap. 15.24

*Deut. 4.43.Ios. 21.38.Cap. 4.13.

*2 Împ. 3.7.

*Cap. 18.19.

*2 Împ.3.11.

23

24

25

26

27

29

2

3

4

6

7

a Sau �pentru că� b Lit. �au rămas� c Sau �astăzi�

22:8

Vestireapedepsei

22 Legământulfăcut de Ahab

cu Iosafat

406

1 ÎMPĂRAŢI

împăratul lui Israel a zis lui Iosafat:�Mai este un om prin care Îl putemîntreba pe DDDDDomnul, dar îl urăsc,pentru că nu profeţeşte de bine de-spre mine, ci de rău: Mica, fiul luiImla�. Şi Iosafat a zis: �Să nu vor-bească aşa împăratul!�Şi împăratul lui Israel a chemat

un slujbaşa şi a zis: �Adu repede peMica, fiul lui Imla�.Şi împăratul lui Israel şi Iosa-

fat, împăratul lui Iuda, s-au aşezatfiecare pe tronul său, îmbrăcaţi înhainele lor, în arie, la intrareaporţii Samariei, şi toţi profeţii* pro-feţeau înaintea lor. Şi Zedechia,fiul lui Chenaana, îşi făcuse coar-ne* de fier şi zicea: �Aşa zice DDDDDom-nul: «Cu acestea** vei împunge pesirieni până îi vei nimici»�. Şitoţi profeţii au profeţit aşa, zicând:�Suie-te la Ramot-Galaad şi în-vinge, pentru că DDDDDomnul îl va daîn mâna împăratului!�Şi solul care se dusese să-l

cheme pe Mica i-a vorbit, zicând:�Iată cuvintele profeţilor: toţi cu ogură, vorbesc de bine pentruîmpărat; fie şi cuvântul tău, terog, ca şi cuvântul unuia dintre eişi vorbeşte de bine�. Şi Mica azis: �Viu* este DDDDDomnul: ce-mi vazice** DDDDDomnul, aceea voi vorbi�.Şi a venit la împărat. Şi împăra-tul i-a zis: �Mica, să mergem laluptă împotriva Ramot-Galaadului,sau să renunţăm?� Şi el i-a zis:�Suie-te* şi învinge, pentru că DDDDDom-nul îl va da în mâna împăratului!�Şi împăratul i-a zis: �De câte ori săte pun să juri, că nu-mi vei spunedecât adevărul în Numele DDDDDom-nului?� Şi el a zis: �Am văzut totIsraelul împrăştiat pe munţi, caoile* care n-au păstor. Şi DDDDDomnul azis: «Aceştia nu au stăpân; să seîntoarcă fiecare în pace acasă»�.Şi împăratul lui Israel a zis luiIosafat: �Nu ţi-am spus* eu că nuprofeţeşte de bine despre mine,ci numai de rău?�

Şi Mica a zis: �Ascultă deci cu-vântul DDDDDomnului. Am văzut* peDDDDDomnul şezând pe tronul Său şitoată oştirea** cerurilor stândîmprejurul Lui, la dreapta Lui şi lastânga Lui. Şi DDDDDomnul a zis: «Cineva amăgi pe Ahab, ca să se suie şisă cadă în Ramot-Galaad?» Şiunul zicea într-un fel şi altul ziceaîn alt fel. Şi a ieşit un duh şi a statînaintea DDDDDomnului şi a zis: «Eu îl voiamăgi». Şi DDDDDomnul i-a zis: «Cum?»Şi el a zis: «Voi ieşi şi voi fi un duh*de minciună în gura tuturor profe-ţilor lui». Şi DDDDDomnul a zis: «Îl veiamăgi şi vei şi reuşi; ieşi şi fă aşa!»Şi acum, iată, DDDDDomnul a pus* unduh de minciună în gura tuturoracestor profeţi ai tăi şi DDDDDomnul avorbit de rău despre tine�. AtunciZedechia, fiul lui Chenaana, s-aapropiat şi a lovit* pe Mica pesteobraz şi a zis: �Pe ce** cale a trecutDuhul DDDDDomnului de la mine, casă-ţi vorbească ţie?� Şi Mica a zis:�Iată, vei vedea în ziua aceea, cândvei intra din cameră* în camerăb,ca să te ascunzi�. Şi împăratul luiIsrael a zis: �Ia-l pe Mica şi du-lînapoi la Amon, căpetenia cetăţii,şi la Ioas, fiul împăratului. Şi săspui: «Aşa zice împăratul: «Puneţi*pe acesta în închisoarec şi hrăniţi-lcu pâinea întristării şi cu apa în-tristării, până mă voi întoarce în pa-ce»�. Şi Mica a zis: �Dacă* te veiîntoarce cu adevărat în pace, DDDDDom-nul n-a vorbit prin mine�. Şi el amai zis: �Ascultaţi**, voi, toate po-poarele!�Şi împăratul lui Israel şi Iosafat,

împăratul lui Iuda, s-au suit laRamot-Galaad. Şi împăratul luiIsrael a zis lui Iosafat: �Eu îmi voischimba* hainele şi voi intra înluptă, iar tu, îmbracă-te cu haineletale�. Şi împăratul lui Israel şi-aschimbat hainele şi a plecat la lup-tă. Iar împăratul Siriei poruncise*celor treizeci şi două de căpeteniiale carelor sale, zicând: �Nu vă lup-

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

*Vers. 6.

*Zah. 1.18.**Deut. 33.17

*Cap. 18.10.**Num. 22.38;24.13.

*Vers. 12.

*Num. 27.17Vers. 34-36.2 Cr. 18.16.Mt. 9.36.Mc. 6.34.

*Vers. 8.

10

11

14

15

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30

31

*Is. 6.1. Ezec.1.26. Dan.7.9. **Iov1.6; 2.1Ps. 103.20;103.21.Dan. 7.10.Mt. 18.10.Ev. 1.7,14.

*Jud. 9.23.Iov 12.16.2 Tes. 2.11.

*Ezec. 14.9.

*Vers. 11.Mt. 5.39.Fap. 23.2,3.**2 Cr. 18.23

*Cap. 20.30.

*2 Cr. 16.10;18.25-27.

*Num. 16.29Deut. 18.20-22**Mica 1.2.

*2 Cr. 35.22.

*Cap. 20.1;20.16,24.2 Cr. 18.30.

19

22

23

24

25

27

28

30

31

22:9

a Sau �famen� b Sau �în camera dinăuntru� c Lit. �în casa închisorii�

Moartealui Ahab

407

1 ÎMPĂRAŢI

ani în Ierusalim; şi numele mameilui era Azuba, fiica lui Şilhi. Şi ela umblat* în toată calea lui Asa,tatăl său, şi nu s-a îndepărtat de laea, făcând ce era drept în ochiiDDDDDomnului. cDar înălţimile** n-aufost îndepărtate: poporul încăjertfea şi ardea tămâie pe înălţimi.Şi Iosafat* a fost în pace cu îm-păratul lui Israel.Şi celelalte* fapte ale lui Iosa-

fat şi puterea sa pe care a arătat-oşi cum s-a luptat, nu sunt scriseîn Cartea Cronicilor împăraţilorlui Iuda? Şi a nimicitd din ţarărămăşiţa de homosexuali* carefuseseră lăsaţi din zilele lui Asa,tatăl său. Şi nu era împărat* înEdom: stăpânea un guvernator.

Iosafat a făcut şi corăbii*din Tarsis, ca să meargă la Ofir**,pentru aur; dar� n-au mers, căcicorăbiile s-au sfărâmat în Eţi-on-Gheber��. Atunci Ahazia, fiullui Ahab, a zis lui Iosafat: �Sămeargă slujitorii mei cu slujito-rii tăi în corăbii�. Dar Iosafat n-avrut.Şi Iosafat* a adormit cu pă-

rinţii săi şi a fost înmormântat cupărinţii săi în cetatea lui David,tatăl său; şi Ioram, fiul său, a îm-părăţit în locul său.

Ahazia, fiul lui Ahab, a înce-put să împărăţească* peste Israelîn Samaria în anul al şaptespre-zecelea al lui Iosafat, împăratullui Iuda. Şi el a împărăţit doi anipeste Israel. Şi el a făcut rău înochii DDDDDomnului şi a umblat încalea* tatălui său şi în calea ma-mei sale şi în calea lui Ieroboam,fiul lui Nebat, care făcuse peIsrael să păcătuiască. Şi a slujit*lui Baal şi i s-a închinat şi L-amâniat pe DDDDDomnul Dumnezeullui Israel, potrivit cu tot ce fă-cuse tatăl său.

32

33

34

35

36

37

38

39

40

41

42

*2 Cr. 18.31.Pr. 13.20.

*2 Cr. 35.23.

*2 Împ. 14.12

*Cap. 21.19.

*Amos 3.15.

*2 Cr. 20.31.

32

34

36

38

39

41

43

44

45

46

47

48

49

50

51

52

53

*2 Cr. 17.3.**Cap. 14.23;15.14.2 Împ. 12.3.

*2 Cr. 19.2.2 Cor. 6.14.

*2 Cr. 20.34.

*Deut. 23.17Cap. 14.24;15.12.

*Gen. 25.23.2 Sam. 8.14.2 Împ. 3.9;8.20.*Cap. 10.22.2 Cr. 20.36.**Cap. 9.28.�2 Cr. 20.37.��Cap. 9.26.

*2 Cr. 21.1.

*Vers. 40.

*Cap. 15.26;21.25.

*Jud. 2.11.Cap. 16.30-32

43

44

45

46

47

48

50

51

52

53

taţi nici cu cel mic, nici cu cel mare,ci numai cu împăratul lui Israel�. Şia fost aşa: cum l-au văzut căpete-niile carelor pe Iosafat, au zis:�Negreşit, acesta este împăratul luiIsrael�. Şi s-au abătut, ca să lupteîmpotriva lui. Şi Iosafat* a strigat. Şia fost aşa: când au văzut căpetenii-le carelor că nu era împăratul lui Is-rael, s-au întors de la el.Şi un om a tras cu arcul la în-

tâmplare şi a lovit pe împăratul luiIsrael între încheieturile armuriia.Şi Ahab a zis celui care conduceacarul său: �Întoarce-ţi mâna şiscoate-mă din tabără, pentru căsunt rănit*�. Şi lupta s-a făcut totmai crâncenă în ziua aceea şi îm-păratul a stat în car împotrivasirienilor şi a murit către seară; şisângele curgea din rană pe fundulcarului. Şi, pe la apusul soarelui,s-a făcut o strigare* în tabără, zi-când: �Fiecare om la cetatea sa şifiecare om la pământul său!�Şi împăratul a murit şi a fost

dus la Samaria; şi l-au înmor-mântat pe împărat în Samaria. Şiau spălat carul în iazul Samariei.Şi câinii au lins sângele săuunde se scăldau curveleb, dupăcuvântul* DDDDDomnului, pe care-lspusese.Şi celelalte fapte ale lui Ahab

şi tot ce a făcut, şi casa* de fildeşpe care a construit-o, şi toate ce-tăţile pe care le-a construit, nusunt scrise în Cartea Cronicilorîmpăraţilor lui Israel? Şi Ahab aadormit cu părinţii săi; şi Ahazia,fiul său, a împărăţit în locul său.Şi Iosafat*, fiul lui Asa, a în-

ceput să împărăţească peste Iudaîn al patrulea an al lui Ahab,împăratul lui Israel. Iosafat era învârstă de treizeci şi cinci de anicând a început să împărăţeascăşi a împărăţit douăzeci şi cinci de

22:53

a Sau �între armura de solzi şi apărătoarea pieptului� b Sau �Şi câinii au lins sângele său şi i-au spălatarmura� c Unele traduceri împart aici versetul 43 în două versete, capitolul având în total 54 de verseted Sau �a scos�

Ahazia,împărat allui Israel

Iosafat,împărat al

lui Iuda