“CLADIRI MULTIFUNCTIONALE- FALEZA PORT CONSTANTA IN...

“CLADIRI MULTIFUNCTIONALE- FALEZA PORT CONSTANTA IN ZONA PORTILE 3-4 “

STR. TRAIAN, CONSTANTA

RAPORT LA STUDIUL DE IMPACT ASUPRA MEDIULUI

__________________________________________________________________________

Expert auditor principal TRAIAN PETRESCU Constanta, Stefan cel Mare, Nr.126, Bl. F1B, Ap.1

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]

1

1. INFORMATII GENERALE

1.1. TITULARUL / BENEFICIARUL PROIECTULUI

Titularul / beneficiarul proiectului :

S.C. HARBORSIDE IMOBILIARA S.R.L.

Cu sediul in Bucuresti, bd. Dimitrie Pompei

Nr. 9-9A, cladirea 10, cam.39, sector 2, Bucuresti

S.C. HARBORSIDE HOTEL S.R.L. cu sediul

in Bucuresti, bd. Dimitrie Pompei, nr. 9-9 A,

cladirea 10, cam.40, sector 2, Bucuresti

Persoana de contact : Arh. Isacov Alinta – S.C. ARHITECTURAL

DESIGN S.R.L.

Telefon : 0744/682427; Fax: 660527

1.2. AUTORUL LUCRARII

Numele : Petrescu Traian – Expert auditor principal – coordonator;

Pinta Alexandru – Expert auditor principal;

Selea Adriana – Expert auditor principal;

Postolache Georgeta;

Petrescu Traian Razvan;

Blinda Antonia- Irina;

Maxian Ecaterina.

S.C. AS ORIMEX NEW. S.R.L.

Adresa : Constanta, Stefan cel Mare, Nr.126, Bl. F1B, Ap.1.

Persoana de contact : Petrescu Traian, Tel : 0721/283395

Fax: 0241/ 514178,

e-mail: [email protected]

[email protected]




__________________________________________________________________________



2

Atestare : Petrescu Traian – Certificat de Atestare, pentru elaborarea

Studiilor de evaluare a impactului asupra mediului, EIM – 07 –243;

Pinta Alexandru – Certficat de Atestare, pentru elaborarea

Studiilor de evaluare a impactului asupra mediului, EIM – 05 -241;

Selea Adriana – Certificat de Atestare, pentru elaborarea

Studiilor de evaluare a impactului asupra mediului, EIM – 02 -104.

Raportul al Studiul de impact asupra Mediului s-a intocmit in conformitate

cu prevederile Ordinului 860 si 863/2002, a Legii 137/1995 modificata si

completata cu Ordonanta de Urgenta nr.91/2002 si HG nr.918/2002 si a

celorlalte documente legislative, in vigoare si pe baza documentatiei tehnice pusa

la dispozitie de beneficiarul lucrarii.




__________________________________________________________________________



3

CERTIFICATE ATESTARE




__________________________________________________________________________



4




__________________________________________________________________________



5




__________________________________________________________________________



6

1.3. DENUMIREA PROIECTULUI

Obiectivul analizat se numeste: “CLADIRI MULTIFUNCTIONALE-

FALEZA PORT CONSTANTA IN ZONA PORTILE 3-4” STR. TRAIAN,

CONSTANTA – ETAPA I” si este propus a se realiza in municipiul Constanta.

Suprafata terenului este de 16.000 mp, fiind constituita din lotul nr. 1 in

suprafata de 6.425 mp, lotul nr.2 in suprafata de 1.575 mp, lotul nr.3 in suprafata

de 8.000 mp.

1.4. DESCRIEREA PROIECTULUI

1.4.1. Baza legala

Suprafata totala a terenului de 16.000 mp, este proprietatea privata a:

Lotul nr. 1 in suprafata de 6.425 mp = proprietate privata a S.C.

HARBORSIDE HOTEL S.R.L.

Lotul nr.2 in suprafata de 1.575 mp = proprietate privata a S.C.

HARBORSIDE HOTEL S.R.L.

Lotul nr.3 in suprafata de 8.000 mp = proprietate privata a S.C.

HARBORSIDE IMOBILIARA S.R.L., conform actelor de proprietate anexate:

1. Contract de vanzare - cumparare cu incheiere de autentificare cu nr. 01

din 13.01.2006, Biroul notarului public Darie Ruxandra Luminita;

2. Documentatie topografica necesara pentru inscrierea in Cartea Funciara a

Judetului Constanta pentru obiectivul - Poarta 3-4, Lotul 1, Nr. cadastral 16676;

3. Contractului de vanzare-cumparare autentificat cu nr. 02 din 13.01.2006,

Biroul notarului public Darie Ruxandra Luminita;

4. Documentatie topografica necesara pentru inscrierea in Cartea Funciara a


5. Contract de vanzare - cumparare cu incheiere de autentificare nr. 560 din

04 mai 2005, Biroul notarului public Darie Ruxandra Luminita;




__________________________________________________________________________



7

6. Documentatia topografica necesara pentru inscrierea in Cartea Funciara a


7. Certificat de Urbanism Nr. 878 din 10.03.2006.

1.4.2. Lucrari de baza

Descrierea amplasamentului

Amplasamentul cercetat este situat in estul Municipiului Constanta, in partea

superoara a falezei care margineste Portul vechi, in zona Portilor 3-4 (numar

cadastral 16678, lotul 3). Pentru caracterizarea amplasamentului a fost utilizata

ridicarea topografica a zonei realizata in SISTEM STEREO LOCAL

CONSTANTA, SISTEM COTE MAREA NEAGRA 75, coordonate fata de

nivelul Marii Negre (nMN), pusa la dispozitie de beneficiar.

ATENTIE PENTRU EVITAREA ORICAROR INTERPRETARI

PRIVITOR LA AMPLASAREA EXACTA A OBIECTIVULUI TREBUIE

MENTIONATE URMATOARELE ASPECTE REFERITOR LA

VECINATATEA CU PORTUL CONSTANTA. OBIECTIVUL ESTE

DELIMITAT DE PORTUL CONSTANTA PRIN STRADA MARINARILOR

LATIME DE 7 M PLUS 2 X 1,5 m ZONE DE PROTECTIE A STRAZII. DE

LA STRADA MARINARILOR (IN UNELE COMENTARII B-DUL 1 MAI)

ESTE ZONA INFERIOARA A FALEZEI CARE NU MAI APARTINE

OBIECTIVULUI IN DISCUTIE, LATIMEA ACESTEI PORTIUNI

VARIAZA DE LA 28 LA 43 m. PRACTIC AMPLASAMENTUL

OBIECTIVULUI ESTE DESPARTIT DE GARDUL CARE DELIMITEAZA

PORTUL CONSTANTA IN ZONA CEA MAI APROPIATA DE O

DISTANTA DE 7 m + (2+1,5)+28 = 38 m SUPRAFATA CARE APARTINE

PRIMARIEI CONSTANTA.




__________________________________________________________________________



8

TINAND CONT DE FAPTUL CA DE LA LIMITA PROPRIETATII

PRIVATE PANA LA LIMITA PORTULUI CONSTANTA SUNT MINIM

38m PROPRIETATE A PRIMARIEI CONSTANTA, IAR PANA LA

LIMITA ACVATORIULUI PORTULUI ESTE O DISTANTA MINIMA DE

1250 m ACEST OBIECTIV NU SE AFLA SUB INCIDENTA LEGISLATIEI

“ZONEI COSTIERE”.

Perimetrul aferent viitoarei constructii are o forma dreptunghiulara, cu o

lungime de cca. 170m si o latime de cca. 50m, fiind limitat pe latura de nord- vest

de B-dul Traian, iar pe latura sud-estica de B-dul 1Mai. Dincolo de limita

perimetrului si de B-dul 1 Mai se dezvolta catre port, partea inferioara a falezei.

Caracteristica principala a terenului o constituie declivitatea sa catre port,

cotele variind de la +39, +38 (nMN) in partea superioara (Bd. Traian), la +21, +24

(n MN) in partea inferioara (limita Bd. 1 Mai), ceea ce corespunde unei pante

medii virtuale de 1:2,5. In zona mediana taluzului aferent amplasamentului, la cote

de cca. +26, +30 (n MN) prezinta o berma discontinua (bancheta) cu latimi

variabile (14-25 m), rezultand astfel pante ale taluzurilor adiacentei bermei de 1:2

su chiar 1:1.

Zona inferioara a falezei, care nu mai apartine amplasamentului este

cuprinsa intre cotele +21 si +9, +12 (nMN), prezentand pante de cca. 1:2.

Datorita configuratiei naturale faleza a suferit in timp fenomene de pierdere

de stabilitate, si ca urmare a fost amenajata si consolidata prin diferite tipuri de

lucrari care se regasesc in anumite zone ale amplasamentului, fiind in parte

functionale chiar daca au fost la randul lor afectate de instabilitati locale.

La data cercetarilor amplasamentul este relativ stabil, prezentand insa semne

ale unor posibile viitoare alunacari:

- fisuri longitudinale la partea superioara a taluzului (Bd. Traian de la limita

de proprietate pana in carosabil);




__________________________________________________________________________



9

- valuriri pe suprafata taluzului, elemente de consolidare deplasate;

- denivelari marcate si fisuri la nivelul inferior al amplasamentului (Bd. 1

Mai, inclusiv carosabilul) ca si dincolo de limita amplasamentului pe taluzul

catre port;

- la nivelul strazii Traian canalul asfaltic si infrastructura prezinta denivelari

spre faleza portului fiind necesara refacerea cu covor asfaltic pe o portiune

de 27 ml.

Datorita acestor aspecte s-a decis extinderea investigatiilor si dincolo de

limita de proprietate (pe taluzul dintre Bd. 1 Mai si port) pentru verificarea

stabilitatii zonei in diferite ipoteze.

Caracteristici morfologice, geologice si hidrogeologice generale ale zonei

Din punct de vedere geologic, amplasamentul apartine unitatii Dobrogea

Centrala, iar din punct de vedere morfologic podisului Tortomanului, care cuprinde

zona dintre Valea Casimca si Carasu. Acest podis prezinta spre est o zona mai

joasa denumita Podisul Litoralui.

Fundamentul regiunii este constituit din sisturi verzi de varsta Proterozoic

Superior, peste care stau depozite Cretacice constituite din argile, argile marnoase,

nisipuri argiloase, pietrisuri, conglomerate si calcare grezoase.

Depozitele cuaternare de varsta Holocen superior sunt reprezentate prin

aluviuni, loessuri resedimentate si depozite marine constituite din maluri si nisipuri

marine de plaja.

In amplasament, pana la adancimea investigata apar depozite marine care

stau peste argile marnoase sau calcare cretacice.

Clima

Clima perimetrului cercetat este temperat – continentala, avand urmatorii




__________________________________________________________________________



10

parametri:

- temperatura medie lunara............................+11.2 0 C

- temperatuira minima absoluta.....................- 25.0 0 C

- temperatura maxima absoluta..................... +38.5 0 C

Precipitatiile medii anuale au valoarea de 378.8 mm si reprezinta madia

valorilor inregistrate de-a lungul a 10 ani.

Figura1. Diagrama precipitatiilor lunare

Repartitia precipitatiilor pe anotimpuri se poate prezenta astfel:

- iarna..............................83.4 mm

- primavara......................86 mm

- vara...............................108.5 mm

- toamna..........................100.9 mm

Un alt factor important al climei il reprezinta determinarea marimii si

directiei vanturilor. Directiile predominante ale vanturilor sunt: cea nordica (21.5

%) si cea vestica (12.7 %). Calmul inregistreaza valoarea procentuala de 15.2 %,

iar intensitatea medie a vanturilor la scara Beaufort are valoarea de 2.4 - 4.3 m/s.




__________________________________________________________________________



11

Figura2. Directia predominanta a vanturilor

Seismicitate

Zona cercetata din punct de vedere seismic se afla in zona E avand valoarea

coeficientilor k s =0.12 (conform “Romania – Zonarea teritoriului din punct de

vedere al coeficientului k s - Normativ P 100/1992”) si T c = 0.7 sec (conform

“Romania – Zonarea teritoriului din punct de vedere al perioadelor de colt”).

Adancimea de inghet

Conform STAS 6054 – 77, adancimea maxima de inghet este de 0.7. m, iar

frecventa medie a zilelor de inghet cu T ≤ 0 0 C este de 68.9 zile /an.

Lucrari programate si executate

Lucrarile de teren au fost demarate la data de 03.10.2005 si inchiate la data

de 30.11.2005, constituind faza I-a a Contractului.

In aplasament urmare a vizitei tehnice de cercetare si recunoastere efectuata

de specialisti au fost programate, datorita declivitatii, lucrari de cercetare

geotehnica si hidrogeologica prin foraje geotehnica (cu prelevare de probe

tulburate si netulburate) si sondaje, distribuite pe trei aliniamente, paralele cu latura

lunga a constructiei, corespunzand partii superioare (Bd. Traian), zonei mediane si

partii inferioare (Bd. 1 Mai). Forajele au fost prevazute a fi echipate cu piezometre.




__________________________________________________________________________



12

Pentru completarea studiilor au fost programate sondaje geotehnice si pe

partea de est a zonei intre Bd. 1 Mai si Port, pe taluzul amenajat.

In cadru zonei cercetate s-au realizat de catre S.C. ISPIF S.A. 9 foraje

goetehnice (P1, P2, P3, P4/1, P4/2, P4/3, P/4, P’4, P5) cu adancimi de 5-40m, ca si

11 sondaje geologice (S1, S1’, S1’’, S2, S2’, S3, S5, S6, S7, S7’ )

Lucrarile de teren executate sunt figurate in Planul de situatie.

Forajele au fost realiazate la un diametru de 12 ⅜ inch, in sistemuscat, cu cu

o instalatie de foraj semimeacnica, echipata cu dispozitive speciale de prelevat

probe.

Din foraje au fost prelevate probe tulburate si netulburate, pentru

determinatri in laboratorul geotehnic al UTCB.

Dupa sapare forajele au fost echipate cu piazometre, cu rubulatura PVC cu

diametrul de 110 mm pentru efectuarea masuratorilor da nivel al apei subterane si

determinari ale coeficientului de filtratie.

Sondajele geologice s-au executat cu instalatie manuala cu diametrul de

100mm, prelevandu-se probe tulburate.

Pa baza obsrvatiilor directe s-au evidentiat urmatoarele aspecte specifice:

- amplasamentul este situat pe o panta cu inclinari diferite pe zone, ca urmare

a crearii prin activitati antropice a taluzului falezei;

- taluzul a fost amenajat si consolidat prin diferite lucrari dintre care se

remarca berma (bancheta) mediana, arcade si drenuri pentru colectarea apei

din precipitatii (coltul sudic), camine de vizitare (in zonele superioara si

mediana), rigole transversale si longitudinale de colectare a apei,etc;

- suprafata amenajata a amplasamentului este bogat vegetalizata fara a fi insa

ingrijita (resturi de deseuri );

- in general, pe suprafata taluzului nu exista baltiri sau zone cu execs de

umiditate si vegetatie hidrofila;




__________________________________________________________________________



13

- amplasamentul prezinta semne ale unor fenomene locale de pierdere de

stabilitate de suprafata, prin afectarea si deplasarea unor elemente din

lucrarile de consolidare (camin zona mediana), denivelari in suprafata, ca si

alunecarile de mici dimensiuni de la baza pantei (Bdul.l Mai), la marginea

rigolei (la limita exterioara a amplasamentului);

- in afara limitelor proprietatii pe cele doua cai de circulatie, (B-dul Traian si

B-dul 1 Mai) exista denivelari si fisuri longitudinale care atesta de asemenea

existenta unor fenomene de instabilitate;

- apa de suprafata este existenta doar sub forma unor scurgeri in rigola de la

baza pantei numai in coltul de sud, ca si a unor infiltratii cu aspect negricos

si miros, in zona alunecarii de la marginea rigolei.

- in afara amplasamentului, pe taluzul portului, catre baza pe toata lungimea,

exista lucrari de consolidare prin arcade din anrocamente, galerii drenante si

rigole de colectare si evacuare a apei.

Pe baza lucrarilor de teren a fost obtinuta stratificatia prezentata in fisele

forajelor si sondajelor.

Modul de preluare a impingerii terenului

Amplasamentul cladirii este intr-o zona de terasa foarte pronuntata, existand

o diferenta de nivel de aproximativ 15 m intre zona inalta marginita de strada

Traian si zona joasa marginita de Bulevardul 1 Mai. Cele 3 nivele de parcare sunt

complet subterane iar cele trei nivele de spatii comerciale sunt sub cota terenului

pe una dintre laturi.

Se va realiza o sustinere a taluzului cu un "zid berlinez" ancorat provizoriu

in mal dupa care se realizeaza sapatura deschisa. Dupa atingerea cotei de

fundare se realizeaza radierul armat (h=1,0 - 1,2m) si se trece la montarea structurii

metalice. Pe masura ce se ridica structura se realizeaza si diafragmele din beton

armat perimetrale ce au rolul de a prelua impingerea pamantului.




__________________________________________________________________________



14

"Zidul berlinez" consta in realizarea unor coloane forate (d=800 - 1000mm)

la o distanta de aprox 2m interax (intre diafragmele perpendiculare pe taluz )

incastrate minim 1,0 m in stratul de calcar (-40.50m). Pentru asigurarea capacitatii

portante a „Zidului berlinez” la impingerea pamantului cat si pentru a asigura

stabilitatea taluzului pe toata perioada de executie a infrastructurii se vor prevedea

ancoraje temporare, prin coloane (4,5,6 cabluri cu diametru nominal d=0.6"). Dupa

executarea ancorajelor se executa un torcret de beton cu grosimea de 15-20cm

dublu armat cu plasa de armatura, ce are rolul de a prelua impingerea pamantului

intre coloane.

Pentru preluarea apelor pluviale sau din infiltratii accidentale se vor

prevedea drenuri pe toata lungimea incintei la doua nivele. La nivelul -1.00m

(pentru preluarea apelor pluviale si la -27.85m pentru colectarea apelor freatice.

Din cauza inaltimii mari a frontului de excavare (28.30m) lungimea

ancorelor si a coloanelor au fost astfel dimensionate incat sa asigure stabilitatea

terenului impotriva oricaror fenomene de instabilitate generala.

Pe toata perioada de executie va exista un sistem de monitorizare si

masurare 3-D a microdeplasarilor frontului de excavatie. Acest sistem va consta in

inclinometre si masuratori topografice, zilnice, ca si aplicarea unor martori pe

ancoraje.

Ancorajele se vor executa in trepte, pentru frontul mare de sapatura

(Str.Traian) 9-10 randuri de ancoraje la distanta de 2,5-3,0 m unul de altul ( pe

verticala), respectiv pentru frontul mic de sapatura 2-3 randuri la distanta de 3-4m

unul de altul.

Pe masura ce se realizeaza un rand de ancoraje se executa torcretul si apoi se

trece la excavarea urmatoarei trepte.

Se va lucra pe fronturi de 50-60m lungime, respectiv 3 fronturi pentru

lungimea Fazei1 (175ml). Nu se va incepe excavarea frontului 2 pana nu se




__________________________________________________________________________



15

realizeaza toate ancorajele pe frontul 1, aceasta pentru a nu afecta stabilitatea

generala a zonei.

Sistemul constructiv al tronsoanelor de cladire cuprinde diafragme care au

rolul de a asigura stabilitatea si rigidiatea cladirii in gruparea fundamentala de

incarcari. In gruparea speciala nu apare un nivel de tensiuni si deformatii care sa

duca la dimensionarea elementelor structurale la primele 6 nivele deoarece in

gruparea fundamentala s-a luat in calcul si incarcarea data de impingerea

pamantului care constituie incarcarea predominanta a structurii la nivelul

infrastructurii.

Betonul prevazut la realizarea infrastructurii este un beton C25/30 cu

permeabilitate redusa P12.

1.4.3. Descrierea solutiei

Solutia aleasa este constituita din doua obiective:

a. construire obiectivul “CLADIRI MULTIFUNCTIONALE – FALEZA

PORT CONSTANTA IN ZONA PORTILE 3 – 4“ - ETAPA I

b. lucrari de amenajari exterioare:

- ziduri de sprijin

- parapeti

- jardiniere

- dalaje decorative

- spatii verzi

- parcaje, alei carosabile si pietonale.

Aliniamentul si volumetria constructiei: Alinierea si regimul de inaltime

solicitate se incadreaza in prevederile din P.U.D. aprobat prin HCLM Constanta nr.

19 / din 20.01.2006 (HCLM privind modificarea HCLM nr. 702/1999).




__________________________________________________________________________



16

Aliniere:

- cladirile inalte propriu-zise sunt amplasate la min. 6 m de la carosabilul str.

Traian.

- portiunile 6S +parter + 1 etaj dintre constructiile turn, se amplaseaza la min.

7 m de la carosabil.

Regimul de inaltime : prevazut pentru Etapa I (Cladirea de pe lotul nr.3 si

partial pe lotul nr.1):

1.Pentru corpul “dala “: 6 subsoluri, partial 6 subsoluri + parter + 1 etaj .

2. Din corpul dala se ridica cele doua cladiri tip “lama”, cu birouri, (cladirea

inalta din centru si cea de la vest, conform P.U.D.) care vor avea 6 subsoluri

+ parter + 7etaje + nivel tehnic.

Conform P.U.D. aprobat, ca parter al cladirilor a fost considerat nivelul aflat

la cota str. Traian.

Volumetria:

Solutia adoptata este de a pozitiona acele functiuni care nu necesita lumina

naturala sub nivelul strazii Traian si de a pune in valoare turnurile de birouri,

restaurantele, spatiul “food court”(snack baruri), utilizand materiale usoare si

reflectante.

Proiectul consta intr-o cladire unica ce formeaza baza, din care se inalta

constructii separate cu diferite forme si volume deasupra nivelului strazii Traian.

Intre cladirile inalte, la nivelul str. Traian sunt amenajari peisagistice, care

articuleaza intregul.

Fatadele principale ale turnurilor vor fi orientate nord-est - sud-vest, cu

vizibilitate spre peisajul descendent , spre port, spre zona peninsulara, iar fatada

principala a cladirii “dala” va fi spre sud-est, deci intreaga cladire va beneficia de

perspectivele spre port si mare, constituind in acelasi timp ea insasi o spectaculoasa

mobilare a versantului.

Participarea cladirii la str. Traian:




__________________________________________________________________________



17

- Vor fi vizibile, in Etapa I, doua cladiri inalte (doua turnuri de birouri).

- Intre cele doua turnuri de birouri se vor afla cinematografele si food court

(ansamblul de spatii cu restaurante), realizate mai ales din materiale usoare,

cu o mare cupola luminator pentru a furniza lumina naturala la toate nivelele

centrului comercial. Intrarea principala la centrul comercial va fi localizata

aici, existand de asemenea accese separate la centrul de divertisment si la

hotel.

Participarea cladirii la bd.Marinarilor (artera spre port) :

- Aici se va afla un al doilea acces la centrul comercial, ca si intrari/iesiri

pentru parcarea subterana si pentru cateva puncte de aprovizionare, de

serviciu.

Accesele carosabile la cladirile propuse, aprovizionare:

Pentru cladirile noi de pe faleza, accesele principale se stabilesc astfel:

a. din str. (Marinarilor) pentru cladirile dala si pentru turnurile de birouri ;

b. de pe platforma creata la nivelul str. Traian peste cladirea tip “dala”, pentru

cladirile turn ;

c. accesele carosabile de serviciu la subsoluri se realizeaza prin b-dul

Marinarilor (artera port) care se afla la baza ansamblului.

Din str. Marinarilor (artera port) se accede prin rampe si tunele de acces la

parcajele subterane de la nivelul subsolurilor, respectiv prin accese la nivel la cota

str. Marinarilor, astfel:

d. Acces nr.1– acces la parcajul subteran la nivelul subsolului –4, Etapa 1

(2 sensuri)

e. Acces nr.2 - acces la parcajul subteran la nivelul subsolului –5, Etapa 1

(2 sensuri)

f. Acces nr.3 - acces la parcajul subteran la nivelul subsolului –4, Etapa 1

(2 sensuri)




__________________________________________________________________________



18

g. Acces de serviciu la cota str. Marinarilor , situat langa limita dintre Etapa 1

si Etapa 2.

h. Acces de serviciu la cota str. Marinarilor, situat langa limita de sud-vest a

terenului.

Circulatia pietonala:

Dupa cum s-a aratat mai sus, traseele pietonale propuse se afla in lungul

trotuarelor existente ce se pastreaza si al celor propuse, la str. Traian, facand parte

din traseul pietonalului major Gara – Peninsula si fiind propuse a fi ambientate cu

spatii plantate, oglinzi de apa, jardiniere, statui, mobilier urban, etc.

Terasa peste dala urbana, aflata aprox. la cota str. Traian, este tratata ca o

piateta urbana, deschisa publicului, fiind ambientata ca intreg pietonalul nou creat

la str. Traian, parcurgerea sa pe diverse trasee si perspectivele spre port si mare

conferindu-i calitatea de punct de atractie pentru cetatenii orasului.

Accese pietonale la cladirile propuse:

Din str. Traian:

Intrarile principale la centrul comercial, la centrul de divertisment si la hotel,

vor fi localizate la cota str. Traian.

Datorita programului complex al constructiilor, cladirile turn vor putea

beneficia si de alte accese principale, corelate cu traseul pietonal ce strabate

cladirea tip “dala” dintre ele.

Din str. Marinarilor:

Aici se va afla un al doilea acces principal la centrul comercial, ca si

intrari/iesiri pentru parcarea subterana si pentru cateva puncte de aprovizionare, de

serviciu.




__________________________________________________________________________



19

1.4.4. Regimul tehnic

Impartirea cladirii in corpuri structurale:

Cladirile multifunctionale ale Etapei I (conform P.U.D. aprobat), sunt

alcatuite din sase tronsoane separate intre ele prin rosturi de dilatatie si

antiseismice.

Cele sase tronsoane au urmatoarea alcatuire :

- Corpurile A si E (6S + P+ 7 Etaje + NT) :

o sub cota str. Traian = 3 subsoluri de parcare subterana si spatii

tehnice, 3 subsoluri cu spatii comerciale tip mall,

o peste cota str. Traian = 8 nivele (P+7 etaje +nivel tehnic) cu spatii

pentru birouri si un nivel tehnic.

- Corpurile B si D (6S – 6S+P+1) :

o jumatate din fiecare corp sub cota str. Traian = 3 subsoluri de parcare

subterana si spatii tehnice, 3 subsoluri cu spatii comerciale tip mall.

o Cealalta jumatate din fiecare corp (in afara de cele 6 subsoluri

mentionate) peste cota str. Traian = 2 nivele inalte (P+1 etaj) cu spatii

pentru centru de distractii si cinematografe

- Corpul central corp C (6S+P+1) :

o sub cota str. Traian = 3 subsoluri de parcare subterana si spatii

tehnice, 3 subsoluri cu spatii comerciale tip mall.

o peste cota str. Traian = 2 nivele inalte (P+1 etaj) cu spatii pentru

centru de distractii si cinematografe, cu o cupola peste partea centrala.

o Terasa peste subsolul –1 este circulabila, cu spatii pietonale, spatii

verzi, alei carosabile.

- Corpul F (6S) :

o sub cota str. Traian = in aceasta etapa, se vor realiza 3 subsoluri de

parcare subterana si spatii tehnice, 3 subsoluri cu spatii comerciale tip

mall.




__________________________________________________________________________



20

o Corpul F se va definitiva in Etapa II.

Realizarea cladirilor va presupune lucrari de inalta tehnologie, atat pentru

cladirile propriu-zise , cat si pentru necesarele consolidari de mal, drenari

complexe, rezolvare a echiparii tehnico-edilitare a zonei falezei.

Etapa II (conform P.U.D. aprobat), ce se va desfasura pe loturile 1 si 2 , va

face obiectul unor documentatii si autorizari separate, cuprinzand restul

lucrarilor prevazute de P.U.D. (magazine, alimentatie publica, servicii, hotel,

parcaje la subsol, etc).

Capacitati, suprafete desfasurate :

Arii Cota de nivel Etapa I (mp) Ac la nivelul str.

Marinarilor (artera port) +22,55m 7.737,61

Ac la nivelul str. Traian +38,30m 4.959,05

A desfasurata 70.818,07

Diverse functiuni si capacitati:

Sub nivelul str. Traian:

Nivelele –6, -5, -4:

Functiunea principala = Parcari pentru un total (Etapa 1) de 588 vehicule,

din care 9 locuri pentru persoane cu handicap.

Nivel subsol –6 - functiuni principale: parcare si spatii tehnice A nivel =

8389,15 mp

A u = 7307,93 mp

H nivel = 3,35 m

(+11,55 RMN)

Nivelul situat la cea mai joasa cota (+11,55m RMN), subsolul –6 cuprinde :

- Parcaj subteran pentru 206 autovehicule (dintre care 3 locuri pentru persoane

cu handicap) (5999,97 mp)

- 2 rampe de acces : - rampa de urcare si iesire din parcajul subteran de la

nivelul –3, in coltul de sud- axe 01, 02)




__________________________________________________________________________



21

- rampa de coborare ( cu intrare din subsolul –3)

- 6 case de scari inchise, cu scari de evacuare P.S.I., in doua rampe de cate

1,25 m latime, de cate 2 fluxuri, fiecare dintre ele avand sas tampon

presurizat pentru separarea de spatiul parcajului, cu usi URF 60.

- un nod central de circulatii verticale cu 2 ascensoare si 2 scari care de la

nivelul - 5 in sus devin escalatoare (scari rulante). La cota subsolului –6,

aceste scari sunt din beton armat, cu latimea de rampa de 1,425m. Cele doua

sasuri tampon de acces din parcare la acest nod de circulatie verticala sunt

prevazute cu cate 2 randuri a cate 4 usi URF 90 a 1,20 m latime fiecare.

- doua ascensoare (ax 02 si ax 19) sunt ascensoare pentru interventie in caz de

incendiu si urca pana la etajul 7 al fiecarui turn de birouri. Fiecare astfel de

ascensor va avea o capacitate de 8 servanti (min. 500 kg), sunt separate de

restul constructiei, incat sa functioneze cel putin 2 ore de la izbucnirea

incendiului si vor fi echipate cu dispozitive de apel prioritar al acestora in

caz de incendiu. La fiecare ascensor se ajunge prin intermediul unui sas

tampon cu suprapresiune, cu usi URF 90.

- spatii tehnice :

o boxa materiale intretinere

o spatii magazii, depozitari

o spatii tehnice : statie de pompe (37,02 mp) ; rezervor de apa – rezerva

de apa incendiu (810mc) (82,93 mp), cu accesul din imediata

apropiere a rampei din ax 21. rezervorul de apa se dezvolta pe 3

nivele (subsolurile-6,-5,-4)

Toate spatiile anexe care debuseaza in parcajul subteran sunt despartite de

acesta prin sasuri tampon cu suprapresiune , cu usi URF 60min.

Nivelul –6 este compartimentat in 4 compartimente de incendiu, prin peretii

din beton armat ai subsolului situati astfel : intre axele 06, 07; in ax 11, intre axele

16,17. Golurile de trecere, de 4,30 x 2,15 m, se prevad cu obloane antifoc




__________________________________________________________________________



22

rezistente la foc 90 min., cu dispozitiv de inchidere automata in caz de incendiu.

Toate usile rezistente la foc vor fi cu dispozitiv de autoinchidere si maner

antipanica.

Spatiul de magazie- depozitari din axele 01-07/ F, s-a proiectat ca adapost de

aparare civila, cu folosire cu alta destinatie pe timp de pace (vezi APARARE

CIVILA – mai jos).

Numar de persoane estimat pe nivel = 43 clienti + 3 personal = 46 persoane.

Nivel subsol –5 – functiuni principale: parcare si spatii tehnice

A nivel = 8389,15 mp

A u = 7442,87 mp

H nivel = 3,35 m

(+14,90 RMN)

Nivelul subsol –5 cuprinde :



- 2 rampe de acces :

- rampa de urcare si iesire din parcajul subteran de la nivelul –3, in

coltul de sud - axe 01, 02) ;

- rampa de coborare ( cu intrare din subsolul –3) ax 21.

- accesul din exterior prin tunelul pe sub strada artera spre port, cu intrare –

iesire, sistem cu bariere cu dispozitiv de control cu card. Imediat dupa

depasirea arterei spre port, tunelul devine rampa neacoperita. Zona subterana

acoperita a tunelului este de cca. 115,85 mp.

- 6 case de scari inchise, cu scari de evacuare P.S.I. , in doua rampe de cate







__________________________________________________________________________



23

nivelul - 5 in sus devin escalatoare (scari rulante)- reprezentand fiecare o

cale de evacuare de 1 flux.






caz de incendiu. La fiecare ascensor se ajunge prin intermediul unui sas cu

usi URF 90.

- spatii tehnice :

o depozite

o ateliere intretinere (langa rampa de acces –tunel axe 02-04) – pentru

administrarea cladirii

o vestiare pentru personalul de intretinere a cladirii, organizate pe sexe:

cate o cabina wc, 1 lavoar, 2 dusuri.

vestiar cu fisete

o centrala de ventilatie

o camera serviciu pompieri (30,04 mp)

o 2 post trafo

o tablou electric

o rezervorul de apa, dezvoltat pe nivelele subsol-6, -5, -4.


din beton armat ai subsolului situati astfel : intre axele 06, 07; in axul 11, intre

axele 16,17. Golurile de trecere de 4,30 x 2,15 m se prevad cu obloane antifoc



antipanica.




__________________________________________________________________________



24



Numar de persoane estimat pe nivel = 38 clienti + 21 personal = 59

persoane.

Nivel subsol –4: – functiuni principale: parcare si spatii tehnice


A u = 7492,10 mp

H nivel = 4,30 m

(+18,25 RMN)




- 2 rampe de acces :

- rampa de urcare si iesire din parcajul subteran de la nivelul –3, in

coltul de sud- axe 01, 02 ;

- rampa de coborare ( cu intrare din subsolul –3) ax 21.





nivelul - 5 in sus devin escalatoare (scari rulante)- reprezentand fiecare o

cale de evacuare de 1 flux.









__________________________________________________________________________



25

caz de incendiu. La fiecare ascensor se ajunge prin intermediul unui sas cu

usi URF 90.

- spatii tehnice :

o depozite

o ateliere intretinere (langa rampa de acces –tunel axe 02-04) – pentru

administrarea cladirii

o vestiare pentru personalul de intretinere a cladirii, organizate pe sexe:

cate o cabina wc, 1 lavoar, 2 dusuri.

vestiar cu fisete

o centrala de ventilatie

o camera serviciu pompieri (30,04 mp)

o 2 post trafo

o tablou electric

o rezervorul de apa, dezvoltat pe nivelele subsol-6, -5, -4.


din beton armat ai subsolului situati astfel : intre axele 06, 07; in axul 11, intre

axele 16,17. Golurile de trecere de 4,30 x 2,15 m se prevad cu obloane antifoc



antipanica.



Numar de persoane estimat pe nivel = 39 clienti + 11 personal = 50

persoane.

Nivel subsol -3: – functiuni principale: mall (spatii comerciale si atrium

central) si spatii administrative

La aceasta cota, cladirea prezinta accese pietonale si carosabile din str.

Marinarilor (artera spre port).




__________________________________________________________________________



26

A nivel = 7737,61mp

A u = 6822,41 mp

H nivel = 5,25 m

(+22,55 RMN)

Functiunea comerciala a obiectivului este conceputa in sistem mall: galerii

comerciale interioare, in care spatiile comerciale se desfasoara in jurul unui atrium

- spatiu central cu goluri in plansee pe mai multe nivele (5 nivele), cu amenajari

atractive de mobilier urban, creand impresia unor strazi pietonale sau piatete

marginite de magazine, cu lumina zenitala provenind din cupolele luminatoare

transparente de peste subsolul –1 si peste etajul1.


Accese:

- accese directe si evacuari la str. Marinarilor (artera spre port):

o Accesul public, in zona centrala a cladirii, in spatiul mall, de la nivelul

trotuarului strazii artera spre port (Marinarilor).

o Accesul personalului pentru spatiile din cele 6 subsoluri – pe rampa

din axele 20-22.

o Acces aprovizionare supermarket ( axele 02-03), cu rampa de

descarcare direct in zona de receptie marfa a supermarketului.

o Acces aprovizionare a spatiilor din mall – rampa de descarcare marfa

din axele 20-22.

o 4 Evacuari ale subsolurilor –6, -5, -4 in caz de incendiu (iesiri in

exterior a 4 dintre casele de scari de evacuare).

o 4 Evacuari ale subsolului –3 in caz de incendiu, prin sasuri tampon cu

usi rezistente la foc 60 min.

o 4 Evacuari ale subsolurilor –1, -2 in caz de incendiu (iesiri in exterior

a 4 dintre casele de scari de evacuare).

o Evacuare a tunelului de evacuare de la subsol –3 si a tunelului de




__________________________________________________________________________



27

evacuare a caii de evacuare de la subsolurile –4, -5, -6 din axele

18,19/A.

Noduri de circulatie:

- 6 case de scari inchise , cu scari de evacuare P.S.I. , in doua rampe de cate


presurizat pentru separarea de spatiul mallului, cu usi URF 60.

Cele 4 scari de la fatada dinspre str. Marinarilor se separa la acest

nivel, prin pereti de zidarie de caramida, astfel incat fluxurile care vin din

subsolurile –6, -5, -4 sa fie evacuate direct in exterior si sa fie separate de

fluxurile care coboara de la subsolurile –1, -2 care au la randul lor, iesiri

separate, directe in exterior.

Din scara din axele 18,19/A reprezentand scara de evacuare pentru

subsolurile –6,-5,-4, se trece prin tamponul cu usi URF 60min , printr-un

tunel de evacuare, cu iesire direct in exterior, pe rampa de descarcare marfa.

Aceasta scara are de asemenea, ca cele 4 scari descrise mai sus, separarea cu

perete de zidarie a fluxurilor care coboara de la subsolurile -1, -2, de cele

care urca de la subsolurile -6, -5, -4 , ambele avand calea de evacuare prin

coridorul –tunel de evacuare de la subsolul -3, la nivelul str. Marinarilor.

- nodul central de circulatii verticale cu 2 ascensoare panoramice cu dublu

acces si capacitate de 8 persoane si 2 escalatoare (scari rulante) ce leaga

subsolul -3 de -2, - reprezentand fiecare o cale de evacuare de 1 flux.

- cele doua ascensoare din ax 02 si ax 19 nu sunt utilizate la aceste niveluri,

ele sunt ascensoare pentru interventie in caz de incendiu si urca pana la

etajul 7 al fiecarui turn de birouri. Fiecare astfel de ascensor va avea o

capacitate de 8 servanti (min. 500 kg), sunt separate de restul constructiei,

incat sa functioneze cel putin 2 ore de la izbucnirea incendiului si vor fi

echipate cu dispozitive de apel prioritar al acestora in caz de incendiu. Usa

ascensoarelor va fi URF 120 min., cu cheie speciala, accesibila numai pentru




__________________________________________________________________________



28

interventii in caz de incendiu.

- la acest nivel (la cota carosabilului din fata rampei de descarcare)- ax 21- se

afla iesirea scarii care urca din statia de pompe de la subsolul –6. Iesirea este

acoperita cu un chepeng etans, carosabil.

- doua ascensoare de serviciu, pentru transport marfa si personal angajat,

separate de coridorul-tunel de evacuare prin usi URF 90 min., fac legatura

pe verticala intre zona de serviciu si de primire marfuri de la subsolul –3 si

coridoarele de serviciu si distribuire marfa de la subsolurile -2, -1.

Spatii functionale:

- Zona escalatoarelor si a ascensoarelor panoramice va fi marcata la acest

nivel cu bazine cu jocuri de apa, obiecte decorative de tip mobilier urban,

obiecte de arta, transformand zona atrium in zona de spectacol vizual,

profitand si de lumina zenitala a cupolelor luminator de peste etajele

superioare, ce se va filtra prin golurile din planseele de la etajele

intermediare.

- Supermarket

- Magazine (shops), spatiu ATM

- Spatiu mall

- Birouri - administratia cladirii, in apropierea intrarii din str. Marinarilor:

secretariat, birou, sala discutii.

- 2 Grupuri sanitare organizate pe sexe, situate in zona spatiului central de

mall :

o barbati: 2 cabine wc, 4 pisoare, 3 lavoare;

o femei: 3 cabine wc, 4 lavoare.

- 1 Cabina grup sanitar pentru persoane cu handicap, cu wc si lavoar

- Coridor - tunel de evacuare cu rolul de a doua evacuare a persoanelor din

supermarket si din spatiul mall si a persoanelor de la subsolurile –1, -2 care

coboara pe scara de evacuare din axele 18,19/A.




__________________________________________________________________________



29

- Coridor - tunel de evacuare pentru persoanele de la subsolurile -6, -5, -4,

care urca pe scara de evacuare din axele 18,19/A, pentru a se evacua apoi pe

coridorul de evacuare din ax 21

Acesta din urma este separat de holul de primire marfa printr-un

perete de zidarie de bca de 30 cm grosime.

Coridoarele-tunel de evacuare, cu latimi de 1,80- 1,98m, reprezinta

spatii de circulatie de serviciu si spatii de circulatie pentru circuitul de

aprovizionare, dinspre rampa de descarcare marfa catre spatiile comerciale.

Intre coridoarele-tunel de evacuare si casele de scari de evacuare s-au

prevazut sasuri-tampon cu usi URF 60 min., iar intre spatiile comerciale si

coridoarele- tunel s-au prevazut usi URF 60 min.

- Camera de deseuri, deservind spatiile subsolurilor, se afla imediat langa

rampa de descarcare marfa, cu acces direct pe rampa, avand astfel si acces

carosabil. Incaperea va fi finisata igienic corespunzator (pereti cu faianta

pana la tavan, pardoseala gresie rezistenta la uzura si factori chimici), va

avea sifon de pardoseala si robinet pentru spalarea periodica a spatiului. Se

vor amplasa pubele cu capac, cu colectare diferentiata a deseurilor.

Compartimente de incendiu:

1. Spatiul tip mall alcatuieste un compartiment de incendiu avand aria

construita la sol (la nivelul subsol –3 ), mai mare de 2500 mp.

Ac propusa Etapa I = 7.737,61 mp (la nivelul subsol-3, la cota str.

Marinarilor).

Ac subsol -1 = 7768,12 mp.

Dat fiind specificul de spatiu larg deschis al cladirilor de tip mall, prin

hotarare scrisa a conducerii, investitorii S.C. HARBORSIDE IMOBILIARA

S.R.L. au stabilit pe proprie raspundere ca aria construita la sol a compartimentului

de incendiu pentru mall (subsolurile –3, -2, -1, parter mall, etaj 1 mall) sa fie: Ac

subsol-1 = 7768,12 mp .




__________________________________________________________________________



30

2. zona de coridoare - tunel de evacuare , separata de restul spatiilor cu

pereti din zidarie de bca de 20, 30 cm grosime sau peretii de beton armat ai scarilor

de evacuare, constituie un compartiment de incendiu separat . Golurile de trecere

intre compartimente sunt cu usi URF 60 min.

3. zona de descarcare marfa/ evacuare deseuri, este separata de tunelul de

evacuare cu perete de zidarie de bca de 30 cm grosime. Acest spatiu are iesire

direct in exterior, pe rampa.

Numar de persoane estimat pe nivel = 834 persoane.

Calculul numarului de persoane in zonele de mall s-a realizat la 2/3 din

suprafata mallului, cu 5mp/persoana.

Nivel subsol -2:– functiuni principale: mall (spatii comerciale si atrium

central)


A u = 6884,48 mp

H nivel = 5,25 m

(+27,80 RMN)






Scara din axele 18,19/A reprezentand scara de evacuare pentru

subsolurile –1, -2, este separata prin tampon cu usa URF 90min fata de

coridorul- degajament protejat, si prin usi URF 60 min. fata de restul

spatiilor. Scara din axele 21,22/A,B se gaseste numai la nivelurile subsol –2,

-1, preluand fluxuri din coridorul-degajament protejat si evacuand in exterior

la cota str. Traian, pe platforma terasa pietonala de peste subsolul –1.




__________________________________________________________________________



31

- nodul central de circulatii verticale din golul atriumului, cu 2 ascensoare

panoramice cu dublu acces si capacitate de 8 persoane si 4 escalatoare (scari

rulante) din care doua centrale, leaga subsolurile –3 si -2, si alte doua care

urca si coboara numai intre subsolurile –1 si –2.









- doua ascensoare de serviciu, pentru transport marfa si personal angajat,

separate de coridorul-degajament protejat prin usi URF 90 min., fac legatura

pe verticala intre zona de primire marfuri si serviciu de la subsolul –3 si

coridoarele de serviciu si distribuire marfa de la subsolurile –2, -1.

Spatii functionale:

- Magazine permanente (MSU)

- Magazine (shops)

- Magazin temporar

- Spatiu mall si atrium .

- 2 Grupuri sanitare organizate pe sexe, cu acces din zona spatiului central de

mall :




- Coridor – degajament protejat cu rolul de acces la a doua cale de evacuare

spre scara din axele 18, 19/A, a persoanelor din magazinele permanente si




__________________________________________________________________________



32

din spatiul mall.

Coridorul – degajament protejat, cu latimi de 1,98- 2,20m, reprezinta

si spatiu de circulatie pentru circuitul de aprovizionare, dinspre ascensoarele

de serviciu catre spatiile comerciale.

Intre coridorul – degajament protejat si casa scarii de evacuare s-a

prevazut sas-tampon cu usi URF 60 min., URF 90 min. , iar intre coridorul –

degajament protejat si spatiile comerciale s-au prevazut usi URF 90 min.

- Depozit

Nivelul –2 este compartimentat in 2 compartimente de incendiu, conform

hotarare scrisa a investitorilor, astfel:

- un compartiment major , cel cu zona de mall, atrium, spatii comerciale

- zona de coridoare degajament protejat , separata de restul spatiilor cu pereti

din zidarie de bca de 30 cm grosime sau peretii de beton armat ai scarii de

evacuare.

Golurile de trecere intre compartimente sunt cu usi URF 90 min.


Nivel subsol -1: – functiuni principale: mall (spatii comerciale si atrium

central)


A u = 6613,18 mp

H nivel = 5,25 m

(+33,05 RMN)









__________________________________________________________________________



33

Scara din axele 18,19/A reprezentand scara de evacuare pentru

subsolurile –1, -2, este separata prin tampon cu usa URF 90min fata de

coridorul - degajament protejat, si prin usi URF 60 min. fata de restul

spatiilor.

Scara din axele 21,22/A,B se gaseste numai la nivelurile subsol –2, -1,

preluand fluxuri din coridorul-degajament protejat si evacuand in exterior la

cota str. Traian, pe platforma terasa pietonala de peste subsolul –1.



rulante) din care doua centrale intre subsolul -1 si parter si alte doua numai

intre subsolurile –1 si –2, - reprezentand fiecare o cale de evacuare de 1 flux.









- doua ascensoare de serviciu, (axele 19,20) pentru transport de serviciu si

personal angajat, separate de coridorul-degajament protejat prin usi URF 90

min., fac legatura pe verticala intre zona de primire marfuri de la subsolul –3

si coridoarele de distribuire marfa de la subsolurile –2, -1.

- doua ascensoare de serviciu, pentru transport de serviciu si personal angajat,

sunt separate de coridorul-degajament protejat prin usi URF 90 min. si fac

legatura pe verticala intre zona de anexe ale restaurantelor si spatiilor de

snack bar, food court si coridoarele de serviciu si de aprovizionare.




__________________________________________________________________________



34

SPATII FUNCTIONALE:

- Magazine permanente (MSU)

- Magazine (shops)

- Magazin temporar

- Spatiu mall si atrium

La acest nivel, golurile atriumului din zona centrala sunt de mari dimensiuni,

pentru a permite accesul luminii zenitale la nivelurile de mai jos ale mallului.

- 2 Grupuri sanitare organizate pe sexe, cu acces din zona spatiului central de

mall :




- Coridor – degajament protejat cu rolul de acces la a doua cale de evacuare

spre scara din axele 18, 19/A, a persoanelor din magazinele permanente si

din spatiul mall.

Coridorul – degajament protejat, cu latimi de 1,98- 2,20m, reprezinta

si spatiu de circulatie pentru circuitul de aprovizionare, dinspre ascensoarele

de serviciu catre spatiile comerciale.

Intre coridorul – degajament protejat si casele de scari de evacuare s-a

prevazut sas-tampon cu usi URF 60 min., URF 90 min. , iar intre coridorul –

degajament protejat si spatiile comerciale s-au prevazut usi URF 90 min.

- Depozit

Nivelul –1 este compartimentat in 2 compartimente de incendiu, conform

hotararii scrise a investitorilor, astfel:

1. zona de mall, atrium, spatii comerciale

2. zona de coridoare - degajament protejat, separata de restul spatiilor cu pereti

din zidarie de bca de 30 cm grosime sau peretii de beton armat ai scarii de

evacuare. Golurile de trecere intre compartimente sunt cu usi URF 90 min.




__________________________________________________________________________



35


La nivelul str. Traian :

Nivel +/-0,00= parter : – functiuni principale: birouri, mall (spatii

comerciale si atrium central), cinematografe, restaurante, snack baruri tip “food

court”.

La aceasta cota, cladirea prezinta accese pietonale si carosabile din str. Traian.

Peste cota str. Traian, cele 6 corpuri ale cladirii au regim de inaltime diferit,

perceptia asupra cladirii fiind a trei tronsoane diferite:

- corpurile A si E devin doua turnuri de birouri avand P+7etaje +nivel tehnic

peste cota str. Traian (functiuni - birouri, magazine). De la cota parterului in

sus, aceste parti de cladire sunt complet separate de subsoluri, corespunzator

normativului, constituind compartimente separate de incendiu.

- intre cele doua turnuri de birouri, corpul C si partial corpurile B si D, sunt

percepute ca un corp separat P+1 etaj inalt peste cota str. Traian (functiuni-

acces mall, cinematografe, magazine, restaurante tip food court)

- Terasa de peste subsolul –1, ramasa libera intre tronsoane, va fi circulabila

pietonal si partial carosabil, devenind o succesiune de piatete cu spatii verzi,

alei carosabile si pietonale, jocuri de apa, zone de terasa belvedere cu

privelisti spre peninsula si port.

ANSAMBLU:


A u = 4173,21 mp

(+38,30 RMN)

Din care:

CORP A:


A u = 927,54 mp

H nivel = 5,50 m




__________________________________________________________________________



36

CORP B,C,D:


A u = 2255,56 mp

H nivel = 4,40 m

CORP E:


A u = 927,54 mp

H nivel = 5,50 m

Nivelul parter cuprinde :

1. CORPURILE A, E :

a. Accese :

Accesul in fiecare turn P+7+NT se afla in zona centrala a cladirii, de la

nivelul terasei termo-hidroizolate circulabile de peste subsolul –1, aflata

aproximativ la cota trotuarului str. Traian.

Intrarea fiecarui turn se afla pe fatada dinspre corpul central al intrarii

mallului, participand la agrementarea spatiului pietonal.

b. Noduri de circulatie:

Fiecare turn de birouri este conceput ca avand un nod de circulatii verticale

central, spatiile utile fiind dispuse perimetral, in jurul acestuia. Circulatiile constau

in:



presurizat pentru separarea de spatiul nivelului, cu usi UEF (usi etanse la

foc) 30 min.

Scarile pornesc de la parter si una dintre ele urca pana la nivelul

tehnic (etajul 8).

- Intre cele doua case de scari se prevede un hol comun din care sunt




__________________________________________________________________________



37

accesibile si cele trei ascensoare de persoane ce deservesc nivelele parter-

etaj 7.

Fiecare ascensor va avea o capacitate de 8 persoane (min. 500 kg). Unul

dintre ascensoare, numit pe planuri ascensor P.S.I., va fi ascensor pentru

interventie in caz de incendiu, cu o capacitate de 8 servanti (min. 500 kg), va fi

separat de restul constructiei, incat sa functioneze cel putin 2 ore de la izbucnirea

incendiului si va fi echipat cu dispozitiv de apel prioritar in caz de incendiu. Usa

ascensoarelor P.S.I. si a celor aflate in acelasi put vor fi URF 120 min, iar usa

celorlalte ascensoare va fi URF 60.

Ascensoarele P.S.I. sunt cele care coboara pana la cota subsolurilor, facand

legatura intre nivelele de parcare subterana si spatiile din turnurile de birouri (fiind

insa inaccesibile publicului pe nivelele de mall).

Intre accesul in cladire si nodul de circulatie verticala se afla holul de

distributie catre tampoanele scarilor de evacuare, catre spatiile parterului propriu-

zis si catre ascensoare. Aceste holuri vor avea pereti vitrati rezistenti la foc

120min. si usi UEF 30 min.

c. Spatii functionale CORP A (turnul situat spre sud):

c.1. Spatiu pentru o Banca

- Spre str. Traian s-au prevazut spatii pentru o Banca, avand acces pietonal de

la cota str. Traian , din piata formata intre turnul A si Corpul de intrare in

mall, din holul comun de la parter.

- Accesul auto este asigurat prin parcarea subterana de la subsolurile –6, -5,

-4, de unde clientii si personalul pot ajunge cu ascensorul la cota parterului.

- Sunt prevazute 2 Grupuri sanitare organizate pe sexe, grupate langa scara:

o barbati 2 cabine wc, 1 lavoar;

o femei: 2 cabine wc, 1 lavoar.

c.2. O cabina grup sanitar pentru persoane cu handicap, cu wc si lavoar este situata




__________________________________________________________________________



38

in holul comun al scarilor.

c.3. Spatiu pentru birouri.

Spatiul de birouri s-a prevazut pe jumatatea dinspre port a parterului.

Sunt prevazute 2 Grupuri sanitare, organizate pe sexe, grupate langa scara:


o femei 2 cabine wc, 1 lavoar.

Cladirea corp A constituie un compartiment de incendiu (Ac = 1021,05 mp)

Numar de persoane estimat pe nivel parter corp A = 98 persoane.

d. CORP E (turnul situat spre nord):

d.1. Spatiu comercial

- La parterul corpului B s-a prevazut un spatiu comercial, avand acces

pietonal de la cota str. Traian , din piata formata intre turnul E si Corpul de

intrare in mall. Intrarea propiu-zisa in magazin se face din holul de la parter.

- Accesul auto este asigurat prin parcarea subterana de la subsolurile –6, -5,

-4, de unde clientii si personalul pot ajunge cu ascensorul la cota parterului,

in holul comun al caselor de scari si al ascensoarelor.

- Sunt prevazute 2 Grupuri sanitare organizate pe sexe, grupate langa fiecare

scara:


o femei: 2 cabine wc, 1 lavoar.

d.2. O cabina grup sanitar pentru persoane cu handicap, cu wc si lavoar este situata

in holul comun al scarilor.

Numar de persoane estimat pe nivel parter corp E = 114 persoane.

2. CORP B,C,D (corpul central, cu intrarea in mall) :

a. Accese:

La acest nivel, al parterului, se afla intrarea pietonala principala in mall,

dinspre str. Traian, de la nivelul terasei peste subsolul –1, aflata aproximativ la




__________________________________________________________________________



39

cota trotuarului str. Traian.

b. Noduri de circulatie:



rulante) intre subsolul –1 si parter, - reprezentand fiecare o cale de evacuare

de 1 flux.

- 2 case de scari inchise, cu scari de evacuare P.S.I. pentru cabinele de

proiectie ale cinematografelor, situate la etajul 1 , cate una de o parte si de

alta a supantei atriumului central. Scarile vor fi intr-o rampa de 1,10 m

latime, de cate 2 fluxuri . Scarile pornesc de la parter si urca pana la etajul 1.

Evacuarea lor este preajma cate uneia dintre iesirile in exterior ale

cinematografelor.

- 2 scari deschise, in 2 rampe, cate una la stanga si la dreapta intrarii

principale, de legatura a parterului cu spatiile restaurantelor de la supanta

etajului 1.

- doua ascensoare de serviciu, pentru transport de serviciu si personal angajat,

sunt separate de coridorul-degajament protejat prin usi URF 90 min. si fac

legatura pe verticala intre zona de anexe ale restaurantelor si spatiilor de

snack bar, food court si coridoarele de serviciu si de aprovizionare.

c. Spatii functionale:

Principalele functiuni ale parterului din acest tronson sunt :

- Cinematografe (total de 672 locuri)

- 2 Restaurante (total locuri: 80 locuri la parter, 210 locuri la etajul1)

- Food court (spatii comerciale alimentare)- parter

- Mall si Servicii (atrium)

- Spatii de coridoare de serviciu, grupuri sanitare si vestiare pentru personal

spatii comerciale alimentare, grupuri sanitare pentru public

Intrarea in cladire se face prin peretele vitrat spre str. Traian, direct in spatiul




__________________________________________________________________________



40

central al atriumului, puternic iluminat zenital prin cupola din tamplarie de

aluminiu si sticla.

c.1. Atrium:

In centru a fost prevazut golul atriumului, cu scari rulante si ascensoare

panoramice, cu elemente de arta decorativa monumentala, iar perimetral acestui

gol se desfasoara circulatia publicului, cu acces la unitatile de alimentatie publica

de tip food court (snack bar, cafenele, etc), ale parterului.

c.2. Food court:

Unitatile de tip food court (spatii comerciale alimentare) sunt conformate

astfel :

- Aprovizionarea se face dupa un program controlat, prin coridoarele si

ascensoarele de serviciu dintre subsolul -3, -2, -1 si prin ascensoarele de

serviciu dintre subsolul -1, parter si etajul 1, intre rampa de serviciu si

aprovizionare de la subsolul -3 si coridorul de serviciu de la parter si,

respectiv bucatariile restaurantelor de la etajul 1.

- De la rampa de serviciu/ aprovizionare de la subsol -3 si spatiul de receptie

marfa, prin coridor de serviciu, are loc accesul personalului catre vestiarele

si grupul sanitar al spatiilor comerciale alimentare de tip food court aflate la

parter.

- Deseurile se vor transporta dupa un program controlat, in saci si recipiente

etanse, pe coridorul de serviciu, la ascensorul de serviciu care coboara la

subsolul –1, de unde se vor transporta la camera de deseuri de la subsolul –3,

descrisa anterior.

- Spatiile comerciale alimentare (snack bar, cafenele, etc) vor functiona cu

vesela de unica folosinta, fiind utilate si echipate conform cerintelor si

standardelor fiecarui utilizator ce inchiriaza spatiul respectiv.

c.3. Restaurante:

La parter, de o parte si de alta a intrarii principale, deschise spre atrium si




__________________________________________________________________________



41

participand la animarea acestuia, se afla doua saloane de mese de restaurant, de

unde se accede, prin 2 scari deschise, la etajul 1, spre alte doua saloane de

restaurant, amplasate la supanta atriumului.

Numar de persoane estimat pe nivel parter (mai putin zona de

cinematografe) = 199 persoane, din care 102 locuri la mese. Numar personal spatii

food court = cca. 16 persoane.

c.4. O terasa descoperita :

Cu vedere spre port si spre mare, se afla pe latura de sud– est a corpului C,

intre corpul C si turnul de birouri.Numar de locuri la mese pe terasa = 54 locuri.

c.5. Cinematografe:

Vis a vis de intrarea de la str. Traian, un alt perete vitrat deschide privirea

spre port si mare. In aceasta zona s-a amplasat holul de intrare al cinematografelor,

cu case de bilete si un bar (cca. 18 locuri).

Cinematografele prevazute sunt in numar de 6, simetric dispuse cate trei in

stanga si in dreapta atriumului, cu capacitati de 80, 106, 150 locuri, cu un total

de locuri de 672. Accesul public are loc din spatiul mallului de la parter, din

atrium.

Barul din holul cinematografelor, ca si holul inusi, va fi departajat de

atrium prin pereti vitrati.

Salile sunt prevazute cu gradene fixe din beton armat, cu fotolii fixate pe

gradene, cu sezut rabatabil. Peretii si planseele din beton armat se vor finisa

cu mijloace de finisaj moderne, fonoabsorbant.

Cinematografele se vor echipa si dota conform cerintelor si

standardelor firmelor specializate care vor ocupa spatiul respectiv.

Evacuarea salilor de cinematograf se va realiza :

- direct din sala in exterior, prin usile de evacuare de la nivelul piatetei ce

se formeaza intre corpul central C al mall-ului si fiecare turn de birouri




__________________________________________________________________________



42

- din sala, prin hol, pe cele doua iesiri de evacuare – una spre str. Traian,

cealalta spre piateta dintre corpul central al mall-ului si fiecare turn de

birouri.

Numar de persoane zona cinematografe = 972 persoane (inclusiv bar si hol),

din care 672 locuri in sali.

Deasupra nivelului str. Traian:

Nivelul +1 al corpurilor B, C, D : – functiuni principale: restaurante , spatii

servicii, cabine proiectie cinematografe

CORP B, C, D:


A u = 2029,84

H nivel = 4,40 m

a. Restaurante etaj 1

Din saloanele de mese de la parter (langa intrarea din str. Traian), se accede ,

prin scarile deschise, la etajul 1, spre alte 2 saloane de restaurant, amplasate la

supanta atriumului. (fiecare cu 105 locuri, total locuri la supanta = 210 locuri).

Cele doua restaurante sunt dispuse simetric de o parte si de alta a axei

intrarii atriumului.

Fiecare restaurant are o sala de mese spre est, cu vedere spre port, cu iesire

pe o terasa circulabila.

Din fiecare dintre salile de mese se accede la coridorul de evacuare al

cabinelor de proiectie ale cinematografelor, realizandu-se o a doua cale de

evacuare pentru fiecare restaurant, pe scara inchisa cu evacuare, cu iesire in

exterior la nivelul parterului la str. Traian.

Numar de locuri la mese in sala = 105 locuri.

Numar personal estimat pentru fiecare restaurant = 10 persoane.

Bucataria si anexele fiecarui restaurant :




__________________________________________________________________________



43

- Aprovizionarea se face dupa un program controlat, prin coridoarele si

ascensoarele de serviciu dintre subsolul –3, -2, -1 si apoi prin ascensorul de

serviciu intre subsolul –1, parter si etajul 1, intre rampa de serviciu si

aprovizionare de la subsolul -3 si bucataria restaurantului de la etajul 1.

- De la rampa de serviciu/ aprovizionare de la subsol –3 si spatiul de receptie

marfa, prin coridor si ascensoare de serviciu, are loc accesul personalului

catre vestiarul si grupul sanitar de la etajul 1.

- Deseurile se vor transporta dupa un program controlat, in saci si recipiente

etanse, la ascensorul de serviciu care coboara la subsolul –1, de unde se vor

transporta, prin coridoarele de serviciu, la camera de deseuri de la subsolul –

3, descrisa anterior.

- Bucataria si anexele sale vor fi utilate si echipate conform cerintelor si

standardelor investitorului specializat ce va prelua spatiul respectiv.

Bucataria va fi compusa din oficiu, bufet rece, bucatarie calda, bar,

preparari carne, preparari legume, preparari peste, spalator vase, vesela,

depozitari (inventar lenjerie, inventar tare, depozit bar, dulapuri camera frig

demontabile), spatii anexe.

- pentru compartimentarea spatiilor de preparari diferentiate pe carne, peste,

legume, se propun pereti din zidarie de caramida.

b. Cinematografe

Cabinele de proiectie ale cinematografelor sunt situate la etajul 1, cate o

cabina de proiectie pentru fiecare sala de cinematograf, iar evacuarea acestora

va avea loc pe coridorul de la etajul 1 si apoi prin cele doua case de scari de

evacuare inchise, cate una pentru fiecare trei sali, situate intre parter si etajul

1, fiecare cu iesire prin holul de la parter , fie la iesirea de serviciu de la str.

Traian, fie la iesirea de serviciu dinspre port.




__________________________________________________________________________



44

Numar persoane estimat etaj 1 cinema = 10 persoane.

Numar de persoane estimat pe nivel etaj 1 al mall-ului corp B,C,D = 240

persoane.

Nivelele +1, +2, +3, +4, +5, +6, +7 al fiecarui turn de birouri –

CORPURILE A, E : – functiuni principale: spatii pentru birouri


A u = 914,71 mp

A u birouri = 813,94 mp

H nivel = 4,20 m

Asa cum s-a descris la parter, fiecare turn de birouri este conceput ca avand

un nod de circulatii verticale central, spatiile utile fiind dispuse perimetral, in jurul

acestuia. Circulatiile constau in:



presurizat pentru separarea de spatiul nivelului, cu usi UEF (usi etanse la

foc) 30 min.

Scarile pornesc de la parter si urca pana la etajul 7, iar una dintre ele

urca pana la nivelul tehnic (etajul 8).

- Intre cele doua case de scari se prevede un hol comun din care sunt

accesibile si cele trei ascensoare de persoane ce deservesc nivelele parter-

etaj 7.

Intre hol si spatiul de birouri se afla usi rezistente la foc 60 min.

Fiecare ascensor va avea o capacitate de 8 persoane. Unul dintre

ascensoare, numit pe planuri ascensor P.S.I., va fi ascensor pentru

interventie in caz de incendiu , cu o capacitate de 8 servanti (min. 500 kg),

va fi separat de restul constructiei, incat sa functioneze cel putin 2 ore de la

izbucnirea incendiului si va fi echipat cu dispozitiv de apel prioritar in caz




__________________________________________________________________________



45

de incendiu. Usa ascensoarelor P.S.I. si a celor aflate in acelasi put vor fi

URF 120 min, iar usa celorlalte ascensoare va fi URF 60.

Ascensoarele P.S.I. sunt cele care coboara pana la cota subsolurilor,

facand legatura intre nivelele de parcare subterana si spatiile din turnurile de

birouri (fiind insa inaccesibile publicului pe nivelele de mall).

- Peretii dinspre birouri ai nodurilor de circulatie verticala sunt din sistem de

gipscarton rezistent la foc RF 180 min.

- Peretii ghenelor de instalatii sunt din sistem de gipscarton rezistent la foc RF

180 min.

- Accesul utilizatorilor la spatiile din cladire este asigurat, pentru cei care se

deplaseaza cu autoturismul, prin parcarea subterana de la subsolurile –6, -5,

-4, de unde clientii si personalul pot ajunge apoi cu ascensorul la cota

fiecarui nivel din turnul de birouri. Pietonal, de la cota parterului, din holul

de la intrare se accede la ascensoare.

- Sunt prevazute 2 Grupuri sanitare organizate pe sexe, grupate langa fiecare

scara:

o barbati (6,51 mp) 2 cabine wc, 1 lavoar;

o femei: (6,50 mp) 2 cabine wc, 1 lavoar.

- Este proiectata o cabina - grup sanitar pentru persoane cu handicap, cu wc si

lavoar (4,74 mp) , situata in holul comun al scarilor.


Nivelul tehnic (peste etajul 7) al fiecarui turn de birouri –

CORPURILE A, E : – functiuni principale: spatii tehnice

A nivel = 108,03 mp

A u = 82,44 mp

H nivel = 4,20 m

Circulatiile constau in:




__________________________________________________________________________



46

- Casa scarii inchisa, de evacuare P.S.I., in doua rampe de cate 1,25 m latime,

de cate 2 fluxuri, avand sas tampon presurizat pentru separarea de spatiul

nivelului, cu usi UEF (usi etanse la foc) 30 min. Aceasta scara este

continuarea scarii din axul C de la etajele inferioare.

Din sasul tampon se accede la un sas de unde se poate accede pe terasa

circulabila pentru utilizare tehnica (amplasare de generatoare, unitati de

condensatori, AHU).

Spatiul inchis si acoperit al nivelului tehnic consta in spatiul tehnic al

ascensoarelor, cu acces din sasul comun al scarii.

Numar de persoane estimat pe nivel = 1 persoana.

Solutii constructive si de finisaj

Finisaje utilizate:

Finisaje interioare, pe functiuni:

1. Parcarile subterane:

- pereti: - peretii structurali = beton armat, vopsele lavabile

- peretii de compartimentare = zidarie de bca, vopsele lavabile

- stalpi = rotunzi, din teava metalica, umpluti cu beton armat , vopsea

pentru metal

- contravantuiri = din teava metalica, vopsite. Contravantuirile din colturile

cladirilor A si E sunt vopsite simplu, iar cele din zona centrala a acestor

corpuri, cu vopsea termospumanta RF 150 min.

- pardoseala: - pardoseala industriala carosabila, pe baza de rasini, cu

semnalizare rutiera vopsita

- tavan : - placa beton armat vopsita, grinzile metalice imbracate lateral in

beton armat vopsit, iar la partea inferioara protejate la foc cu sistem de

gipscarton rezistent la foc conform gradului I de rezistenta la foc.

2. Magazine, food court, restaurante




__________________________________________________________________________



47

- pereti: - peretii structurali = vopsele lavabile

- peretii de compartimentare = zidarie de bca, gipscarton pe schelet metalic =

vopsele lavabile

- stalpi = rotunzi, din teava metalica, umpluti cu beton armat , vopsea pentru

metal

- contravantuiri = din teava metalica, vopsite. Contravantuirile din colturile

cladirilor A si E sunt vopsite simplu, iar cele din zona centrala a acestor

corpuri, cu vopsea termospumanta RF 150 min.

- coloane decorative – baza de piatra si corp din lemn, lambriuri curbe.

- pardoseala: - gresie ceramica antiderapanta, de inalta calitate

- tavane:- sub placa de beton armat, grinzile metalice sunt imbracate

lateral in beton armat, iar la partea inferioara protejate la foc cu sistem de

gipscarton rezistent la foc conform gradului I de rezistenta la foc.

- plafoane suspendate din panouri de gips pe structura de otel, cu insertii

textile.

- fronturile magazinelor:- structura din otel si geamuri termopan

- balustrade: - structura de otel inox cu geam dublu securizat si mana curenta

din lemn.

- ascensoarele panoramice: structura din otel, geam securizat

3. Cinematografe:

- pereti: - peretii structurali beton armat = vopsele lavabile, lambriuri si

placari lemn, textil, fonoabsorbante

- pardoseala: - mocheta ignifugata, trafic greu

- tavane: - plafoane suspendate din panouri de gips pe structura de otel, cu

insertii textile.

4. Birouri:

- pereti: - peretii de compartimentare sunt din gipscarton pe schelet metalic in

sistem rezistent la foc conform planurilor de arhitectura




__________________________________________________________________________



48

- RF 180 min la peretii cailor de evacuare, ai ghenelor de instalatii

- RF 120 min la peretii ascensoarelor

- RF 60 min la peretii holului comun central

- RF 30 min la peretii grupurilor sanitare

- pardoseala: - pardoseala suspendata pe distantieri metalici, la 16 cm distanta

de placa, din dale de beton

- tavane: -plafoane suspendate din panouri de gips pe structura de otel

Finisaje exterioare:

Data fiind pozitia favorabila a viitoarei constructii, respectiv situarea

terenului in zona centrala a orasului si totodata perspectivele de larga vizibilitate

asupra constructiei, dinspre port si de-a lungul str. Traian, dinspre oras, precum si

date fiind functiunile cladirii ( birouri, sedii de firme, spatii comerciale etc), se

doreste sa se confere ansamblului un caracter reprezentativ, o prestanta deosebita,

prin volumetrie, plastica arhitecturala, finisajele de ultima ora utilizate, materialele

puse in opera si executia realizandu-se cu o grija speciala pentru detaliu.

Conceptul este sa se creeze o constructie originala, atragatoare, care sa

devina un simbol pentru Constanta.

Cladirea “dala” va fi imbracata in pereti exteriori cu precadere plini, cu

vopsitorii de fatada, respectiv cu placare cu panouri aplicate din material compozit,

in culorile brun caramiziu, piatra natur, alb, metal argintiu.

La marginea superioara a terasei piateta, la cota str. Traian, se vor prevedea

balustrade transparente din metal si panouri de sticla duplex sau policarbonat si

jardiniere din beton care vor crea o coroana inflorita intregii cladiri privite dinspre

port.

Turnurile de birouri, spatiile food court si restaurantele vor avea inchideri

exterioare cu materiale usoare, transparente, utilizand metal si sticla. Parterul si




__________________________________________________________________________



49

etajul 1 al corpului C, pe zona cinematografelor, vor fi placate cu panouri de retea

metalica perforata, pe schelet metalic.

Intreaga structura va aparea ca fiind usoara si eleganta.

Peste terasa etajului 1 al spatiului atrium se va amplasa o cupola centrala

luminator, iar peste subsolul –1, luminatoare de o parte si de alta a

cinematografelor, care se vor realiza din structuri speciale pentru iluminat zenital,

din tamplarie de aluminiu si sticla.

Fatada turnurilor de birouri este fatada cortina din profile de aluminiu, cu

geam termopan.

Fatada din axul 01- pe o distanta de 3m din axul B spre axul C, va fi

incombustibila Co, rezistenta la foc 15 min.

Sistemul de umbrire a fatadei este realizat cu sistem de bris-soleil cu lamele

fixe si grilaj de pasarela, din otel, vopsit cu vopsele de calitate, rezistente in

climatul litoral.

Atat fatada spre str. Marinarilor cat si cea a intrarii din str. Traian, vor fi

punctate cu elemente moderne de afisaj si reclama din otel inox in forme

sculpturale.

Toate aceste prevederi vor conduce la imbogatirea urbanistica a orasului cu

un element de marcare arhitecturala a falezei.

Parcari:

Actualmente se parcheaza in zona in lungul str. Traian, pe latura nord-

vestica.

Birouri: 2002 persoane, din care 1669 salariati si 333 vizitatori.

a. Necesarul de locuri de parcare calculat in conformitate cu "Normativul pentru

proiectarea parcajelor de autoturisme in localitati urbane"- P 132-93, tabel nr.3:




__________________________________________________________________________



50

- Conform pct. 1: 1 loc de parcare / 30 salariati (pentru grad de motorizare

150 autoturisme /1000 locuitori), deci la cei cca. 1669 persoane sunt

necesare 1669 : 30 = 56 locuri de parcare pentru salariati.

- La aceasta se mai adauga 45 locuri de parcare pentru vizitatori (stabilite

conform notei de la finalul tabelului nr. 3), adica in total un necesar de min.

101 locuri de parcare.

b. Necesarul de locuri de parcare calculat in conformitate cu Regulamentul general

de urbanism aprobat cu HGR 525/1995, art. 33 si anexa nr. 5 pct 5.1.1.3: 1 loc de

parcare intre 10-30 salariati + un spor de 20% pentru vizitatori.

Se considera in acest caz 1 loc de parcare la 20 salariati, adica 1669/20 = 85.

83 locuri de parcare + 83x20% = 100 locuri de parcare.

Magazine:



- Conform pct. 2. 1 loc de parcare / 30 cumparatori /ora (pentru grad de

motorizare 150 autoturisme /1000 locuitori), deci la cei cca. 4200

cumparatori /ora estimati sunt necesare 7200/30 = 140 locuri de parcare.

- La aceasta se mai adauga 50 locuri de parcare pentru salariati (stabilite




de urbanism aprobat cu HGR 525/1995, art. 33 si anexa nr. 5 pct 5.3.1.3 : 1 loc de

parcare la 40 mp arie desfasurata aferenta spatiilor de vanzare. 19775.73 mp x 70%

/40 = 346 locuri de parcare.

Restaurante cca. 290 locuri:



- Conform pct.4 . 1 loc de parcare / 4 clienti (pentru grad de motorizare




__________________________________________________________________________



51

150autoturisme /1000 locuitori), deci la cei cca. 290 clienti estimati sunt

necesare 290/4 = 72 locuri de parcare.





de urbanism aprobat cu HGR 525/1995, art. 33 si anexa nr. 5 pct 5.3.1.: 1 loc de

parcare la 5-10 locuri la masa : 290 / 5 = 58 locuri de parcare.

Cinema:



- Conform pct.9 . 1 loc de parcare / 15 spectatori (pentru grad de motorizare

150 autoturisme /1000 locuitori), deci la cei cca. 672 spectatori estimati sunt






de urbanism aprobat cu HGR 525/1995, art. 33 si anexa nr. 5 pct 5.5 anexa 1.5.9.:

1 loc de parcare la 10-20 locuri in sala : 672 / 15 = 45 locuri de parcare.

Se considera valorile cele mai mari la fiecare functiune:

101 +346 + 82 + 47 = 576 locuri de parcare necesare.

In proiect au fost prevazute :

Garaje (parcaje) in 3 niveluri de subsol ale cladirilor multifunctionale - 588

locuri

In etapa I, studiata in prezentul proiect, se realizeaza 588 locuri.

Observatii : Total nr. locuri parcare propuse etapa I + etapa II (viitoare) = cca.




__________________________________________________________________________



52

1215 locuri de parcare. Parcarile de la nivelul str. Traian (35 locuri) se propun a fi

amplasate in Etapa II, pe portiunea de lot triunghiulara, ramasa libera intre cladirea

hotelului care se retrage de la aliniament si limita terenului la str. Traian, avand

dublu acces carosabil din str. Traian.

STRUCTURA DE REZISTENTA

Conform Normativului P100-92 , modifcat si completat prin Ordinul

MLPTL nr.71/N/94, constructiile se incadreaza in zona seismica E, avand Ks =

0,12, Tc = 0,7 si clasa II de importanta.

Constructiile au caracter permanent si se inscriu, conform HGR 766/1997,

Anexa nr.4 si a Ordinului MLPTL nr.31/N din 03.10.1995 in categoria « C » de

importanta, pentru care α = 1,2.

Faza 1 va fi divizata in 6 unitati diferite (corpurile A...F)

Fiecare dintre aceste unitati va fi independenta structural. Doua dintre unitati

vor fi turnurile de birouri, a treia va fi constituita de cinematografe si zona de food

court, alte doua unitati vor fi amplasate intre acestea trei. Structura va fi otel si

beton armat.

Planseele vor fi din beton, stalpii din beton. Structura turnurilor de birouri va

fi cu stalpi circulari din otel umpluti cu beton armat. Acesti stalpi de otel vor avea

contravantuiri din otel la coltul cladirii.

Cladirile propuse vor constitui prin insasi structura lor de rezistenta un nou

sistem de consolidare si de protejare la alunecare a malului, absolut necesar in

conditiile de teren existente.

SOLUTII PRIVIND ASIGURAREA EXIGENTELOR MINIME DE

CALITATE




__________________________________________________________________________



53

In vederea realizarii calitatii constructiei in toate etapele de concepere,

realizare, exploatare si postutilizare a acesteia, se impune aplicarea sistemului

calitatii prevazut in Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii.

Prin proiect s-a asigurat satisfacerea sistemului calitatii, compus din:

1. Reglementarile tehnice in constructii;

2. Calitatea produselor folosite la realizarea constructiilor;

3. Agrementele tehnice pentru noi produse si procedee;

4. Verificarea proiectelor, a executiei lucrarilor si expertizarea proiectelor si

constructiilor;

5. Conducerea si asigurarea calitatii in constructii;

6. Autorizarea si acreditarea laboratoarelor de analize si incercari in activitatea

de constructii;

7. Activitatea metrologica in constructii;

8. Receptia constructiilor;

9. Comportarea in exploatare si interventii in timp;

10. Postutilizarea constructiilor;

11. Controlul de stat al calitatii in constructii.

In conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995 privind calitatea in

constructii (art. 4, 5, 22) si cu prevederile HGR nr. 766/1997 “Hotarare pentru

aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii”, cladirea propusa se

incadreaza in:

Categoria de importanta C - Cladiri de importanta normala.

In functie de aceasta incadrare si de prevederile Regulamentului privind

conducerea si asigurarea calitatii in constructii, pentru constructia propusa, se va

aplica Modelul nr. 2 de asigurare a calitatii.

Controlul calitatii executiei se va face conform prevederilor normativului

C56-85.




__________________________________________________________________________



54

Constructia se incadreaza in: clasa II de importanta, conform normativului

P100/92.

In conformitate cu Indrumatorul (aprobat cu ordinul MLPAT nr.

77/N/28.10.1996) privind aplicarea prevederilor Regulamentului de verificare si

expertizare tehnica de calitate a proiectelor, a executiei lucrarilor si a

constructiilor, aprobat prin HGR nr. 925/95, Anexa 1 (Cerintele la care se verifica

tehnic proiectele de specialitate, functie de categoria de importanta a constructiilor)

in functie de incadrarea in categoria de importanta C – normala si de destinatia

cladirii, se stabileste necesitatea verificarii proiectului de catre specialist verificator

de proiecte atestat la cerintele:

A. Rezistenta si stabilitate pentru constructii civile, industriale, etc.

B. Siguranta in exploatare

C. Siguranta la foc

D. Igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului

E. Izolatie termica, hidrofuga si economie de energie

Prin proiectare se vor asigura exigentele la:

a)- rezistenta si stabilitate;

b)- siguranta in exploatare;

c)- siguranta la foc;

d)- igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului;

e)- izolatie termica, hidrofuga si economie de energie;

f) - protectie impotriva zgomotului.

A) REZISTENTA SI STABILITATE.

Constructia propusa a fost proiectata astfel incat sa satisfaca cerinta de

calitate “rezistenta si stabilitate” careia ii corespund conditiile de performanta atat

pentru ansamblul constructiei cat si pentru partile sale componente referitoare la

stabilitate, rezistenta mecanica, ductilitate, rigiditate si durabilitate.




__________________________________________________________________________



55

In urma satisfacerii acestor conditii s-a urmarit ca, in timpul exploatarii

constructiei, factorii ce pot actiona asupra acesteia sa nu aiba ca efect producerea

vreunuia dintre urmatoarele evenimente:

- prabusirea totala sau partiala a constructiei

- deformatii de marimi inadmisibile

- avarierea unor parti ale constructiei sau ale unor instalatii datorita

deformatiilor mari ale elementelor portante

- aparitia unor avarii disproportionate fata de cauza producerii acestora

Urmarirea comportarii in timp a constructiei se va executa de catre

beneficiar conform normelor privind urmarirea comportarii constructiilor,

inclusiv supravegherea curenta a starii tehnice a acesteia.

B) SIGURANTA IN EXPLOATARE

Cerinta de siguranta in exploatare implica protectia ocupantilor in timpul

utilizarii constructiei, respectiv la:

- siguranta circulatiei pedestre;

- siguranta circulatiei cu ascensorul

- siguranta cu privire la riscuri provenite din instalatii;

- siguranta cu privire la lucrarile de intretinere;

- siguranta la intruziune si efractie.

Siguranta circulatiei pedestre presupune luarea masurilor pentru protectia

utilizatorilor (inclusiv copii, persoane in varsta sau handicapate) impotriva riscului

de accidentare in timpul deplasarii in interiorul cladirii precum si in exteriorul

acesteia in zona imediat inconjuratoare.

La realizarea proiectului s-au respectat prevederile CE 1-95 - “Normativ

privind proiectarea cladirilor civile d.p.d.v. al cerintei de siguranta in exploatare”.

Printre principalele masuri enumeram:




__________________________________________________________________________



56

- accesul si evacuarea persoanelor se face pe cai dimensionate corespunzator,

ventilate si iluminate natural si artificial, cu stratul de uzura din materiale

antiderapante cu coeficientul de frecare min 0,4.

- panta trotuarelor si podestelor scarilor exterioare este de maxim 5% in profil

longitudinal si max. 2% in profil transversal.

- scarile, balcoanele si terasele sunt prevazute cu parapeti sau balustrade cu h

minim conform standardelor in vigoare (STAS 6131)

- asigurarea unui grad de securitate puternic, corespunzator functiunii, prin

alegerea unei solutii optime a elementelor de inchidere si comunicare cu

exteriorul, prin prevederea unor sisteme de acces electronic si supraveghere

permanenta, etc.

Prin dimensionarea justa, spatiile, golurile si elementele de constructie

corespund necesitatilor exploatarii in conditii de siguranta maxima, astfel:

- pardoseli exterioare si interioare antiderapante in spatiile de circulatie

comune (scari,coridoare) si inaltimi libere corespunzatoare sub elementele

constructive.

- scarile sunt dimensionate din punct de vedere al numarului de trepte intre

podeste si al configuratiei geometrice treapta-contratreapta conform

standarde si normative in vigoare .

- golurile intre rampele scarilor si la podeste sunt protejate cu balustrade

avand alcatuirea si inaltimea de siguranta.

- parapetii ferestrelor si ai teraselor respecta criteriile de alcatuire si inaltime

prevazute.

S-au asigurat solutii de proiectare adecvate functiunilor, prin repartizarea

justa a spatiilor date prin tema de proiectare, pe nivele. S-au prevazut urmatoarele

solutii tehnice :

- iluminarea naturala corespunzatoare diferitelor spatii, conform normativelor

in vigoare.




__________________________________________________________________________



57

- iluminarea artificiala, conform nivelului de iluminare adecvat fiecarui tip de

spatiu, respectand normativele in vigoare ;

- ventilatia tuturor spatiilor se face natural sau mecanic;

- incalzirea spatiilor se realizeaza cu corpuri de incalzire statice, perdele de

aer cald, ventiloconvectoare in spatiile de birouri si se respecta cerintele

normate de incalzire a fiecarui tip de spatiu.

- de asemenea, proiectarea instalatiei electrice se face respectand prevederile

reglementarilor in vigoare pentru eliminarea cauzelor care pot conduce la

accidentarea utilizatorilor (punere accidentala sub tensiune, etc).

C) SIGURANTA LA FOC

Generalitati

Cerinta de siguranta la foc a impus proiectarea constructiei conform

normativelor de specialitate, determinandu-se alcatuirea, numarul si dimensionarea

cailor de evacuare si incadrarea in cerintele legate de siguranta la foc si impune

realizarea acesteia astfel incat sa se asigure:

- protectia utilizatorilor, tinand seama de varsta, starea de sanatate si riscul de

incendiu al constructiilor cu destinatia spatii comerciale si birouri;

- Limitarea pierderilor de vieti omenesti si de bunuri materiale;

- impiedicarea propagarii incendiilor de la un nivel la altul si la vecinatati;

- prevenirea avariilor la constructii si instalatii invecinate in cazul prabusirii

constructiei incendiate;

- protectia echipelor de interventie pentru stingerea incendiilor si evacuarea

ocupantilor si a bunurilor materiale

Categoria de importanta a constructiei propuse este C – constructie cu




__________________________________________________________________________



58

importanta normala.

La proiectarea constructiilor si instalatiilor pentru obiectivul de investitii s-

au avut in vedere urmatoarele:

1. Obiectivul se incadreaza in categoria cladirilor inalte, (conform art. 1.2.5.,

1.2.6. din P118/1999, pardoseala ultimului nivel folosibil situata intre 28 si

45 m fata de carosabilul adiacent accesibil autovehiculelor de interventie ale

pompierilor pe cel putin doua laturi). Carosabilele adiacente sunt str. Traian

si cele de pe platforma terasa peste cladirea tip “dala” de la cota + 38,30m,

care inconjoara cladirile turn.

2. Zona de comert este separata fata de zona de birouri prin planseu antifoc

rezistent la foc minimum 2 ore, zona de birouri supraterana constituind

compartiment de incendiu distict conform art.2.4.33 din P118/1999.

3. Stingerea din exterior a incendiilor se va asigura:

a. Direct din reteaua publica de apa in baza unui aviz de la unitatea

furnizoare de apa, conform art. 6.1. din P118/1999.

b. Din gospodaria proprie de apa. Conform Anexei nr.8 din NP 086/2005,

art. 6.34 , debitul de stingere cu hidranti exteriori este de 25l/s timp de 3

ore.

4. Pentru alimentarea cu energie a sistemelor de protectie la foc se prevede

grup electrogen cu pornire automata, pentru a alimenta: pompele de

incendiu, ascensoarele, instalatiile de desfumare (ventilatoare, voleti,

clapete, trape), vanele electromagnetice din instalatiile drencere de perdea,

iluminatul de siguranta.

5. Se vor amplasa hidranti exteriori de incendiu in zonele de acces in parcaje.

6. Se va asigura serviciu propriu de pompieri conform art. 3.10.5 si 3.10.6 din

P 1189/1999.




__________________________________________________________________________



59

Cai de acces, interventie si salvare

Caile de evacuare din cladiri vor fi conforme cu prevederile din P118-99 si

se vor realiza direct in exterior.

Conform prevederilor P118-99 si ale HGR 525/1996 - privind aprobarea

Regulamentului general de urbanism art.nr.24 si 25, constructiile propuse

sunt perfect accesibile fortelor de interventie.

Este asigurat accesul usor al autospecialelor de interventie pentru stingerea

incendiilor, in caz de necesitate, la cel putin 2 fatade vitrate ale fiecarui turn,

astfel:

- acces direct din str. Traian

- acces la cele doua fatade laterale, din str. Traian si de pe zona carosabila a

terasei circulabile de la cota str. Traian.

Este asigurat accesul usor din str. Marinarilor al autospecialelor de

interventie pentru stingerea incendiilor, in caz de necesitate, la fatada dinspre port

(sud-est) a cladirii “dala” (cladirea cu 6 nivele sub cota str. Taian, incastrata in

versant pe 3 laturi).

Asigurarea adapostului de protectie civila

Conditii de prevedere a adapostului de protectie civila

In conformitate cu prevederile art. 33 din Legea nr. 106 – LEGEA

PROTECTIEI CIVILE agentii economici au obligatia sa prevada la noile investitii

adaposturi de protectie civila.

S-a prevazut un adapost de protectie civila la nivelul subsol –6 al

constructiei, aceasta fiind zona care putea corespunde din punct de vedere tehnic

(fiind o zona situata sub o parte masiva a constructiei si avand cea mai mare parte a

peretilor exteriori in contact cu pamantul si avand posibilitatea asigurarii tunelului

de evacuare .




__________________________________________________________________________



60

La proiectarea acestui adapost s-au respectat conditiile stipulate in legislatia

in vigoare.

Adapostul propriu-zis trebuie sa aiba o suprafata utila de 1mp/persoana, la

care se adauga spatiile de acces si grupul sanitar, si un volum minim alocat de 2,5

mc/persoana.

Numarul de persoane din cladire necesar de adapostit este de 146 persoane,

reprezentand schimbul maxim in caz de razboi, stabilit prin hotararea consiliului de

conducere al investitorului.

Suprafata utila a adapostului asigura adapostirea a 146 persoane.

A fost prevazut un grup sanitar propriu adapostului. Instalatiile de ventilare

se vor putea monta in caz de necesitate.

Accesul in adapost se realizeaza din spatiul parcarii, zona de acces pana la

scara de evacuare raspunzand conditiilor din normativ, avand gol de trecere de

2,10 x 0,80 m cu amprenta de 15 cm prevazut cu usa de protectie metalica etansa

ce se deschide in exterior.

Din calculul grosimii si a alcatuirii elementelor constructive de protectie a

rezultat o grosime necesara a planseului de 20 cm si a peretilor de 40 cm., valori pe

care poiectul le asigura.

Etansarea adapostului se realizeaza prin etansarea usii si a tocului acesteia,

precum si prin astuparea etansa si rezistenta la presiunea de calcul a trecerilor

conductelor prin planseul adapostului.

In spatiile adapostului, pe timp de pace, vor functiona depozite, posibilitate

prevazuta de lege.

Adapostul de protectie civila va fi dat deci in exploatare cu spatii pentru alte

nevoi, cu obligatia de a fi mentinut permanent in stare de functiune si a fi eliberat,

in caz de nevoie, in maximum 24 de ore. Pentru acest scop se elibereaza spatiile de

pereti de compartimentare usori si utilaje;




__________________________________________________________________________



61

Instructiuni de exploatare

Exploatarea si intretinerea imobilului vor comporta masuri speciale ce se

detaliaza in proiectul tehnic. Intretinerea si reparatia curenta a cladirii se va face

pentru fiecare material component conform instructiunilor de exploatare elaborate

de producatorii acestora.

In conformitate cu prevederile art. 23, pct. g din Legea nr. 10/1995 privind

calitatea in constructii proiectul de executie trebuie respectat. Orice modificari ale

acestui proiect se pot face numai cu avizul proiectantului.

In conformitate cu prevederile art. 22 pct. d) din Legea 10/1995, la faza

Proiect de Executie vor fi elaborate caietele de sarcini privind executia lucrarilor.

Conform prevederilor art. 22 pct. e) din Legea 10/1995 se stabileste

convocarea fazelor determinante de control (de catre constructor), cu participarea

reprezentantului I.C.C., a proiectantului si a beneficiarului in etapele stabilite in

Programul de control al calitatii lucrarilor.

Pentru orice problema aparuta pe timpul executarii lucrarilor va fi chemat

proiectantul de specialitate al proiectului tehnic, pentru solutionarea acesteia.

D. IGIENA, SANATATEA OAMENILOR SI PROTECTIA

MEDIULUI

Cladirea este prevazuta cu grupuri sanitare si vestiare diferentiate pe tipuri

de activitati, dimensionate si amplasate adecvat zonelor pe care le deservesc

precum si cu grup sanitar special pentru persoane cu handicap. Pentru personal

sunt prevazute spatii odihna dotate minimal, in zona receptie carne, receptie peste,

receptie produse panificatie.

Pentru asigurarea igienei, exista spatii specializate pentru materiale de

curatire si intretinere, si sursa de apa curenta. Evacuarea gunoaielor se face pe o

platforma exterioara dotata cu prese deseuri. Acestea sunt preluate de Regia de

Salubritate si evacuate la groapa de gunoi a municipiului Constanta.




__________________________________________________________________________



62

Confortul termic este asigurat pasiv, prin solutiile constructive adoptate

(alcatuiri, materiale pentru pereti si acoperis) si activ, prin instalatiile de incalzire

si ventilatie realizate la parametrii normati, in functie de destinatia spatiilor. Pentru

zone si spatii tehnologice, incalzirea se realizeaza preponderent cu aer cald

introdus prin instalatia de ventilatie, iar pentru birouri si spatii anexa, prin

radiatoare. Circulatia aerului ventilat (admisie – evacuare) asigura improspatarea

aerului din interior (1– 3 schimburi/h).

Activitatile din interiorul cladirii nu sunt generatoare de noxe.

E. IZOLATIE TERMICA, HIDROFUGA SI ECONOMIE DE

ENERGIE

Aceasta cerinta se asigura, pe o durata de serviciu rezonabila din punct de

vedere economic, prin:

- asigurarea performantelor higrotermice ale elementelor perimetrale ale

cladirii;

- asigurarea unei conceptii generale si de detalii optime, precum si a unei

executii si intretineri corecte a cladirii in ansamblul ei:

- asigurarea unei dotari corespunzatoare cu elemente de instalatii;

- asigurarea unui consum rational de energie prin contorizare.

Asigurarea performantelor higrotermice ale elementelor de constructie

perimetrale:

- se realizeza in functie de rezistentele termice medii ale acestora Rm, conform:

1. Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale

cladirilor (C107/3-97)

2. Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie in

contact cu solul (C107/5-97)

3. Normativ privind calculul coeficientului global de izolare termica la cladiri

cu alta destinatie decat cele de locuit (C107/2-97)




__________________________________________________________________________



63

Evitarea aparitiei condensului:

- evitarea aparitiei condensului pe suprafata interioara a elementelor se

realizeaza in conditiile asigurarii unui camp de temperaturi pe suprafata

interioara cu valori superioare punctului de roua caracteristic unei

temperaturi date si a unei umiditati relative a aerului interior;

- evitarea acumularii progresive a apei din condens in interiorul elementelor de

constructie perimetrale de la un an la altul se realizeaza cu conditia:

cantitatea de apa acumulata iarna sa fie mai mica decat cea evaporata vara:

Mw < Mv (conform STAS 6472/4)

Asigurarea unei conceptii corecte generale si de detaliu a cladirii

- evitarea detaliilor care conduc la crearea unor punti termice

Asigurarea unui consum rational de energie

- pentru energie termica se realizeaza prin contorizarea consumului la nivel de

cladire;

- pentru energie electrica se realizeaza prin contorizarea consumului la nivel

de spatiu functional si separat pentru spatiile comune ale cladirii.

In vederea asigurarii acestei cerinte se respecta:

- STAS 6472/2 - “Parametrici climatici exteriori”;

- STAS 6472/3 - “Fizica constructiilor. Termotehnica. Calculul termotehnic al

elementelor de constructie”;

- STAS 6472/4 - “Fizica constructiilor. Termotehnica. Comportarea

elementelor de constructie la difuzia vaporilor de apa.

Prescriptii de calcul”;

- STAS 6472/6 - “Fizica constructiilor. Termotehnica. Comportarea

elementelor de constr. cu punti termice”;

- STAS 6472/7 - “Fizica constructiilor. Termotehnica. Calculul permeabilitatii

la aer a elementelor si materialelor de constructie”;

- STAS 4839 - “Instalatii de incalzire. Numarul anual de grade, zile”;




__________________________________________________________________________



64

- NP 200 - “Instructiuni tehnice pentru proiectarea la stabilitate termica a

elementelor de inchidere a cladirilor”;

- C107/3-97 - Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de

constructie ale cladirilor

- C107/5-97 - Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de

constructie in contact cu solul

- C107/2-97 - Normativ privind calculul coeficientului global de izolare

termica la cladiri cu alta destinatie decat cele de locuit;

- C 112 - “Normativ pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor din

materiale bituminoase la lucrarile de constructii”.

F. PROTECTIA LA ZGOMOT

Amplasamentul si vecinatatile nu ridica probleme speciale de protectie

fonica. Nivelul sonor – zgomot intern s-a estimat la un maxim de 55 dB (A),

nefiind necesare masuri speciale de protectie, deoarece acest nivel se inregistreaza

punctual in anumite zone de agrement si pe o perioada foarte scurta in zona tehnica

a obiectivului.

1.4.5. Durata etapei de functionre

Functionarea estimata de minimul 50 ani.

1.4.6. Informatii privind productia care se va realiza si a resurselor

folosite in scopul producerii energiei

Obiectivul nu este destinat productiei ci serviciilor iar resursele folosite

pentru producerea energiei termice sunt gazul natural si curentul electric.

1.4.7. Informatii despre materii prime, substante sau preparate chimice

NU ESTE CAZUL.




__________________________________________________________________________



65

1.4.8. Informatii despre poluanti fizici si biologici, care afecteaza mediul,

generati de activitatea propusa

NU ESTE CAZUL

1.4.9. Alte tipuri de poluare fizica sau biologica

NU ESTE CAZUL.

1.4.10. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului

si indicarea alegerii uneia dintre ele

Solutia propusa pentru amplasarea obiectivului “CLADIRI

MULTIFUNCTIONALE- FALEZA PORT CONSTANTA IN ZONA PORTILE

3-4 “STR. TRAIAN, CONSTANTA nu a necesitat alternative deoarece a venit in

sprijinul autoritatii publice locale prin preluarea sarcinilor de stabilizare a zonei pe

o perioada foarte mare de timp (minim 100 de ani) contribuind la imbunatatirea

factorilor de mediu in special asupra solului si apelor.

1.4.11. Localizarea geografica si administrativa a amplasamentelor pentru

alternativelor la proiect

NU ESTE CAZUL.

1.4.12 Informatii despre utilizarea curenta a terenului, infrastructura

existenta, valori naturale, istorice, culturale, arheologice, arii naturale/zone

protejate, zone de protectie sanitara

Terenul se afla in zona portilor nr.3-4 ale Portului Constanta, pe taluzul

cunoscut ca Faleza Portului, ce reprezinta o zona de contact intre port si oras.




__________________________________________________________________________



66

Terenul studiat este liber de constructii, constand in taluz - teren liber

neconstruit, prezentandu-se sub forma de spatiu verde neintretinut si partial echipat

cu lucrari hidro-edilitare si de consolidare impotriva alunecarii.

In cea mai mare parte, cladirile din zonele vecine au ca destinatie locuinte,

ansamblul propus fiind situat in dreptul blocurilor A4, A5, A6.

Obiective cu destinatie speciala:

- In vecinatate, spre est, se afla un Obiectiv al Statului Major de Aparare

Civila Judetean Constanta.

- Constructii pentru gospodaria comunala: La est de zona studiata se afla o

statie de pompare ape uzate, in zona poarta 3.

1.4.13. Informatii despre documentele / reglementarile existente privind

planificarea / amenajarea teritoriala in zona amplasamentului proiectului

Conform PUD aprobat prin HCLM Constanta nr. 19/2006.

1.4.14. Informatii despre modalitatile propuse pentru conectarea la

infrastructura existenta

1. Alimentarea cu apa (conform proiect intocmit de S.C.

PROFESIONAL CONSTRUCT S.R.L. Bucuresti)

Alimentarea cu apa pentru intregul obiectiv se realizeaza printr-un

bransament Dn150 mm si PN Ø400 din reteaua edilitara- RAJA Constanta. La

limita incintei, in zona spatiului verde se va prevedea un camin de bransament in

care se va prevedea un apometru. Se va prevedea un rezervor tampon apa potabila

de 2500 l un rezervor pentru incendii de volum minim 810 m 3. Pentru asigurarea

presiunii necesare se va monta un hidrofor.

Pentru a evita impuritatile din sistemul public, se va prevedea o instalatie de

filtre de protectie. Pentru necesarul tehnologic este planificata o instalatie pentru

dedurizare si dozare.




__________________________________________________________________________



67

Distributia apei in interiorul cladirii pentru apa de consum menajer si

tehnologic se va realiza prin conducte dispuse orizontal sub plansee, respectiv sub

acoperis si se vor prevedea robinete de inchidere.

Conductele de apa vor fi realizate :

-la exterior din polietilena de inalta densitate sau fonta ductila;

-la interior din tevi zincate filetate.

Conductele exterioare ingropate vor fi pozate pe un pat de nisip si vor fi

prevazute cu banda de averizare.

Conductele de distributie orizontala de la interior vor fi pozate pe sisteme

portante impreuna cu conductele pentru incalzire.

2.Evacuarea apelor uzate si pluviale (cf. pr .intocmit de S.C.

PROFESIONAL CONSTRUCT S.R.L. )

Apelor uzate menajere si tehnologice sunt evacuate din incinta in reteaua

edilitara existenta- RAJA Constanta, prin intermediul unor statii intermediare de

pompare ape uzate trecand initial printr-un separator de grasimi si prin retele cu

scurgere gravitationala.

Cladirile vor fi canalizate printr-o statie de pompare interioara care vor fi

colectate de o statie de pompare centrala care va pompa in cadrul U13 prin

conducta actuala de DN 800.

3. Alimentarea cu energie electrica

Obiectivul se va alimenta cu energie electrica pe medie tensiune (20 kV) din

reteaua CEMTJT C-ta - S.D.F.E.E.Constanta prin intermediul unor noi posturi de

transformare. Puterea estimata este de 3,2 MW pentru faza I.

Alimentarea consumatorilor vitali la caderea tensiunii in reteaua electrica se

face dintr-un grup electrogen de 1500 KVA, care intra in mod automat in functiune

printr-un intrerupator automat de tip AAR in cel mult 15 secunde.




__________________________________________________________________________



68

Posturile de transformare sunt racordate la reteaua de medie tensiune a

orasului astfel:

- un cablu de 20 Kv face legatura intre posturile de transformare nr. 72 si 241,

- un cablu 20 Kv leaga posturile PT 296, PT Banca Comerciala, PT 538, PT

484,

- doua cabluri 20 Kv fac legatura intre PT 458 (statia de pompare) si PT 6,

PT111.

Pe joasa tensiune exista cabluri subterane pentru iluminat particular si

iluminat public. Toate retelele urmaresc caile de comunicatie in special strazile

principale. Zona studiata este propusa a fi echipata cu birouri, comert, hotel, garaje.

Puterea necesara estimata = 3.2 MW pentru Faza 1 + 1,8 MW pentru Faza 2.

Pentru noile cladiri rezulta a se amplasa un numar de posturi de transformare

conform avizului S.C. ELECTRICA ce se va obtine de catre beneficiar.

Posturile de transformare se vor racorda la reteaua de medie tensiune a

orasului cu cabluri de 20 Kv. Pentru consumatorii vitali (incendiu, etc.) sunt

prevazute grupuri electrogene.

Instalatiile electrice tratate sunt urmatoarele:

- Instalatii electrice de alimentare cu energie electrica;

- Grup electrogen;

- Instalatii electrice de iluminat si prize;

- Instalatii electrice de forta;

- Instalatii de semnalizare incendiu;

- Instalatii radioamplificare;

- Instalatie antiefractie;

- Instalatie de dispecerizare a cladirii;

- Instalatie televiziune cu circuit inchis;

- Instalatie de legare la pamant si de protectie contra trasnetului;

Acestea se prezinta in urmatoarele tipuri :




__________________________________________________________________________



69

Iluminat interior, iluminat de siguranta si marcaj cai evacuare, iluminat

exterior, iluminare publicitara

A. Iluminat interior

Instalatiile aferente se realizeaza din corpuri de iluminat fluorescent,

comandate prin comutatoare sau automat in spatiile de vanzare, functie de lumina

naturala, printr-o centrala automata. Circa 1/6 din sistemul de iluminare a cailor de

circulatie precum si diverse sectoare administrative si tehnice sunt alimentate in

mod automat din grupul electrogen in cazul caderilor de tensiune din reteaua de

baza. Alimentarea cu energie electrica se face din tablouri zonale prin cabluri.

B. Iluminat de siguranta si marcaj cai de evacuare

Suplimentar fata de iluminatul alimentat de grupul electrogen cladirea este

dotata cu un sistem de iluminat de siguranta prin intermediul unei baterii centrale

cu acumulatori.

In caz de cadere a retelei de baza bateria centrala de acumulatori asigurand

functionarea iluminatului de siguranta pentru minim 3ore.

Iesirile de incendiu si traseele de evacuare sunt iluminate prin corpuri

prevazute cu pictograme standard, deasupra fiecarei usi de evacuare fiind

amplasata in exterior o lampa fluorescenta.

C. Iluminat exterior

Locurile de parcare acoperita, benzile de circulatie, zonele de

incarcare/desfacere si manevrare sunt dotate cu sistemul de iluminat fluorescent

si/sau corpuri cu vapori de mercur sau sodiu, conectate centralizat.

D. Iluminare publicitara

Panourile publicitare prevazute in zone specializate in cadrul incintei sunt

racordate si comandate centralizat la circuitul aferent acestui tip de iluminat.

Instalatii electrice de forta si automatizare




__________________________________________________________________________



70

Toate utilajele specializate aferente constructiei (ventilatoare aer, agregate

frig, perdele aer cald, centrale termice, pompe etc.) se alimenteaza din tablourile de

forta zonale.

Pompele aferente sprinklerelor si hidrantilor la caderea tensiunii din reteaua

de baza trec automat pe grupul electrogen, pentru acestea fiind prevazut un dulap

separat alimentat in mod normal din tabloul general (NSHV) si exceptional din

grupul electrogen prin AAR. Alimentarea instalatiilor de forta si automatizarea se

realizeaza prin cabluri.

Instalatii electrice de alimentare cu energie electrica

Obiectivul este alimentat cu energie electrica prin transformatoare racordate

la reteaua de baza, prin intermediul unei statii de conexiuni proprii. Posturile de

transformare vor fi racordate la reteaua de medie tensiune a municipiului cu cabluri

de 20 KV.

Tabloul general este alcatuit din dulapuri echipate cu intrerupatoare de

protectie la suprasarcina si supratensiuni, in cele de sosire trafo fiind afisati digital

parametrii electrici specifici: tensiune curent, factor de putere, incarcare pe faze,

frecventa, iar masura energiei electrice consumate facandu-se pe partea de medie

tensiune. Consumatorii vitali sunt alimentati din dulapuri distincte si anume:

• dulap de alimentare pompe din gospodaria de ape pentru sprinklere, hidranti,

• dulap de alimentare instalatie de iluminat de siguranta, instalatie frigorifica,

instalatie semnalizare incendiu etc.

La caderea tensiunii din reteaua de baza, prin AAR, aceste dulapuri sunt

alimentate automat prin grupul electrogen.

Din grupul electrogen se alimenteaza urmatorii consumatori electrici:

- pompe hidranti, pompe sprinklere, 1/6 din instalatia generala de iluminat,

instalatia de iluminat de siguranta, instalatia frigorifica, instalatia de




__________________________________________________________________________



71

semnalizare a incendiilor, instalatia antiefractie, instalatia de sonorizare,

ventilatoarele de evacuare a fumului, casele de marcat.

Instalatie de protectie, paratrasnet, legare la pamant

Instalatia de protectie contra trasnetului IPT prevazuta a fost conformata

indicelui keraunic aferent amplasamentului.

IPT are ca elemente de captare conductoare din OL Zn φ 12 mm amplasate

pe acoperis si tije de captare pe agregatele de conditionare aer, instalatiile de

ventilatoare aferente echipamentelor frigorifice, cos fum etc, amplasate pe langa

acoperis.

Elementele de coborare se realizeaza din OL Zn 20 x 2.5 m pozate pe stalpi

din B.A. si legate la elementele de captare prin piese de separatie.

IPT este racordata, la priza de pamant ce este comuna pentru instalatia de

legare la pamant, la care se leaga toate partile metalice ale utilajelor, tablourilor,

podurilor de cabluri etc, elemente ce nu sunt in mod normal sub tensiune dar ar

putea deveni accidental.

Rezistenta de dispersie a prizei de pamant comune va fi mai mica de 2 ohm.

Instalatia de semnalizare a incendiilor

Instalatia este realizata prin prevederea de detectoare optice de fum

adresabile, montate in spatii tehnice si birouri, semnalele fiind transmisibile la o

centrala automata specializata simultan cu avertizarea acustica din incinta prin

hupe. Sunt prevazute suplimentar butoane manuale adresabile de alarmare, toate

echipamentele de semnalizare/detectoare incendiu sunt agrementata MLPAT.

Instalatie antiefractie

Pentru intreg obiectivul s-a prevazut o instalatie antiefractie performanta

racordata la dispeceratul central de supraveghere a incintei.




__________________________________________________________________________



72

Instalatie de televiziune si circuit inchis

Pentru supravegherea spatiilor de vanzare, depozite accese s-au prevazut

camere de luat vederi cu actionare de la distanta racordate la monitoarele

amplasate in dispeceratul central.

Instalatii de telecomunicatii

Obiectivul este dotat cu o centrala telefonica automata la care se vor cupla

interioarele din incinta, acestea asigurand posibilitati multiple pentru legaturi

nationale si intemationale.

Instalatii de sonorizare

Acest sistem asigura urmatoarele functii: difuzare texte publicitare, muzica

ambientala, anunturi si apeluri pentru personae, alarme.

Instalatii de ventilare

Ventilare in zona food si non food

Admisia si evacuarea aerului se face prin intermediul instalatei de ventilatie

amplasata pe acoperisul zonei tehnice, acestea asigurand evacuarea aerului viciat,

reciclarea sa si adaos de aer proaspat prin echipametul aferent: filtru, ventilator

admisie aer, registru de incalzire.

Aerul proaspat admis este distribuit printr-un sistem de canale de tabla si

dirijat prin gurile speciale in zona vanzarii. Aerul evacuat este aspirat sub acoperis

printr-un sistem de canale, o parte a sa fiind recirculat in amestec cu aer proaspat.

Aerul viciat se evacueaza cu ventilator montat sub acoperis. Similar se realizeaza

ventilatia in zona preparare came si in camerele frigorifice aferente. Evacuarea




__________________________________________________________________________



73

aerului din sala bateriilor de acumulator, a statiei de incarcat baterii, din ateliere,

grupuri sanitare si alte spatii anexa se face prin ventilatoare axiale.

4. Alimentarea cu gaze naturale

Alimentarea obiectivului cu gaze naturale se va face prin bransamentul la

reteaua de distributie CONGAZ Constanta (publica) de gaze naturale de presiune

redusa. Presiunea de functionare a instalatiei este cca. 90 kPa.

Se propun centrale termice de tip modern, echipate cu utilaje performante,

cu randament al arderii minimum 90%, ceea ce va conduce la inscrierea in

prevederile impuse de legea privind protectia mediului, unde gazele de ardere vor

fi cu un continut scazut de noxe, mult sub limita maxima admisa.

Pe bransamentul de gaze se va monta la circa un metru de obiectiv un

dispozitiv principal de blocare gaze.

Postul de reglare - masurare se va monta intr-o nisa pe peretele exterior,

conform prescriptiilor din normativul I6 – 2006.

De la nisa postului de reglare – masurare conducta de gaze se va monta

aerian pana la centrala termica.

In paralel cu conducta de gaze, pana peste acoperis se va monta conducta de

aerisire.

Incalzirea se realizeaza prin intermediul a 4 centrale termice pe apa calda,

combustibilul folosit fiind gazele naturale din reteaua urbana.

Agentul termic este pompat in instalatia de incalzire prin intermediul

pompelor de circulatie . Evacuarea gazelor de ardere se realizeaza prin intermediul

unor cosuri din otel ø 400 a carui inaltime va depasi inaltimea cladirii, la baza

acestuia si pe acoperis fiind prevazute orificii pentru curatare. Inaltimea de calcul

pentru evacuare cosuri este de 36 m.




__________________________________________________________________________



74

Pentru compensarea variatiilor de temperatura datorate radiatiilor solare,

fiecare corp de incalzire este dotat cu un termostat care mentine constanta

temperatura reglata specific distinct incaperilor cu o abatere de 20 C.

2. PROCESE TEHNOLOGICE

2.1. OBIECTIVELE SOLICITATE PRIN TEMA-PROGRAM,

FUNCTIONALITATE

Functional, se pastreaza prevederile din PUZ si PUD aprobate, de cladiri

multifunctionale, dar etapizate astfel:

1. Etapa 1 (Faza 1) = cladirea ridicata pe lotul nr.3 si partial pe lotul nr.1

= un corp "dala "cu regim de inaltime 6 subsoluri, partial 6 subsoluri +parter + 2

etaje si din care se ridica doua cladiri tip "lama" P+7+NT , cu birouri (cladirea

inalta din centru si cea de la vest).

2. Etapa 2 (Faza 2) = cladirea ridicata pe lotul nr.1 si partial pe lotul nr.2

= un corp "dala "cu regim de inaltime 6 subsoluri, partial 6 subsoluri + parter + 1

etaj si din care se ridica cladirea in "L" a unui hotel P+7+NT ( cladirea inalta de la

est).

Inaltimea cladirilor turn va fi de parter + 7 etaje + nivel tehnic peste nivelul

terenului la str. Traian.

Corpul "dala" va avea functiuni mixte: magazine, supermarket, food courts,

restaurante, cinema, divertisment, banca, parcari, diverse mall-uri interioare si o

tratare peisagistica, ce va lega intregul proiect si va da caracterul de unicitate pe

care il necesita constructia.

Solutia adoptata este de a pozitiona acele functiuni care nu necesita lumina

naturala sub nivelul strazii Traian si de a pune in valoare turnurile de birouri,

hotelul, restaurantele, spatiul "food court", utilizand materiale usoare si reflectante.




__________________________________________________________________________



75


constructii separate cu diferite forme si volume deasupra nivelului strazii Traian.

Intre cladirile inalte, la nivelul str. Traian sunt amenajari peisagistice, care


Fatadele principale ale turnurilor vor fi orientate nord-est - sud-vest, cu

vizibilitate spre peisajul descendent, spre port, spre zona peninsulara, iar fatada

principala a cladirii "dala" va fi spre sud-est, deci intreaga cladire va beneficia de

perspectivele spre port si mare, constituind in acelasi timp ea insasi o spectaculoasa

mobilare a versantului.

Din str. Traian:

- Vor fi vizibile trei cladiri inalte (doua turnuri de birouri si un al treilea, in etapa

2, al hotelului).

- Intre cele doua turnuri de birouri se vor afla cinematografele si food court

(ansamblul de spatii cu restaurante), realizate mai ales din materiale usoare, cu o

mare cupola luminator pentru a furniza lumina naturala la toate nivelele centrului

comercial. Intrarea principala la centrul comercial va fi localizata aici, existand de

asemenea accese separate la centrul de divertisment si la hotel.

Din str.Marinarilor:

- Aici se va afla un al doilea acces la centrul comercial, ca si intrari/iesiri pentru

parcarea subterana si pentru cateva puncte de aprovizionare, de serviciu.

Fiecare dintre aceste unitati va fi independenta structural. Doua dintre unitati

vor fi turnurile de birouri, a treia va fi constituita de cinematografe si food court,

iar celelalte doua unitati vor fi amplasate intre acestea trei.

Aspect exterior:

Data fiind pozitia favorabila a viitoarei constructii, respectiv situarea

terenului in zona centrala a orasului si totodata perspectivele de larga vizibilitate

asupra constructiei, dinspre port si de-a lungul str. Traian, dinspre oras, precum si

date fiind functiunile cladirii ( birouri, sedii de firme, spatii comerciale etc), se




__________________________________________________________________________



76

doreste sa se confere ansamblului un caracter reprezentativ, o prestanta deosebita,

prin volumetrie, plastica arhitecturala, finisajele de ultima ora utilizate, materialele

puse in opera si executia realizandu-se cu o grija speciala pentru detaliu.

Conceptul este sa se creeze o constructie originala, atragatoare, care sa

devina un simbol pentru Constanta.

Turnurile de birouri, hotelul, food court si restaurantele vor avea inchideri

exterioare cu materiale usoare, transparente , utilizand metal si sticla.

Intreaga structura va aparea ca fiind usoara si eleganta.

Procese tehnologice, capacitati, suprafete desfasurate aferente

Activitatile desfasurate in ansamblul cladiri multifunctionale sunt:

- activitati comerciale: in supermaket-uri, magazine (shops), magazine

temporare si permanente;

- activitati hoteliere

- prestari servicii: fitness, servicii specifice mall, parcare

- activitati de divertisment : cinematografe

- activitati in domeniul alimentatie publice: restaurante, food court

- activitati anexe :aprovizionare.

Diversele functiuni si capacitati sunt:

Sub nivelul str. Traian :

- Nivelurile -6, -5, -4:

- parcari pentru un total de 625 (faza 1) si 555 (faza 2) vehicule.

- Nivel -3:

Supermarket 2700 mp

Magazine (shops) 3100 mp

2600 mp

Mall, servicii 1600 mp

800 mp

Hotel (total 208 camere) 1300 mp




__________________________________________________________________________



77

Fitness Centre 500 mp

- Nivel -2:

Shops 1300 mp

3500 mp

Magazine permanente 3300 mp

Magazine temporare 200 mp

Hotel 2000 mp

Mall si servicii 2000 mp

1100 mp

- Nivel -1:

Shops 1300 mp

3400 mp


Magazine temporare 200 mp

Hotel 2300 mp

Mall si Servicii 1700 mp

1100 mp

La nivelul str. Traian :

Nivel +/-0:

Cinema (900 locuri) 1800 mp

Restaurante (350 locuri) 432 mp

250 mp

Food court (300 locuri) 550 mp


Divertisment 1700 mp

Hotel 1020 mp

Mall si Service 900 mp

1100 mp




__________________________________________________________________________



78

Bank 312 mp

Deasupra nivelului str. Traian:

Nivel +1:

Cinema 400 mp

Restaurante 750 mp

250 mp

Terasa 100 mp

Service 50 mp

Hotel 1200 mp ) X 7 floors

Turnuri de birouri

Birouri 1750 mp

Service 325 mp

Total 2075 mp X 7 nivele

Nivelele +2 ,+3,+4,+5,+6,+7:

Vezi mai sus pentru hotel si birouri.

Accesele carosabile la cladirile propuse, aprovizionare:

- Pentru cladirile noi de pe faleza, accesele principale se stabilesc astfel:

- din str. Traian pentru hotel

- din bd, 1 Mai (Marinarilor) pentru cladirile dala si pentru turnurile de

birouri.

- de pe platforma creata la nivelul str. Traian peste cladirea tip "dala",

pentru cladirile trun

- accesele carosabile de serviciu la subsoluri se realizeaza prin b-dul

Marinarilor (artera port) care se afla la baza ansamblului.

- Din str. Marinarilor (artera port) se accede prin rampe si tunele de acces la

parcajele subterane de la nivelul subsolurilor, respectiv prin accese la nivel la cota

str. Marinarilor, astfel:




__________________________________________________________________________



79

- Acces nr.1

- acces la parcajul subteran la nivelul subsolului -4, Etapa 1

(2sensuri)

- acces la parcajul subteran la nivelul subsolului -4, Etapa 2

(1 sens)

- Acces nr.2 - acces la parcajul subteran la nivelul subsolului -5,

Etapa 1

(2 sensuri)

- Acces nr.3 - acces la parcajul subteran la nivelul subsolului -4, Etapa 1

(2 sensuri)

- Acces de serviciu la cota bd. 1 Mai, situat langa limita dintre Etapa 1 si

Etapa 2.

- Acces de serviciu la cota bd. 1 Mai, situat langa limita de sud-vest a

22 terenului.

Parcari:

Actualmente se parcheaza in zona in lungul str. Traian, pe latura nord-

vestica.

Birouri: 2002 persoane, din care 1669 salariati si 333 vizitatori.



- Conform pct. 1: 1 loc de parcare / 30 salariati (pentru grad de motorizare

150 autoturisme /1000 locuitori), deci la cei cca. 1669 persoane sunt

necesare 1669 : 30 = 56 locuri de parcare pentru salariati.

- La aceasta se mai adauga 45 locuri de parcare pentru vizitatori (stabilite






__________________________________________________________________________



80


de urbanism aprobat cu HGR 525/1995, art. 33 si anexa nr. 5 pct 5.1.1.3: 1 loc de

parcare intre 10-30 salariati + un spor de 20% pentru vizitatori.

Se considera in acest caz 1 loc de parcare la 20 salariati, adica 1669/20 = 85.

83 locuri de parcare + 83x20% = 100 locuri de parcare.

Magazine:



- Conform pct. 2. 1 loc de parcare / 30 cumparatori /ora (pentru grad de

motorizare 150 autoturisme /1000 locuitori), deci la cei cca. 4200

cumparatori /ora estimati sunt necesare 7200/30 = 140 locuri de parcare.





de urbanism aprobat cu HGR 525/1995, art. 33 si anexa nr. 5 pct 5.3.1.3 : 1 loc de

parcare la 40 mp arie desfasurata aferenta spatiilor de vanzare. 19775.73 mp x 70%

/40 = 346 locuri de parcare.

Restaurante cca. 290 locuri:



- Conform pct.4 . 1 loc de parcare / 4 clienti (pentru grad de motorizare

150autoturisme /1000 locuitori), deci la cei cca. 290 clienti estimati sunt








__________________________________________________________________________



81


de urbanism aprobat cu HGR 525/1995, art. 33 si anexa nr. 5 pct 5.3.1.: 1 loc de

parcare la 5-10 locuri la masa : 290 / 5 = 58 locuri de parcare.

Cinema:



- Conform pct.9 . 1 loc de parcare / 15 spectatori (pentru grad de motorizare

150 autoturisme /1000 locuitori), deci la cei cca. 672 spectatori estimati sunt






de urbanism aprobat cu HGR 525/1995, art. 33 si anexa nr. 5 pct 5.5 anexa 1.5.9.:

1 loc de parcare la 10-20 locuri in sala : 672 / 15 = 45 locuri de parcare.

Se considera valorile cele mai mari la fiecare functiune:

101 +346 + 82 + 47 = 576 locuri de parcare necesare.

In proiect au fost prevazute :

Garaje (parcaje) in 3 niveluri de subsol ale cladirilor multifunctionale - 588

locuri

In etapa I, studiata in prezentul proiect, se realizeaza 588 locuri.

[Observatii : Total nr. locuri parcare propuse etapa I + etapa II (viitoare) = cca.

1215 locuri de parcare. Parcarile de la nivelul str. Traian (35 locuri) se propun a fi

amplasate in Etapa II, pe portiunea de lot triunghiulara, ramasa libera intre cladirea

hotelului care se retrage de la aliniament si limita terenului la str. Traian, avand

dublu acces carosabil din str. Traian.]




__________________________________________________________________________



82

Circulatia pietonala:

- Dupa cum s-a aratat mai sus, traseele pietonale propuse se afla in lungul

trotuarelor existente ce se pastreaza si al celor propuse, la str. Traian, facand

parte din traseul pietonalului major Gara - Peninsula si fiind propuse a fi

ambientate cu spatii plantate, oglinzi de apa, jardiniere, statui, mobilier

urban, etc.

- Terasa peste dala urbana, aflata aprox. la cota str. Traian, este tratata ca o

piateta urbana, deschisa publicului, fiind ambientata ca intreg pietonalul nou

creat la str. Traian, parcurgerea sa pe diverse trasee si perspectivele spre port

si mare

conferindu-i calitatea de punct de atractie pentru cetatenii orasului.

Accese pietonale la cladirile propuse:

Din str. Traian:

- Intrarile principale la centrul comercial, la centrul de divertisment si Ia hotel,

vor fi localizate la cota str. Traian.

- Datorita programului complex al constructiilor, cladirile turn vor putea

beneficia si de alte accese principale, corelate cu traseul pietonal ce strabate

cladirea tip "dala" dintre ele.

Din str. Marinarilor:

- Aici se va afla un al doilea acces principal la centrul comercial, ca si intrari/

iesiri pentru parcarea subterana si pentru cateva puncte de aprovizionare, de

serviciu.

2.2. PROCESELE TEHNOLOGICE PE TIMPUL EXPLOATARII

(FUNCTIONARII)

a)Activitati de alimentatie publica (restaurant si bar)




__________________________________________________________________________



83

b)Activitati specifice de preparare a hranei si bauturilor (bucatarie si bar)

c)Activitati specifice conferintelor si traduceri.

d)Producerea de energie termica (apa calda – boilere electrice) si electrica

de avarii(diesel – generator 1500 kVA pentru avarii)

f)Managementul deseurilor, gunoaielor menajere si apelor uzate.

Deseurile reciclabile se colecteaza si se depoziteaza distinct pentru intrarea

in circuitul de reciclare. Cele rerecilabile se colecteaza la sursa in saci de plastic si

se depoziteaza in recipiente inchise de unde sunt preluate se catre intreprinderea de

gospodarire comunala din zona.

g)Activitatea de asigurare in timpul exploatarii: functionarea in siguranta a

lifturilor, verificarea periodica a balustrazilor, siguranta impotriva incendiilor,

activitatea de protectie impotriva intruziunii si efractiei. Aceste activitati se vor

executa de firme specializate in domeniile respective.

2.3. PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCTIE

2.3.1. Descrierea proceselor tehnologice propuse

Activitatea de baza este reprezentata de comertul cu produse alimentare si

nealimentare. Activitatea de productie consta in ateliere de preparare si transare

carne si peste, afumare, brutarie proprie, cofetarie, patisserie, gastronomie. In

atelierul de preparare carne se prelucreaza carnea in produse specifice de

carmangerie.

In afara activitatii de baza, exista magazine nealimentare de sine-statatoare si

spatii de servire tip “fast-food” sau “cafenea” in “galeria” adiacenta zonei caselor

de marcat.

Descrierea tehnicilor propuse

Activitatea de baza implica urmatoarele :

a) Receptia marfurilor




__________________________________________________________________________



84

Este impartita, in functie de tipul marfurilor, in receptie carne si produse din

carne, receptie produse proaspete / delicatese / mezeluri, receptie peste, receptie

brutarie, receptie legume-fructe, receptie generala a produselor alimentare,

respectiv receptie generala a produselor nealimentare.

Produsele alimentare care se receptioneaza sunt transportate cu mijloace

autorizate special in acest scop de furnizori.

La receptia produselor de origine animala, medical veterinar repartizat

unitatii conform prevederilor Ord. MAAP nr. 479 din 23 iulie 2003 pentru

modificarea anexei nr. 3 la Ord. MAAP nr. 400/2001, verifica starea mijloacele

de transport, indeplinirea conditiilor de igiena si a regimului termic in timpul

transportului, starea marfurilor si documentele sanitare veterinare de insotire a

marfii.

La receptie se verifica, in plus fata de date specifice sistemului nostru si

declaratie de conformitate, si urmatoarele: traducere in limba romana, etichetare

(se verifica sa fie respectate normele de etichetare prevazute conform legislatiei) si

Termen de valabilitate.

Receptie marfurilor de origine animala se face dupa ce conditiile de igiena in

zona de receptie si depozitare au fost indeplinite, se verifica daca conditiie de

transport au fost respectate, daca documentele sunt corespunzatoare si corespund

identitatii marfurilor iar temperatura acestora se incadreaza in temperatura

recomandata de producator.

Rampa de receptie este protejata impotriva intemperiilor prin perdelele de

cauciuc care asigura etanseitate intre zona de receptie si mijloc de transport.

La nivelul rampei de receptie se executa curatenia si dezinfectii zilnice si ori

de cate ori este necesar, folosindu-se substantele dezinfectante din dotarea unitatii.

Carnea si celelalte produse alimentare provin numai din unitati autorizate,

fiind transportate cu mijloacele proprii acestora si care indeplinesc conditiile de

igiena si temperatura specifice marfurilor ce sunt transportate.




__________________________________________________________________________



85

Fiecare transport cu produse de origine animala, pe langa actele comerciale,

este insotit de certificat sanitar veterinar de transport sau certificat de sanatate

publica veterinara pentru carnuri proaspete, declaratii de conformitate/ certificat de

calitate si declaratia medicului veterinar pentru carnea de taurine, care atesta

rezultatul negativ pentru BSE.

Totodata, personalul din sectorul Food, este scolarizat pe probleme de igiena

si instruit cu privire la modul cum se face receptia si conditiile pe care trebuie sa le

indeplineasca marfurilor alimentare la intrare.

Receptie carne, produse din carne (mezeluri)

Receptia cantitativa a carcaselor de carne proaspata refrigerata ( porc, vita,

oaie) se face prin cantarire pe carlige, dupa care se transporta pe rastelele mobile in

depozitele frigorifice sau, cu carucioare metalice pentru piese transate.

In acest punct se receptioneaza atat carcasa si piesele de carne refrigerata

care se depoziteaza in camerele frigorifice destinate pe specii, cat si produsele din

carne.

In aceasta zona, sunt prevazute spatii special amenajate si dotate, destinate

pentru activitatea de prelucrare(carmangerie). Tot in aceasta zona sunt spatii

amenajate in care se realizeaza ambalarea, etichetarea si transportul in conditii de

igiena in depozitele de refrigerare sau vitrinele frigorifice.

Produsele de carne prelucrate, ambalate si etichetate sunt depozitate separat,

in vitrine frigorifice specifice produselor expuse.

Spatiile frigorifice pot asigura receptionarea carnurilor proaspete atat din

tara cat si din import.

Receptie produse proaspete/delicatese

Aici are loc receptia si depozitarea acestora in spatii care indeplinesc

conditiile stabilite de producator pentru sortimentele specifice raionului de




__________________________________________________________________________



86

delicatese, ca lactatele, unele congelate, mezeluri, produse afumate, etc., precum si

depozitarea si expunerea acestora in vederea vanzarii.

Receptie peste

In aceasta zona se desfasoara numai activitatea de receptie a pestelui viu, a

pestelui proaspat si a pestelui afumat. Unitatea dispune de logistica necesara pentru

receptia si cantarirea sortimentelor de peste in conditiilor de igiena si temperatura

optima.

Raionul dispune de un spatiu de frig pentru pestele proaspat, un altul pentru

pestele afumat, acvariu pentru pestele viu, o masina pentru produs gheata, de o

camera de transare a pestelui proaspat si filtru vestiar pentru personalul care isi

desfasoara activitatea in aceasta zona.

Pestele viu se transfera in acvariile din zona de vanzare, iar pestele proaspat

este prezentat la vanzare, pe mese speciale, acoperit in fulgi de gheata.

In aceasta zona se asigura 10 – 12 ° C.

Receptie legume-fructe

In aceasta zona se asigura numai receptia pentru legume – fructe. Dupa

controlul de la receptie si preluare, marfa se depoziteaza in camera frigorifica sau

in sectorul de vanzare, in stare ambalata, sector deasemenea racit.

Receptie brutarie

Aici se receptioneaza materiile prime (faina, drojdie, ciocolata, frisca, zahar,

ulei, sare, oua, etc.), ambalajele si decorurile necesare si panificatie industriala

(paine, toast, cozonaci, etc. fabricati industrial de diferiti distribuitori). Depozitarea

respecta restrictiile de vecinatate impuse de lege iar produsele sunt insotite de

documente ce atesta calitatea acestora.




__________________________________________________________________________



87

Receptie generala produse alimentare

Aici are loc receptia marfii precum si eventualele pregatiri si depozitari

intermediare de scurta durata a produselor specifice acestui raion: conserve,

dulciuri, bauturi/tigari, etc., toate preambalate.

Receptie generala produse nealimentare

Aici are loc receptia marfurilor nealimentare, precum si eventualele

pregatiri si depozitari intermediare de scurta durata a produselor specifice:

electrice, unelte-scule, piese auto, textile, incaltaminte, confectii, camping-sport,

birotica, menaj, etc.

Observatie:

Spatiile de productie sunt dotate cu usi glisante, aer conditioant, pereti

termoizolanti si lavabili, pavimentele din gresie si prevazute cu sifoane de

pardoseala. Compartimentarile sunt realizate din constructie, astfel incat, se fie

asigurate conditiile optime de igiena, temperatura si etanseitate specifice

produselor manipulate si comercializate in aceste raioane (fara mucegaiuri sau

fenomene de condens).

Exista programe periodice de dezinsectie, dezinfectie si deratizare. Unitatea

este dotata cu aparate speciale pentru distrugerea insectelor si a rozatoarelor.

Schimburile isi preiau si predau spatiile de lucru si depozitare in conditii de

igiena corespunzatoare.

Sifoanele de pardoseala sunt corespunzatoare, spatiile de lucru se spala

zilnic la sfarsitul programului.

Sistemul de ventilatie este corespunzator, spatial fiind racordat la sursa de

aer conditionat al unitatii, mentinandu-se temperatura constanta de 12o C.

Spatiul de productie este dotat cu chiuvete speciale, cu clapeta si automat cu

sapun lichid, dezinfectant.




__________________________________________________________________________



88

In sectie exista surse de apa calda si rece pentru necesitatile unitatii. Pe langa

activitatea de carmangerie, unitatea dispune de un spatiu amenajat si dotat

corespunzator pentru prelucrarea bruta a pestelui (eviscerare, filetare si portionare),

si pentru patisserie, cofetarie, gastronomie.

Sterilizatoarele de cutite sunt asigurate la fiecare punct de lucru la 82 0C.

b) Vanzarea marfurilor

Se realizeaza in doua zone de vanzari :

In zona produselor alimentare (sector food). Produsele de origine animala

se expun la vanzare in vitrine frigorifice sau de congelare si in rafturi frigorifice,

cu respectarea conditiilor de pastrare si temperatura stabilite de producator, fiind

asigurat accesul cumparatorilor.

In afara de rafturi, in spatiul de vanzare, marfa mai poate fi expusa si in

insule, corespunzator amplasate, functie de natura marfurilor si spatiului

disponibil.

In zona produselor nealimentare (sector nonfood) marfa se depoziteaza

deasemenea pe polite accesibile cumparatorilor, respectiv in insule sau suporturi

speciale de expunere in vederea vanzarii.

Manipularea marfurilor, in toate situatiile specifice activitatii magazinului,

se face, in general, mecanizat, folosind echipamente tehnice autorizate.

Ambalarea, respectiv preambalarea produselor, acolo unde este cazul, se

face, deasemenea mecanizat, folosind utilaje specializate.

Deseurile reciclabile si menajere se depoziteaza separat.

Cartonul si hartia provenite din desambalari, precum si gunoiul menajer din

interior, se baloteaza in instalatii speciale, o presa pentru carton si hartie si o alta

pentru gunoi menajer.

c) Procesele tehnologice




__________________________________________________________________________



89

Procesul tehnologic este supravegheat de seful de raion de la receptie pana

la livrare. Temperaturile sunt monitorizate in timpul diverselor operatiuni

tehnologice. Fluxul tehnologic nu are intersectie intre faza salubra si insalubra a

produselor alimentare.

Personalul respecta normele de igiena si tehnologie. Echipamentul de

protectie este corespunzator, spalarea si dezinfectia executandu-se de firma

autorizata cu care unitatea are contract.

Carnea se receptioneaza cu respectarea conditiilor de igiena si temperatura si

se depoziteaza in spatiile frigorifice aferente la o temperatura intre 0 si +4*C .

Pentru transare sau prelucrare, se scot din spatul frigorific numai cantitati de

carne care se prelucreaza in cel mult o ora.

In atelierul de transare, temperatura este de 12*C.

Produse specifice de carmangerie ca piesele transate, carnea tocata, carnatii

si micii, se ambaleaza in caserole, se infolieaza si se cantaresc, dupa care se

transporta la vitrinele frigorifice de expunere.

Circuite functionale:

Carne / peste (fluxuri separate)

Receptie cantitativa si calitativa – depozit frigorific – transare – prelucrare –

ambalare – expunere in vitrina frigorifica

Brutarie / patiserie / cofetarie (fluxuri separate)

Receptie cantitativa si calitativa – depozitare – dozare – malaxare – divizare –

modelare – dospire – coacere – racire – ambalare – etichetare – expunere.

Produse finite dorite:

-piese transate: carne si peste

-carne tocata

-mici

-carnati




__________________________________________________________________________



90

-produse de panificatie / patiserie / cofetarie / decoruri

-gastronomie

Supravegherea calitatii se executa de catre o firma specializata in

supravegherea microbiologica.

Produse nedorite, nefolositoare:

-oase

-resturi din fasonari

-produse finite iesite din termenul de valabilitate

-peste

Pentru evacuarea deseurilor exista un contract cu o firma autorizata de

preluare a deseurilor organice.

d) Depozite Frigorifice – Spatii de pastrare

In unitate exista congelatoare (-20 / -22oC) si depozite frigorifice (0, +4oC).

Camerele sunt dotate cu sisteme de monitorizare a temperaturii. Temperatura

atmosferica din depozitele frigorifice si congelatoare este corespunzatoare.

Curatenia se face zilnic, iar dezinfectia se face saptamanal, dupa golirea

spatiilor, folosindu-se substantele dezinfectante din dotarea unitatii.

Carnea este depozitata separat in camere frigorifice pe specii, prin agatare cu

carlige metalice, respectandu-se distanta de 25 cm intre perete si carcasa cat si intre

carcase. Peretii sunt din materiale termoizolante, usor lavabile, iar pavimentele

sunt din gresie, fiecare camera frigorifica fiind dotata cu sifoane de pardoseala. Nu

apar mucegaiuri, condens sau mirosuri neplacute.

Sistemul de ventilatie este mecanic, sistemul de iluminat este electric cu

lampi fluoresente, conferind 220 lucsi/ m2.

Personalul are echipament de protectie adecvat.

e) Ambalarea




__________________________________________________________________________



91

Ambalajele sunt pastrate in camere speciale, corespunzatoare din punct de

vedere sanitar. Produsele sunt corect etichetate si ambalate in caserole si folie

termocontractibila. Produsele sunt pastrate pana la livrare in camere care asigura o

temperatura de 0 - +40C.

Iluminatul este electric si aerisirea mecanica.

Programul de curatenie si dezinfectie este permanent.

Grup social sanitar

In fiecare unitatea de productie prelucrare carne, exista doua grupuri social

sanitare (barbati, femei) prevazute cu WC, dus, chiuveta, uscator de maini, automat

sapun lichid, vestiare pentru angajati.

Starea de igiena a grupurilor sanitare este corespunzatoare, curatenia si

dezinfectia facandu-se zilnic.

Starea de sanatate si igiena a personalului

Unitatea va avea angajat, pe baza de contract, medic generalist, cu agreere

de medic de medicina muncii de catre Directia de Sanatate Publica care conform

OMS nr.761/2001 asigura si urmareste starea de sanatate si igiena a personalului.

Personalul se va angaja in baza examenului medical confirmat prin fisa medicala.

Locuri cu conditii de munca grele, nocive sau periculoase precum si

masuri de protectie:

- Spatiu congelare. Muncitorii au echipament de protectie adecvat iar

intrarile in congelator sunt de scurta durata, atata timp cat se scoate sau se

introduce marfa.

Descrierea echipamentelor necesare

In unitate vor exista urmatoarele utilaje: camere frigorifice, vitrine

frigorofice sau de congelare, rafturi frigorifice, masini de tocat, masina de format

mici si carnati, masini infoliat, polizoare, cantare, ferastraie electrice, masini de

feliat, sterilizatoare, dospitoare, malaxoare, silozuri, cuptoare, etc.




__________________________________________________________________________



92

Utilajele vor fi avizate sanitar veterinar, au carti tehnice, precum si o echipa

care asigura service-ul. Acestea vor fi in stare de functionare conform cartilor

tehnice, nu vor prezinta pete de rugina sau urme de coroziuni.

Substantele lubrefiante nu vin in contact direct cu produsele alimentare.

Utilajele vor fi montate corespunzator in sectii, fiind mobile, avand posibilitatea de

a efectua curatenia si dezinfectia corespunzatoare,

Mesele de lucru vor fi din materiale inoxidabile, necorozibile,fara crapaturi,

spalarea si dezinfectia acestora facandu-se dupa fiecare utilizare si la sfarsitul

programului de lucru; starea de igiena fiind corespunzatoare.

Alternative avute in vedere

Din punct de vedre al utilajelor ce se vor instala in acest obiectiv, solutiile

sunt de ultima ora, iar programele si procedurile specializate de igenizare, de

receptie, de preparare vor conduce la cea mai buna calitate a produselor preparate

sau vandute ca atare.

Alternative avute in vedere

Din punct de vedre al utilajelor ce se vor instala in acest obiectiv, solutiile

sunt de ultima ora, iar programele si procedurile specializate de igenizare, de

receptie, de preparare vor conduce la cea mai buna calitate a produselor preparate

sau vandute ca atare.

2.3.2. Valorile maxime admise prin tehnicile propuse de titular si prin

cele mai bune tehnici disponibile

NU ESTE CAZUL.

2.4. ACTIVITATI DE DEZAFECTARE

2.4.1. Echipamente, instalatii, utilaje, cladiri ce urmeaza a fi dezafectate

NU ESTE CAZUL.

2.4.2. Substante continute / stocate ( incluiv azbest si PCB )




__________________________________________________________________________



93

NU ESTE CAZUL.

2.4.3. Tehnologia de dezafectare aferenta

NU ESTE CAZUL.

2.4.4. Masuri, echipamente si conditii de protectie

NU ESTE CAZUL.

3. DESEURI

3.1. GENERAREA DESEURILOR, MANAGEMENTUL

DESEURILOR, ELIMINAREA SI RECICLAREA ACESTORA

Managementul deseurilor menajere

Deseurile rezultate provin mai ales din spatiile de bucatarii ale restaurantelor

de la parter si etajul 1 si sunt de tipul hartii, cartoane, pungi, folii, gunoi menajer,

iar pe zona intregului obiectiv rezulta deseuri din cadrul procesului de curatenie.

Iesirea gunoiului din cladire este prevazuta astfel :

A. gunoiul rezultat din intretinerea spatiului, in saci inchisi etansi, se

evacueaza dupa un program controlat, pentru a se depozita la pubelele cu capac

diferentiate pe tip de deseu, in incaperea special amenajata langa rampa de serviciu

de la subsolul -3, la care se ajunge pe scarile si coridoarele de serviciu prevazute..

B. gunoiul rezultat din zona de restaurante, in recipiente inchise etans, se

evacueaza dupa un program controlat, pentru a se depozita la pubelele cu capac

diferentiate pe tip de deseu, in incaperea special amenajata langa rampa de serviciu

de la subsolul -3, la care se ajunge pe scarile si coridoarele de serviciu prevazute.

Din camera de deseuri, acestea se vor colecta de catre unitatea specializata

de salubritate a zonei, prin contractul incheiat de aceasta cu beneficiarii. Spatiul

camerei este dimensionat corespunzator astfel incat sa permita depozitarea tuturor




__________________________________________________________________________



94

deseurilor produse pana la preluarea acestora de catre unitatea de salubrizare

oraseneasca si de asemenea va fi amenajat astfel incat sa permita colectarea pe

categorii a deseurilor produse ( PET-uri, hartie, cartoane,materiale plastice, doze

aluminiu,deseuri menajere biodegradabile,etc.).

Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament:

Deseurile ce vor rezulta urmare a desfasurarii activitatilor din cladiri se vor

colecta in spatiile anexe special amenajate din subsol, de unde se vor colecta de

catre unitatea specializata de salubritate a zonei, prin contractul incheiat de aceasta

cu beneficiarii. Spatiile vor fi dimensionate corespunzator astfel incat sa permita

depozitarea tuturor deseurilor produse pana la preluarea acestora de catre unitatea

de salubrizare oraseneasca si de asemenea vor fi amenajate astfel incat sa permita

colectarea pe categorii a deseurilor produse ( PET-uri, hartie, cartoane,materiale

plastice, doze aluminiu,deseuri menajere biodegradabile,etc.) ;

Deseuri rezultate din utilizarea turnurilor de birouri:

Deseurile ce se vor produce in etapa finala de cele 2000 persoane care vor

locui in birouri/afaceri, conform H.G.nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii

deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile.

Nu se pot estima decat cantitatile de deseuri ce se vor produce in perioada

cand toate office-urile vor fi ocupate, deci cantitati maxime, la care se va ajunge

dupa o crestere progresiva incepand de la data ocuparii.

Cantitatea maxima va fi 2000 persoane x 0,1 tone/an = 200 tone/an = 0,556

tone/zi.

Aceste deseuri vor fi colectate si evacuate ritmic de agentul economic de

specialitate, posibil S.C.Polaris M. Holding SRL Constanta, care le va transporta la

Instalatia de sortare deseuri reciclabile din Constanta, in zona “Aurel Vlaicu” sau

direct la rampa ecologica “Ovidiu”.




__________________________________________________________________________



95

In perioada de constructie, se vor produce deseuri din constructii, cu titlul de

cod “17” si subtitlurile 17.01 la 17.09, conform H.G. nr. 856/2002, deseuri care vor

putea fi trimise la “Rampa de deseuri inerte de la Ovidiu” sau la rampe de deseuri

inerte de la Poarta 9 , port Constanta.

Nici pentru acest gen de deseuri nu se poate face o estimare a cantitatilor de

deseuri produse si evacuate, in principal din motivul ca ele nu sunt normate.

Totusi se va intocmi o lucrare suplimentara cu titlul “Studiu de gestionare

deseuri” care va fi pusa la dispozitia publicului si APM – Constanta pana la data

dezbaterii publice.

Modul de gospodarire a deseurilor si asigurarea conditiilor de protectie

a mediului.

Conform legislatiei in vigoare, producatorul de deseuri este obligat:

a. sa foloseasca pentru indepartarea acestora un agent prestator de servicii de

salubrizare autorizat;

Beneficiarul este obligat sa incheie contracte de prestari servicii cu

urmatoarele societati specializate:

- O societate specializata, care prevede colectarea, transportul si neutralizarea

deseurilor menajere de la obiectiv.

- O societate specializata, care prevede achizitionarea deseurilor metalice

rezultate din procesul de productie al furnizorului sau din dezmembrarea de

mijloace fixe ale acestuia.

- O societate specializata, care prevede achizitionarea deseurilor de hartie-

carton si mase plastice.

- O societate specializata, prevede depozitarea, neutralizarea si ingroparea

deseurilor industriale in cadrul Depozitului Ecologic de Deseuri Menajere si

Industriale Ovidiu sau poarta nr. 9 - Port Constanta.

b. sa-si asigure dotarea necesara precolectarii deseurilor produse in intervalul

dintre doua ridicari conform ciclulului de ridicare.;




__________________________________________________________________________



96

c. sa mentina in stare de curatenie spatiul destinat depozitarii si prelucrarii

deseurilor fiind interzisa arderea lor direct in recipientii de colectare precum si

aruncarea lor langa recipienti, in caminele de canalizare ori depozitarea lor pe

terenuri virane sau pe domeniul public.

Beneficiarul se obliga sa incheie contract de prestari servicii cu o societate

specializata . In baza acestui contract, prestatorul se obliga sa asigure servicii de

curatenie si intretinere a curateniei zilnice (interioara si exterioara) pentru spatiile

comune din cadrul si din afara complexului comercial Tomis Mall, precum si

pentru parcarea subterana.

d. sa amplaseze recipientii pe sol plan, in aer liber sau in incaperi astfel incat

preluarea lor sa se faca fara greutate si pierdere de timp. Locul de amplasare al

recipientilor trebuie ales astfel incat sa nu contina trepte, santuri sau alte

neregularitati. Eventualele denivelari trebuie prevazute cu rampe. Platforma trebuie

sa aiba posibilitati de spalare si scurgere la canal a apei. Spatiile de precolectare

inchise trebuie sa aiba asigurata o ventilare corespunzatoare (aerisiri, horn de

ventilatie, ventilatoare etc.)

In momentul umplerii vaselor de precolectare sau la sfarsitul zilei de lucru,

acestea sunt preluate de angajatii firmei de curatenie o firma specializata care le

colecteaza selectiv si le depoziteaza pe suprafata plana special amenajata, de la

nivelul parterului, pana la sosirea masinilor de ridicat deseuri.

e. sa asigure calea de acces pentru mijloacele de transport astfel incat distanta

maxima dintre acestea si locul de depozitare a recipientilor sa nu depaseasca

10m. Sacii de plastic vor fi inscriptionati cu initialele societatii prestatoare a

serviciului de salubritate si mentiunea “GUNOI” urmata de eventualele precizari

cu privire la natura acestuia: menajer, hartie, plastic etc. sau un desen sugestiv

indicand destinatia.

Beneficiarul va indeplinii conditiile prevazute mai sus.




__________________________________________________________________________



97

f. sa indeparteze deseurile produse pentru evitarea poluarii mediului si

altor efecte negative.

Beneficiarul se obliga sa incheie contract de prestari servicii cu o societate

specializata in curatenie. In baza acestui contract, prestatorul se obliga sa asigure

servicii de curatenie si intretinere a curateniei zilnice (interioara si exterioara)

pentru spatiile comune din cadrul si din partile adiacente obiectivului, precum si

pentru parcarea subterana.

g. sa spele recipientii dupa golire si sa-i dezinfecteze cel putin o data pe luna.

Spatiile de precolectare trebuiesc de asemenea dezinfectate in aceleasi conditii.

Beneficiarul este obligat sa incheie contract de prestari servicii cu o societate

specializata in curatenie. In baza acestui contract, prestatorul se obliga sa efectueze

operatiuni de dezinsectie – dezinfectie – deratizare.

h. sa asigure o permanenta stare de curatenie si ordine la locurile de depozitare

a materialelor, in curti, pe caile de acces interioare, pe strazile si trotuarele din

jurul incintelor precum si pe celelalte terenuri pe care le detin. Agentii comerciali

vor mentine curatenia pe o raza de 20 de metri in jurul acestora. Agentii economici

sunt obligati sa amplaseze la fiecare intrare un cos pentru ambalaje si tigari. In

zilele cu temperaturi sub –5 grade Celsius, in masura in care este posibil, se va

proceda de asemenea maniera incat gunoiul depozitat in recipienti sa nu inghete,

pentru a usura golirea in autospeciale.

Prestatorul va asigura si serviciile de golire a cosurilor de gunoi si evacuare a

gunoiului pana la locul special amenjat de unde este preluat de o firma de

specialitate. In timpul iernii, se vor executa si lucrari de deszapezire a suprafetei

exterioare.

Folosirea recipientilor de colectare.

Producatorii de deseuri vor folosi cu grija recipientii si sacii de plastic.

Acestia vor fi umpluti numai atat cat sa se poata inchide capacul. Nu trebuie

indesate gunoaie sau aprinse in interiorul lor.




__________________________________________________________________________



98

Vasele de precolectare inclusiv sacii de plastic vor fi folositi exclusiv pentru

depunerea deseurilor care fac obiectul prestarilor de servicii de salubritate

contractate.

Deseurile refolosibile trebuiesc colectate separat pe tip de material si puse in

containere special destinate.

Deseurile nu trebuie colectate in alt mod sau asezate langa recipienti. Alti

recipienti si saci de plastic decat cei prevazuti legal nu vor fi goliti si nici ridicati.

Pentru deseurile care nu se gasesc in conditiile precizate mai sus prestatorul

de servicii va anunta in cel mult 24 de ore agentii constatatori, iar deseurile nu vor

fi preluate decat dupa intocmirea procesului verbal de contraventie, dar nu mai

tarziu de 24 de ore.

Producatorii de deseuri raspund de stricaciunile produse prin manevrarea

necorespunzatoare a recipientilor si sacilor de plastic sau pentru strangerea

obiectelor nepermise.

Conform declaratiilor beneficiarului, are obligatia sa respecte conditiile

impuse prin legislatia in vigoare, aceste conditii vor fi respectate in totalitate.

Preluarea deseurilor refolosibile

Containerele sau recipientele destinate depozitarii deseurilor refolosibile vor

fi amplasate in locuri usor accesibile dotate cu indicatoare privind tipul de material

refolosibil ce urmeaza a fi depozitat.

Beneficiarul are contract de predare a hartiei si cartoanelor cu o societate

specializata.

Obligatiile producatorilor de deseuri cu caracter special

Persoanele juridice din a caror activitate rezulta astfel de deseuri au

urmatoarele obligatii:

- sa neutralizeze aceste deseuri in instalatii speciale cu tehnologie avizata de

organele sanitare si de protectie a mediului;




__________________________________________________________________________



99

- transportul deseurilor rezultate in urma neutralizarii la depozitele sau

instalatiile puse la dispozitie de municipalitate trebuie efectuat in recipienti a

caror golire nu prejudiciaza desfasurarea procesului tehnologic din instalatia

respectiva.

In cazul in care in cadrul obiectivului vor exista firme specializate in

prezentarea si vanzarea produselor fotografice (filme, albume foto, aparate de

fotografiat). In cazul in care desfasoara activitati de developare a filmelor

fotografice vor rezulta substante chimice ce se incadreaza in categoria deseurilor

periculoase. Din momentul inceperii activitatii de procesare a filmelor fotografice,

sunt necesare indeplinirea conditiilor specificate prin legislatie privitor deseuri

periculoase.

Concluzii:

Din estimarile specialistilor de mediu , pentru un astfel de obiectiv au rezultat

urmatoarele cantitati de deseuri:

- deseuri menajere: 604 kg/zi, 18.120 kg/luna

- hartie: 395,4 kg/zi, 11952 kg/luna

- cartoane: 465,5 kg/zi, 13965 kg/luna

- PET-uri: 51 kg/zi, 1530 kg/luna

- plastic: 53 kg/zi, 1590 kg/luna

- metale: 750 kg/zi, 22500 kg/luna

- ulei alimentar uzat: 35 l/zi, 1050 l/luna

Vor exista contracte semnate cu firme specializate in preluarea deseurilor

menajere, a hartiei, cartoanelor, PET-urilor, plasticului si metalului. Pentru uleiul

uzat rezultat de la bucataria restaurantelor, se incheie contracte cu firmele

specializate in preluarea uleiului folosit. Pentru restul de societati comerciale care

produc ulei alimentar uzat este nevoie de incheierea unor astfel de contracte.




__________________________________________________________________________



100

4. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL

TRANSFRONTIERA, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI

MASURI DE REDUCERE A ACESTORA

4.1. APA

4.1.1. Consideratii hidrogeologice ale amplasamentului

Principalele aspecte hidrogeologice si geotehnice rezultate sunt:

- aparitia la cote de cca. -0,67,+0,23,+l,05 (nMN) a rocii de baza constituita

din formatiuni calcaroase sarmatiene; contactul cu formatiunile

acoperitoare se realizeaza dupa o suprafata cu inclinare generala de la est

catre vest;

- peste calcarele sarmatiene se afla depozite apartinand Pleistocenului inferior

constituite din argile cafeniu verzui, argile cu gipsuri, argile cenusii cu

oglinzi de frictiune, avand grosimi de 10-13 m (cote intre -0,67 ÷ +18,00)

(nMN); in acest strat a fost gasit nivelul actual al apei la o cote intre +6,8 si

+7,5 (nMN)

• in stratul argilos se afla o intercalatie cu grosimi de cca.0,70 - 1,50 m

de gips cu incluziuni argiloase pana la cote de ~ +10 ÷ +15 m.

• la trecerea catre straturile superioare peste stratul de gips a fost

depistata o zona cu o grosime de 365 m de materiale argiloase

putemic framantate, cu oglinzi de frictiune si umiditate mare.

- pana la suprafata terenului natural urmeaza formatiuni apartinand

Pleistocenului mediu-superior alcatuite din materiale argiloase, de tipul

argilei rosii, cu concretiuni de calcar, ca si argile prafoase.

- peste terenul natural in zona sudica a amplasamentului exista umpluturi de

argila si loess cu bolovani de calcar si pietris, cu grosimi variabile (1-3 m).

- in zona de nord, pe cca. m lungime, aceste umpluturi au grosimi de pana la 8

m si sunt alcatuite in suprafata din amestec de argila cu bolovani si resturi de




__________________________________________________________________________



101

materiale de constructii, iar in baza preponderent din blocuri mari de calcar,

local nivelul apei a fost depistat la +16 m (n MN).

- apa subterana este cantonata la baza depozitelor cuaternare, constituind un

acvifer cu permeabilitate medie- redusa, de cca. k= 10-3 cm/s, format

probabil prin drenanta verticala ascendenta prin aport de apa sub presiune

din calcarele sarmatiene; cota apei subterane in zonele sudica si centrala a

amplasamentului este cuprinsa intre +6,825 si 7,513 (n MN), iar in zona

nordica este in jur de +16 (n MN) si se datoreaza probabil aportului de apa

provenit din umpluturi;

- sensul de curgere al apei subterane este de la nord- vest catre sud-est cu o

panta de 12 %;

4.1.2. Alimentarea cu apa

- alimentarea cu apa potabila a obiectivului se face prin racord la retaua de

apa potabila existenta in zona ;

- consumul de apa se va contoriza si se vor impune masuri pentru evitarea

risipei de apa;

- asigurarea zonei de protectie sanitara de 3m de o parte si de alta a

conductelor de distributie apa din incinta obiectivului. Eventual , in aceste

zone terenul se va acoperi cu material demontabil (dale, pavele).

Protectia calitatii apelor

Investitia nu este sursa de poluare pentru ape.

- Apele meteorice de pe terasele cladirilor se vor evacua prin sistemul pluvial

proiectat, prin conducte orizontale si verticale imbinate prin sudura, prin

ghenele de instalatii interioare , pana la rigolele strazilor adiacente, la

sistemul orasenesc. Apele pluviale scurse de pe amplasamentul obiectivului

pot contine particule de praf, nisip, seminte.




__________________________________________________________________________



102

- Apele uzate menajere provenite din zona bucatariilor restaurantelor din mall

vor fi trecute inainte de evacuarea in reteaua de canalizare oraseneasca prin

separatorul de grasimi situat la cota subsolului –1, separator astfel

dimensionat incat sa asigure o preepurare corespunzatoare a apelor uzate si

incadrarea acestora in conditiile de calitate prevazute de NTPA 002/2002 ;

adica vor avea suspensii de max. 200 mg/litru, incarcare organica de max.

200 mg/litru si PH de 6.2-7. apoi prin intermediul unor statii intermediare de

pompare ape uzate si prin retele cu scurgere gravitationala ajung in reteaua

RAJA. Apele uzate tehnologice rezultate din procesele tehnologice pentru

transat carne, lactate, peste , cat si apele de spalare a aprdoselii din aceste

spatii sunt colectate prin conducte de PVC tip KG. Apele rezultate din

condens sunt colectate prin conducte de PVC ti KG, cu Dn 100 si evacuate

in exterior spre canalizarea pluviala. Pompele ce vor fi folosite in orice

situatie de canalizare vor fi echipate cu tocator pentru corpurile plutitoare;

cu tablouri electrice pentru automatizare, aparate de masura a debitelor, etc

- Apele provenite din activitatea de intretinere a nivelelor subterane de

parcare se vor colecta prin sistemul de instalatie de canalizare interioara si

vor fi trecute prin separatoare de produse petroliere situate in parcarea de la

subsolul –3, inainte de evacuarea in reteaua de canalizare oraseneasca

propusa la str. Marinarilor.

Caracteristicile apelor uzate evacuate se vor inscrie in valorile limita impuse

prin Normativul NTPA 002/1997.

Avand in vedere drumul pe care il parcurg apele uzate provenite de pe

amplasamentul analizat nu se poate spune ca acestea pot determina modificari ale

calitatii apei care ajung la statia de epurare Constanta.

Posibile descarcari accidentale de substante poluante in corpurile de

apa (descrierea pagubelor potentiale)




__________________________________________________________________________



103

Exista posibilitatea ca in reteaua de canalizare sa fie deversate accidental

produse petroliere provenite ca urmare a producerii unor defectiuni la

autoturismele care vor stationa in zona obiectivului sau datorita scurgerilor in

timpul alimentarii cu combustibil a rezervorului centralei termice.

Pentru diminuarea impactului asupra factorului de mediu apa:

- asigurarea functionarii corecte a tuturor instalatiilor;

- supravegherea sistemului de colectare si evacuare a apelor uzate menajere si

pluviale;

- alimentarea cu apa potabila a obiectivului se face prin racord la retaua de

apa potabila existenta in zona ;

- consumul de apa se va contoriza si se vor impune masuri pentru evitarea

risipei de apa;

- asigurarea zonei de protectie sanitara de 3m de o parte si de alta a

conductelor de distributie apa din incinta obiectivului. Eventual , in aceste

zone terenul se va acoperi cu material demontabil (dale, pavele);

- asigurarea functionarii corecte a tuturor instalatiilor;

- verifiacare regulata la functionarii corecte a separatorului de produse

petroliere.

- verificarea regulata a filtrelor de grasime.

Motivarea metodei propuse de alimentare cu apa

NU ESTE CAZUL

Masuri de inbunatatire a alimentarii cu apa

NU ESTE CAZUL.

Indicatii privind calitatea apei folosite: indicatori fizici, chimici si biologici

Tabel – Limite de potabilitate




__________________________________________________________________________



104

Indicatori de calitate Apa potabila din reteaua RAJA Constanta

pH 7,5 NH4

+ (mg/l) - NO2

- (mg/l) - NO3

- (mg/l) Sub 10 Cl- (mg/l) 50-88 Duritate totala °G 17-20

Substanta organica(mg/l) 4 – 8 Ca2+ ( mg/l) 50-60 Mg2+ (mg/l) 30-40 SO4

2- (mg/l) 100-125 Reziduu fix (mg/l) 380-500

Motivarea folosirii apei potabile subterane in scopuri de productie, daca

este cazul

NU ESTE CAZUL.

Alti utilizatori de apa curenti sau prognozati in zona de impact a activitatii

propuse

NU ESTE CAZUL.

4.1.3. Managementul apelor uzate

Descrierea surselor de generare a apelor uzate

Ape menajere

Analiza situatiei existente a aratat urmatoarele: canalizarea apelor uzate

menajere de la constructiile existente in zona se realizeaza prin doua colectoare

menajere: B Dn 25 cm si Azb Dn 40 cm existente pe str. Traian.

Deasemenea, in zona amplasamentului studiat se afla statia de pompare ape

uzate SP3, Poarta 3, care refuleaza in colectorul U13.




__________________________________________________________________________



105

Situatia proiectata prevede:

Constructiile prevazute a se executa pe zona cuprinsa intre str. Marinarilor si

str. Traian se vor racorda direct printr-un colector Dn 50 cm in statia de pompare

SP3, amplasata langa Poarta 3.

Colectorul va fi montat in canal de protectie. Materialul pentru colectorul

menajer va fi Hobas sau PVC rigid.

Cladirile vor fi canalizate printr-o statie de pompare interioara care vor

pompa apele uzate colectate intr-o statie de pompare centrala (conform avizului de

racord RAJA care se va obtine de catre beneficiar) care va pompa la randul ei apele

uzate in colectorul U13 prin conducta actuala Ø800.

Pompele ce vor fi folosite in orice situatie de canalizare vor fi echipate cu

tocator pentru corpurile plutitoare; cu tablouri electrice pentru automatizare,

aparate de masura a debitelor, etc.

Conducta de refulare cu diam. 700 mm, existenta pana in prezent pe

amplasamentul studiat nu va mai fi functionala, in urma devierii sale ce este

in curs de executie, prin proiectul nr. K 3201910 “Reabilitare conducta de

refulare S.P.3.” realizat de S.C. ALLPLAN PROJECT S.R.L., prin care

traseul acesteia se va desfasura pe latura dinspre port a arterei 1 Mai.

Canalizarea pluviala

Apele pluviale vor fi colectate partial in str. Traian, restul in str. Marinarilor

prin sistemul pluvial proiectat, prin conducte orizontale si verticale imbinate prin

sudura, prin ghenele de instalatii interioare fiind conduse in rigolele aflata pe

partea dinspre oras a strazii, la sistemul orasenesc.

Apele colectate de pe suprafetele parcarilor trebuiesc conduse catre

separatoare de produs petrolier si deznisipatoare si apoi catre reteaua de canalizare

oraseneasca.




__________________________________________________________________________



106

Deasemena, in zona amplasamentului studiat se afla statia de pompare ape

uzate SP3, Poarta 3, care refuleaza in colectorul U13.

Alte masuri pentru micsorarea cantitatii de ape uzate si de poluanti, etc.

Apele uzate tehnologice rezultate din procesele tehnologice sunt evacuate in

exterior la separatoare de grasimi

Conductele pentru evacuare ape tehnologice se vor executa cu pante de 2%

spre separatoarele de grasimi.

Sistemul de colectare a apelor uzate

La exterior, apele vor fi evacuate prin retele separate de canalizare pentru

ape menajere si tehnologice, ape pluviale conventional curate si ape pluviale

impurificate, catre reteaua RAJA Constanta

Apele uzate menajere si tehnologice sunt evacuate din incinta in reteaua

edilitara existenta prin intermediul unor statii intermediare de pompare ape uzate si

prin retele cu scurgere gravitationala.

Conductele se vor executa din PVC-KG. Adancimea de pozare a

colectoarelor de canalizare este sub adincimea de inghet. In jurul conductelor

pamantul trebuie sa fie uniform compactat, deasupra lor pana la o inaltime de 30

cm trebuie presarat material granular si numai dupa aceea se poate umple transeea

cu materialul rezultat din sapatura.

La schimbarile de directie si in punctele de racord pe colectoarele de

canalizare s-au prevazut camine de vizitare.

Locul de descarcare a apelor neepurate/epurate: in canalizarea

oraseneasca, in statia de epurare sau direct in receptori naturali, etc.

Prin intermediul statiei de pompare ape uzate, apele se descarca in reteaua

RAJA.




__________________________________________________________________________



107

Conditii tehnice pentru evacuarea apelor uzate in reteaua de canalizare a

altor obiective economice

NU ESTE CAZUL.

Indicatori ai apelor uzate, concentratii de poluanti

Apele uzate evacuate de la acest obiectiv vor avea calitatea solicitata de

NTPA 002, pentru evacuarea catre o statie de epurare, care in acest caz va fi

Constanta – SUD.

Instalatii de preepurare si / sau epurare, daca exista: capacitatea statiei si

metoda de epurare folosita

NU ESTE CAZUL.

Gospodarirea namolului rezultat

NU ESTE CAZUL.

4.1.4. Prognoza impactului

Principalele surse de poluare a apelor in cadrul obiectivului sunt:

• Apele uzate tehnologic;

• Apele pluviale:

• Apele menajere.

Apele uzate tehnologic rezultate din procesele tehnologice pentru transat

carne, lactate, peste cat si apele de spalare a pardoselii din aceste spatii sunt trecute

prin separatoare de grasimi, care apoi sunt evacuate catre statia de pompare ape

uzate, si de aici in reteaua RAJA Cta.




__________________________________________________________________________



108

Apele uzate tehnologic provenite din zona bucatariilor restaurantelor din

mall vor fi trecute inainte de evacuarea in reteaua de canalizare oraseneasca prin

separatorul de grasimi situat la cota subsolului –1, separator astfel dimensionat

incat sa asigure o preepurare corespunzatoare a apelor uzate si incadrarea acestora

in conditiile de calitate prevazute de NTPA 002/2002 ; adica vor avea suspensii de

max. 200 mg/litru, incarcare organica de max. 200 mg/litru şi PH de 6.2-7

Conductele pentru evacuare ape tehnologice se vor executa cu pante de 2%

spre separatoarele de grasimi

Apele menajere sunt evacuate direct catre statia de pompare ape uzate, si de

aici in reteaua RAJA Cta.

Apele colectate de pe suprafetele parcarilor trebuiesc conduse catre

separatoare de produs petrolier si deznisipatoare si apoi catre bazinele de retentie.

Sursa posibila de poluare o reprezinta petele de ulei sau de carburanti lasate

accidental de autovehicule in parcari si in zona de apropvizionare care pot fi

spalate de apele pluviale.

Apele meteorice de pe terasele cladirilor se vor evacua prin sistemul pluvial

proiectat, prin conducte orizontale si verticale imbinate prin sudura, prin ghenele

de instalatii interioare , catre bazinele de retentie apoi pana la rigolele strazilor

adiacente, la sistemul orasenesc. Apele pluviale scurse de pe amplasamentul

obiectivului pot contine particule de praf, nisip, seminte.

Considerand CE = 54 mg/l, concentratia cantitatilor de suspensii totale in

apele de precipitatii si CMA = 245 mg/l – conform NTPA 002, aprobat prin

HGR 188/2002 , Ip = 54/245 = 0,22

Se considera deci ca nu vor exista modificari calitative ale apelor subterane

ca urmare a executiei si functionarii obiectivului. De asemenea , nu se pune

problema afectarii ecosistemelor acvatice sau a folosintelor de apa.

Avand in vedere precizarile facute anterior, se considera ca impactul




__________________________________________________________________________



109

activitatii obiectivului asupra factorului de mediu apa, se va situa in limite

normale.

4.1.4.1. Impactul produs de prelevarea apei asupra conditiilor hidrologice

si hidrogeologice ale amplasamentului proiectului

NU ESTE CAZUL.

4.1.4.2. Impactul secundar asupra componentelor de mediu, cauzat de

schimbari previzibile ale conditiilor hidrologice si hidrogeologice ale

amplasamentului

NU ESTE CAZUL.

4.1.4.3. Calitatea apei receptorului dupa descarcarea apelor uzate,

comparativ cu conditiile prevazute de legislatia de mediu in vigoare

NU ESTE CAZUL.

4.1.4.4. Impactul previzibil asupra ecosistemelor corpurilor de apa si

asupra zonelor de coasta, provocat de apele uzate generate si evacuate

NU ESTE CAZUL.

4.1.4.5. Folosinte de ape (zone de recreere, prize de apa, zone protejate,

alti utilizatori) in zona de impact potential provocat de evacuarea apelor uzate

NU ESTE CAZUL.

4.1.4.6. Posibile descarcari accidentale de substante poluante in corpurile

de apa (descrierea pagubelor potentiale)

NU ESTE CAZUL.

4.1.4.7. Impactul transfrontiera




__________________________________________________________________________



110

NU ESTE CAZUL.

4.1.5. Masuri de diminuare a impactului

In vederea diminuarii impactului apelor uzate tehnologic , al apelor pluviale

impure, si al apelor menajere se vor masuri constructive prevazute prin proiect,

respectiv trecerea celor tehnologice prin separatoare de grasimi, a celor pluviale

prin separatoare de produs petrolier si deznisipatoare.

De asemenea se vor respecta cu strictete modalitatile de izolare a bazinelor

de retentie ape pluviale precum si etanseitatea intregii retele de canalizare din

obiectiv.

4.1.5.1. Masuri pentru reducerea impactului asupra caracteristicilor

cantitative ale corpurilor de apa

NU ESTE CAZUL.

4.1.5.2. Alte masuri de diminuare a impactului asupra corpurilor de apa si

a zonelor de mal ale acestora

NU ESTE CAZUL.

4.1.5.3. Zone de protectie sanitara si perimetre de protectie hidrologica in

jurul surselor de apa, lucrarilor de captare, al constructiilor si instalatiilor de

alimentare cu apa potabila, zacamintelor de ape minerale utilizate pentru cura

interna, al lacurilor si namolurilor terapeutice, conform Hotararii de Guvern

nr.101 / 1997 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si marimea

zonelor de protectie sanitara

Nu se admite trecerea conductelor de apa potabila prin caminele de vizitare

ale canalizarii, prin canalele de evacuare a apelor uzate, prin haznale si puturi

absorbante.




__________________________________________________________________________



111

Sunt interzise legaturile ocazionale sau permanente intre conductele de apa

potabila si alte conducte

4.1.6. Harti si desene la capitolul “ APA”

NU ESTE CAZUL.

4.1.6.1. Plan de situatie, cu indicarea surselor de alimentare cu apa, retele

de alimentare, statii de tratarea apelor uzate, lovul de evacuare a apelor uzate,

centuri si zone de protectie a corpurilor de ape de suprafata, zone de protectie

sanitara si perimetre de protectie hidrologica

NU ESTE CAZUL.

4.1.6.2. Pentru obiectivele/proiectele din agricultura – amplasamente ale

utilizarii de namoluri si ingrasaminte naturale, amplasamente propuse pentru

prelevarea de probe si efectuarea de masuratori asupra apelor de suprafata

NU ESTE CAZUL.

4.1.6.3. HARTA PIEZOMETRICA - DOBROGEA DE JOS




__________________________________________________________________________



112

4.2. AERUL




__________________________________________________________________________



113

4.2.1. Date generale

Aspecte relevante ale starii actuale a mediului in zona obiectivului studiat

In zona amplasamentului “CLADIRI MULTIFUNCTIONALE - FALEZA

PORT CONSTANTA IN ZONA PORTILE 3 – 4” nu exista surse majore de

poluare a aerului.

Sursele de poluare a aerului ambiental din zona analizata sunt:

• traficul rutier de pe str. Traian

• traficul rutier de pe str. Marinarilor

• activitatea portuara

In scopul evaluarii fondului de poluare existent, in zona s-au folosit datele

din “Starea mediului” pentru anul 2004 de la APM Constanta si masuratorilor de

pulberi sedimentabile in Municipiul Constanta si in Portul Constanta efectuata de

A.P.M. Constanta.

Poluarea de fond urban s-a urmarit pentru municipiul Constanta, prin statia

de supraveghere APM, considerata a fi statie de tip URBSb (conform manualului

de monitorizare, capitolul 4, criterii de clasificare statii de monitorizare a aerului).

La statie s-au urmarit indicatorii NO2, SO2, NH3, in regim de prelevare de 24 ore.

Nu s-au inregistrat depasiri:

Punct Indicator/24h Medie mg/m3 Maxima mg/m3 Nr. depasiri

APM sediu Amoniac 0,01 0,059 0 APM sediu Dioxid de azot (NO2) 0,002 0,0132 0 APM sediu Dioxid de sulf 0 0 0

CET 2 Amoniac 0,012 0,0852 0 CET 2 Dioxid de azot (NO2) 0,003 0,029 0 CET 2 Dioxid de sulf 0 0 0

O mentiune trebuie totusi facuta privind nivelul ridicat al concentratiei de

ozon in anotimpul cald.

Pentru pulberi in suspensie si pulberi sedimentabile se inregistreaza in mod




__________________________________________________________________________



114

constant depasiri, acestea fiind confirmate (pentru PM10) si de evaluarea

preliminara a calitatii aerului, realizata prin modelare la ICIM.

Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectata semnificativ

Pentru caracterizarea conditiilor climatice din zona amplasamentului studiat

au fost prelucrate datele inregistrate la Statia meteorologica Constanta. Principalii

parametri climatologici sunt:

• Cea mai mare parte a Dobrogei are un climat de ariditate, cu temperaturi

medii mari (10 -11° C), temperaturi ridicate vara (22-23° C), precipitatii

reduse (in jurul valorii de 400 mm/an), zile tropicale si secete frecvente; bate

frecvent Crivatul, geros iarna si uscat vara. Spre litoral exista un climat cu

influente pontice, mai moderat termic, brize diurne si insolatie puternica.

• Volumul precipitatiilor anuale este cuprins intre 3 – 400 mm/an.

• Durata de stralucire a soarelui este in medie de 2330 ore, in sezonul cald

(aprilie – septembrie) insumand circa 72% din durata anuala.

• Directiile dominante ale vanturilor: N si V;

• Frecventa medie a vanturilor in zona este urmatoarea:

Frecventa si viteza medie a vantului pe directii Constanta 1971 – 2004 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII AN

N 20.7 22.2 18.4 11.0 9.5 9.1 13.2 13.3 14.5 21.6 17.9 17.7 15.8 m/s 8.5 8.4 7.5 6.4 5.7 5.6 5.7 6.2 6.7 7.9 7.8 8.5 7.4 NE 10.5 16.8 20.9 12.1 11.9 8.8 10.4 13.7 12.5 13.9 9.7 8.0 12.5 m/s 8.7 7.7 6.7 5.8 5.6 5.1 5.1 5.5 6.2 7.3 7.9 8.7 6.7

E 3.0 4.3 7.4 9.0 10.8 7.7 8.1 10.7 9.7 6.7 5.6 2.4 7.1 m/s 6.3 4.7 4.3 3.9 3.9 3.6 3.7 3.7 3.9 5.1 6.5 6.7 4.3 SE 3.3 6.4 11.9 16.9 19.4 16.9 13.3 11.5 13.0 11.3 6.4 3.7 11.1 m/s 4.7 4.0 3.9 4.2 3.9 4.2 3.7 3.6 4.1 4.1 4.3 4.5 4.0 S 9.6 10.3 13.8 20.5 19.4 19.3 15.6 13.0 14.7 13.1 11.3 9.3 14.1

m/s 4.6 4.4 4.4 4.4 4.0 4.1 3.8 3.8 3.8 4.1 4.4 4.7 4.2

SV 11.3 7.8 7.6 7.1 7.4 8.9 7.6 7.0 7.7 9.2 10.3 11.4 8.6 m/s 4.0 4.1 3.8 4.2 3.8 3.2 2.7 2.8 3.1 3.2 3.6 4.0 3.6 V 28.0 18.8 11.7 13.3 13.2 18.0 17.4 15.9 18.1 14.2 24.4 31.0 18.7




__________________________________________________________________________



115

Constanta

0

5

10

15

20 N

NNE

NE

ENE

E

ESE

SE

SSE

S

SSV

SV

VSV

V

VNV

NV

NNV

Directia vantului (%)

Viteza vantului (m/s)

Ca o concluzie se poate spune ca, in special in zona amplasamentului

studiat, conditiile meteorologice de dispersie a poluantilor in aer sunt foarte bune.

Probleme de mediu existente, relevante pentru plan

Din punct de vedere al protectiei calitatii aerului in zona amplasamentului

studiat, nu exista arii de protectie (in sensul OUG 236/2000 sau al Legii 462/2001)

care ar putea fi periclitate prin existenta viitoare a planului.

Obiectivele de protectie a mediului, relevante pentru program, si modul

in care s-a tinut cont de aceste obiective in timpul pregatirii

planului/programului

Din punct de vedere al protectiei calitatii aerului in zona de influenta a

obiectivului, proiectul prevede o serie de masuri dupa cum urmeaza: masuri pentru

imbunatatirea parametrilor de dispersie si masuri pentru reducerea/eliminarea

emisiilor.

• masuri pentru imbunatatirea parametrilor de dispersie: Masurile pentru

imbunatatirea parametrilor de emisie constau in prevederea de instalatii de

captare si evacuare dirijata a poluantilor generati de activitatile de preparare

a hranei, parcare subterana si de sursele stationare de ardere. Trebuie

mentionat ca evacuarile de la centralele termice si de la parcarile subterane

se vor face prin cosuri cu inaltimea de 36 m. Aceasta categorie de masuri,




__________________________________________________________________________



116

care semnifica eliminarea surselor nedirijate, prezinta, pe langa avantajul

imbunatatirii parametrilor de dispersie, urmatoarele avantaje: protejarea

calitatii aerului la locurile de munca (bucatarii, parcare), crearea

posibilitatilor de efectuare a masuratorilor la emisie in perioada de

functionare si crearea posibilitatilor cost-eficiente de punere sub control a

emisiilor in cazul constatarii unor neconformari cu legislatia in vigoare la

momentul respectiv.

• masuri pentru reducerea/eliminarea emisiilor.

Arzatoare cu NOx redus la centralele termice

Filtre cu carbune activ la toate evacuarile din zonele de preparare a

hranei

4.2.2. Surse si poluanti generati

Sursele de impurificare a atmosferei in perioada de constructie vor fi

reprezentate de:

• excavarea pamantului;

• manevrarea materialelor de constructie (nisip, pietris, ciment, var);

• traficul auto.

Toate aceste categorii de surse sunt nedirijate, fiind considerate surse de

suprafata.

Sursele de impurificare a atmosferei aferente obiectivului de investitii studiat

in perioada de functionare vor fi:

• Centralele termice

• Parcarile subterane

• Preparare hrana

• Centralele de ventilatie

• Generatorul electric




__________________________________________________________________________



117

Emisiile de poluanti atmosferici au fost calculate plecand de la datele

furnizate de beneficiar: capacitate CT, numar de locuri de parcare, cantitati de

produse vandute etc, utilizand metodologiile US-EPA, AP – 42 si CORINAIR.

Centralele termice

Cladirea este echipata cu 4 centrale termice de 1,5 MW, pe gaze naturale,

cazane de tip DeDietrich.

Gazele arse colectate in cazane sunt evacuate in exterior printr-un cos cu

H=36 m si diametrul interior la varf de 0.5 m. Sistemele de producere a energiei

termice au randamente de minim 90%, acestea conducand la o ardere cat mai

completa a combustibilului.

Combustibilul folosit este gazul natural. Consum maxim de gaze naturale

500 Nm3/h.

Poluantii specifici arderii gazelor naturale sunt: oxizi de azot, oxizi de

carbon, oxizi de sulf, particule solide si condensabile (cu diametre aerodinamice

echivalente sub 10 μm) cu continut de metale si de hidrocarburi aromatice

policiclice (HAP), compusi organici volatili (inclusiv HAP).

Sursa este dirijata (punctuala), fara sisteme pentru controlul emisiilor.

Sursele mobile

In incinta amplasamentului analizat (nivelurile –6, -5, -4) vor fi amenajate

parcari. Capacitatea totala a celor 3 parcari va fi de 1200 vehicule.

Se face mentiunea ca toate autovehiculele vor fi prevazute cu motoare tip

EURO 3.

Emisii de poluanti specifici gazelor de esapament: oxizi de azot, oxizi de

carbon, oxizi de sulf, compusi organici volatili, particule cu continut de metale.

Evacuarea gazelor din parcari se va face prin intermediul unei tubulaturi

metalice cu H=36 m si diametrul de 0.5 m.

Sursa este dirijata (punctuala), fara sisteme pentru controlul emisiilor.




__________________________________________________________________________



118

Preparare hrana

Aerul viciat din zona fast food si restaurante – cca. 1000 de locuri -

(bucatariile) este evacuat in atmosfera prin hote si tubulaturi metalice prevazute cu

ventilatoare care conduc aerul impurificat in atmosfera la nivelul acoperisului.

Aceste evacuari vor fi prevazute cu filtre cu carbune activ in scopul diminuarii

mirosurilor.

In acest moment nu se poate face o estimare cantitativa a nivelului emisiilor

din aceste surse deoarece acesta depinde de tipul si numarul de comenzi care vor fi

primite.

Poluantii caracteristici: COV (singurul normat fiind acroleina) si, posibil,

particule in suspensie.

Centralele de ventilatie

Aerul rece va fi produs printr-o instalatie de racire montata pe acoperis.

Instalatia se compune dintr-un agregat frigorific compact cu condensatorul racit cu

apa de racire. Agregatul de racire va functiona cu lichid de racire R407C.

Emisiile care pot sa apara din instalatiile de racire sunt constituite din

eventuale pierderi de freon. Avand in vedere ca toate instalatiile sunt noi, nu se

estimeaza pierderi de lichid de racire in primii doi ani de la inceperea activitatii.

Orice eventuale scapari prin neetansietati, dupa aceasta data, vor putea fi

cuantificate din completarile ce se vor face in instalatie.

Grupul electrogen

Generatorul electric

Grupul electrogen este format dintr-un motor diesel care asigura o putere de

1000 kVA. Generatorul va functiona doar in situatii de urgenta (intreruperi in

furnizarea energiei electrice). Consumul maxim de motorina este de 224 l/h

(212.74 g/kW/h). Evacuarea gazelor arse se va face prin cosul propriu al

generatorului care va avea o inaltime de 1.5 m. Aceasta sursa un poate fi evaluata

cu Ord. 462/93, fiind un motor cu ardere interna (4 cilindri). Tinand cont ca aceasta




__________________________________________________________________________



119

sursa va functiona, asa cum s-a mai spus, doar in situtii de urgenta, si pentru

perioade scurte de timp, consideram ca impactul asupra aerului generat de gazele

evacuate va fi minim.

Concentratiile si debitele masice de poluanti evacuati in atmosfera

Debitele masice de poluanti s-au determinat cu metode bazate pe factori de

emisie, si anume:

• Metodologia EEA/EMEP/CORINAIR

• Metodologia US EPA/AP – 42 (AIR CHIEF, Varianta 9.1, 2004).

Calculele s-au efectuat luand in considerare cantitatile de combustibili (GN -

cantitati maxime) si caracteristicile motoarelor autovehiculelor implicate in traficul

de incinta.

Denumire

a sursei Poluant

Debit

masic

[g/h]

Debit

gaze/aer

impurificat

[Nm3/h]

[m3/h]

Concentratia

in emisie

[mg/Nm3]

[mg/m3]

Prag de

alerta

[mg/Nm3]

[mg/m3]

Limita la

emisie=

Prag de

interventie

[mg/Nm3]

[mg/m3]

1 2 3 4 5 6 7

Centrale

termice –

surse

dirijate fara

sistem

control

emisii

PM10 12.2

6000

2.0 3,5 5 SO2 4.8 0.8 24,5 35

NOx 752.0 125.3 245 350

CO 320.0

53.3

70 100

Parcare

subterana

PM10 30

10000*

3 35 50

NOx 2040 204.0 350 500 CO 54300 5430 - -

SO2 200 20 350 500

Generator

electric

PM10 234

4680

50

- - NOx 9360 2000

CO 3042 650 HC 702 150

* se recomanda obtinerea unei viteze de evacuare cat mai mare – in scopul

cresterii suprainaltarii penei de poluant – avand in vedere ca gazele evacuate

au temperatura scazuta (temperatura aerului din parcare).




__________________________________________________________________________



120

Analiza rezultatelor pune in evidenta faptul ca emisiile de poluanti de la

centrala termica si de la parcarea subterana se conformeaza prevederilor OM

462/1993 si, totodata se afla sub pragurile de alerta si de interventie prevazute de

OM 756/1997.

4.2.3.Prognozarea poluarii aerului

Prognozarea nivelurilor de poluare a aerului ambiental generate de

ansamblul surselor aferente obiectivului studiat s-a efectuat prin modelarea

matematica a campurilor de concentratii.

Evaluarea nivelurilor de concentratii s-a efectuat prin raportarea la valorile

limita prevazute de reglementarile in vigoare: OM 592/2002 si STAS 12574/1987.

Modelul CLIMATOLOGIC Martin si Tikvart (EPA - R4 -73 – 024), este un

model pentru estimarea concentratiilor de poluant pe termen lung de mediere pentru

surse continue punctiforme sau de suprafata. Baza fizica fundamentala a modelului

este presupunerea ca distributia spatiala a concentratiilor este data de formula

gaussiana a penei.

Concentratia medie CA intr-un receptor aflat la distanta ρ de o sursa de

suprafata si la inaltimea z este de sol este data de relatia:

A

0 kk

l=1 m=1

l mC = 16

q (k,l,m)S( ,z;u ,P ) dπ

ρ ρ ρ∞

=

1

16 8 7

Σ Φ( )

unde: k = indice pentru sectorul directiei vantului;

qk(ρ) = Q(ρ,θ)dθ pentru sectorul k;

Q(ρ,θ) = emisia in unitatea de timp a sursei de suprafata;

ρ = distanta de receptor pentru o sursa de suprafata infinitezimala;

θ = unghiul in coordonate polare centrat pe receptor;

l = indice pentru clasa de viteza a vantului;

m = indice pentru clasa de stabilitate;




__________________________________________________________________________



121

Φ(k,l,m) = functia de frecventa a starilor meteorologice;

S(ρ,z;Ul,Pm) = functia care defineste dispersia;

z = inaltimea receptorului deasupra solului;

ul = viteza vantului reprezentativa;

Pm= clasa de stabilitate.

Pentru surse punctiforme, concentratia medie CP datorita a “n” surse, este data

de relatia:

ρ

ρ

πn

mlnnn

1=m1=l

N

1=n

P

)P,uz;, S(G m)l,,k(

2

16 = C

Φ

78

unde: kn = sectorul de vant pentru a n-a sursa;

Gn = emisia pentru sursa n;

ρn = distanta de receptor a sursei n.

Daca receptorul este la sol (nivel respirator), atunci z=0 si forma functiei

S(ρ,z;ul,Pm) va fi:

daca σz(ρ) < 0,8 L si

( )

∆+−

2

2

1expexp

ρσ

ρρ

z1/2ll

ml

hh

Tu

0.692-

Lu

1 = )P,u,0;S(

daca σz(ρ) > 0,8 L

unde: σz(ρ) = functie de dispersie verticala;

h = inaltimea sursei;

Δh = suprainaltarea penei de poluant, calculata cu relatiile lui Briggs;

( )

∆+−

Tu

0.692-

hh

)(u2

2 = )P,u,0;S(

1/2lzzl

ml

ρ

ρσρσπρ exp

2

1exp

2




__________________________________________________________________________



122

L = inaltimea de amestec;

T1/2 = timpul de injumatatire a poluantului.

Posibilitatea disparitiei poluantului prin procese fizice sau chimice este data

de expresia: exp (-0,692ρ/ul T1/2 )

Concentratia totala pentru o perioada de mediere este suma concentratiilor

datorate tuturor surselor pentru acea perioada.

Datele de intrare cuprind informatii privind:

• grila de calcul;

• datele de emisie;

• parametrii meteorologici.

Grila de calcul - Modelul permite calculul concentratiei medii a poluantului

in orice punct aflat la anumite distante de sursa/surse, prin luarea in considerare a

contributiei tuturor surselor. Ca urmare, este posibil sa se calculeze concentratiile

pe o arie in jurul sursei. In acest scop, se limiteaza aria de interes, iar pe suprafata

ei se fixeaza o grila, de regula patratica, ale carei noduri constituie receptorii.

Numarul de noduri si pasul grilei se aleg in functie de caracteristicile sursei, ale

ariei de interes si ale problematicii la care trebuie sa se raspunda. Grila va avea o

origine si un sistem de coordonate cu axa Ox spre est si axa Oy spre nord, in functie

de care se stabilesc coordonatele surselor si ale nodurilor.

Datele de emisie cuprind caracteristicile surselor: concentratiile noxelor

evacuate, inaltime geometrica, diametrul sau suprafata de emisie, viteza si

temperatura de evacuare a poluantilor. Programul de dispersie a fost rulat cu datele

de emisie determinate in cadrul inventarului de emisii prezentat in sectiunea

precedenta., in cazul functionarii obiectivului la capacitate nominala.

Parametrii meteorologici se introduc sub forma functiei de frecventa

F(k,l,m) a tripletului directia vantului, clasa de viteza a vantului si clasa de

stabilitate, stabilita pe siruri lungi de date (plurianuale). De exemplu, daca se




__________________________________________________________________________



123

lucreaza pe 16 sectoare de vant, 8 clase de viteza si 7 clase de stabilitate, tabelul de

valori ale functiei de frecventa cuprinde 896 de intrari. S-au utilizat datele

meteorologice plurianuale provenite de la Statia Meteorologica Constanta.

Calculele au fost facute intr-o grila cu dimensiunile 5 km x 4 km cu pasul de

25 m pentru poluantii caracteristici principali emisi de centrala termica si parcarea

subterana.

S-au calculat concentratiile in aerul ambiental pentru poluantii reprezentativi

emisi de sursele stationare si mobile aferente obiectivului: CO si NO2.

Rezultatele calculelor de dispersie, respectiv concentratiile maxime de

poluanti la nivelul solului (inclusiv distanta fata de sursa/limita amplasamentului)

se prezinta comparativ cu valorile limita si, dupa caz, cu pragurile de alerta,

conform legislatiei de mediu in vigoare in tabelele de mai jos si sub forma hartilor

de izoconcentratii.

Concentratii maxime pe diferite intervale de mediere

a. Intervale scurte/medii

Poluant

Concentratia maxima

Observatii Cmax

[μg/m3]

Prag de alerta

(PA)

[μg/m3]

Valoare limita

(VL) =prag

interventie

[μg/m3]

NO2 41.2 400 200(**) < VL; < PA

CO* 450.5 - 10000(**) < VL; < PA (*) timp mediere 8 h

(**)VL de la 01.01.2010




__________________________________________________________________________



124

b. Intervale lungi de mediere (an)

Poluant

Concentratia maxima

Observatii Cmax

[μg/m3]

Prag de alerta

[μg/m3]

Valoare limita (VL)

=prag interventie

[μg/m3]

1 2 3 4 5

NO2 1.5 - 40(2) < VL NOx(1) 2.2 - 30 < VL

(1)VL pentru protectia ecosistemelor

(2)VL de la 01.01.2010

Analiza rezultatelor obtinute in urma modelarii matematice a dispersiei

poluantilor in atmosfera comparativ cu valorile limita pentru concentratiile de

poluanti in atmosfera (imisii), prevazute de legislatia in vigoare pune in evidenta

faptul ca nivelurile de concentratii in aerul ambiental generate de sursele aferente

obiectivului se vor situa cu mult sub valorile limita, indiferent de intervalul de

mediere.

Receptorii sensibili din zona sunt populatia si vegetatia. Concentratiile de

poluanti in zona de influenta maxima a obiectivului se afla sub valorile limita

pentru protectia receptorilor, atat prin aportul singular al surselor obiectivului, cat

si prin aport cumulat cu influenta surselor existente in zona.

Posibile efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sanatatii, in

context transfrontiera

Nu se preconizeaza efecte transfrontiera datorate functionarii obiectivului

studiat.

4.2.4.Masuri de diminuare a impactului

Masurile propuse pentru a preveni, reduce si compensa cat de complet

posibil orice efect advers asupra mediului al implementarii planului sau




__________________________________________________________________________



125

programului.

Din punct de vedere al protectiei calitatii aerului in zona de influenta a

obiectivului, proiectul prevede o serie de masuri dupa cum urmeaza: masuri pentru

imbunatatirea parametrilor de dispersie si masuri pentru reducerea/eliminarea

emisiilor.

• masuri pentru imbunatatirea parametrilor de dispersie: Masurile pentru

imbunatatirea parametrilor de emisie constau in prevederea de instalatii de

captare si evacuare dirijata a poluantilor generati de activitatile de preparare

a hranei, parcare subterana si de sursele stationare de ardere. Trebuie

mentionat ca evacuarile de la centralele termice si de la parcarile subterane

se vor face prin cosuri cu inaltimea de 36 m. Aceasta categorie de masuri,

care semnifica eliminarea surselor nedirijate, prezinta, pe langa avantajul

imbunatatirii parametrilor de dispersie, urmatoarele avantaje: protejarea

calitatii aerului la locurile de munca (bucatarii, parcare), crearea

posibilitatilor de efectuare a masuratorilor la emisie in perioada de

functionare si crearea posibilitatilor cost-eficiente de punere sub control a

emisiilor in cazul constatarii unor neconformari cu legislatia in vigoare la

momentul respectiv.

• masuri pentru reducerea/eliminarea emisiilor:

Arzatoare cu NOx redus la centralele termice

Filtre cu carbune activ la toate evacuarile din zonele de preparare a

hranei

Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor propuse si o

descriere a modului in care s-a facut evaluarea, inclusiv orice dificultati

intampinate in prelucrarea informatiilor cerute:

Debitele masice de poluanti s-au determinat cu metode bazate pe factori de

emisie, si anume:

- Metodologia EEA/EMEP/CORINAIR




__________________________________________________________________________



126

- Metodologia US EPA/AP – 42 (AIR CHIEF, Varianta 9.1, 2004).

Calculele s-au efectuat luand in considerare cantitatile de combustibili (GN -

cantitati maxime) si caracteristicile motoarelor autovehiculelor implicate in traficul

de incinta.

Prognozarea nivelurilor de poluare a aerului ambiental generate de

ansamblul surselor aferente obiectivului studiat s-a efectuat prin modelarea

matematica a campurilor de concentratii.

Evaluarea nivelurilor de concentratii s-a efectuat prin raportarea la valorile

limita prevazute de reglementarile in vigoare: OM 592/2002 si STAS 12574/1987.

Dificultatile tehnice intampinate de titular in timpul efectuarii evaluarii

impactului asupra mediului au constat in lipsa datelor exacte privind emisiile din

zona fast food si restaurante.

Descrierea masurilor avute in vedere pentru monitorizarea efectelor

In vederea identificarii posibilelor efecte negative asupra mediului generate

de functionarea obiectivului, se recomanda masuratori in emisie la cosul centralei

termice si la evacuarea din parcarea subterana, cu frecventa trimestriala.

De asemenea, se recomanda determinari de mirosuri in zona adiacenta,

pentru a se determina eficienta sistemelor de retinere (filtre cu carbune activ).

Rezumat fara caracter tehnic

a) Metodologiile utilizate in evaluarea impactului asupra mediului si

incertitudini semnificative despre proiect si efectele sale asupra mediului

Evaluarea impactului asupra calitatii aerului s-a facut prin modelare

matematica, utilizandu-se un model acceptat si adecvat surselor aferente

obiectivului si conditiilor topoclimatice ale zonei. Determinarea emisiilor de

poluanti necesare pentru modelare s-a efectuat cu metodologiile recomandate de

MAPM.




__________________________________________________________________________



127

b) Impactul prognozat asupra mediului

Analiza rezultatelor obtinute in urma modelarii matematice a dispersiei

poluantilor in atmosfera comparativ cu valorile limita pentru concentratiile de

poluanti in atmosfera (imisii), prevazute de legislatia in vigoare pune in evidenta

faptul ca nivelurile de concentratii in aerul ambiental generate de sursele aferente

obiectivului se vor situa sub valorile limita, pentru toti poluantii investigati (NOx

si CO), indiferent de intervalul de mediere.

c) Identificarea si descrierea zonei in care se resimte impactul

Se estimeaza ca zona in care se va resimti impactul va fi limitata la o

distanta de cca. 1000 m fata de limita perimetrului. Dupa cum se observa prin

simularea pe model matematic, zona in care se va resimti impactul este mult

diminuata, in zonele rezidentiale cu o alungire spre zona portuara , datorita

frecventei mari a vanturilor din nord si est.

d) Masurile de diminuare a impactului pe componente de mediu

Proiectul prevede o serie de masuri pentru controlul poluarii aerului.

Acestea constau in: masuri pentru imbunatatirea parametrilor de dispersie si

masuri pentru reducerea/eliminarea emisiilor.

Masurile pentru imbunatatirea parametrilor de emisie constau in prevederea

de instalatii de captare si evacuare dirijata a poluantilor generati de parcarea

subterana, prepararea hranei si de sursele stationare de ardere. Aceasta categorie de

masuri, care semnifica eliminarea surselor nedirijate, prezinta, pe langa avantajul

imbunatatirii parametrilor de dispersie, urmatoarele avantaje: protejarea calitatii

aerului la locurile de munca, crearea posibilitatilor de efectuare a masuratorilor la

emisie in perioada de functionare si crearea posibilitatilor cost-eficiente de punere

sub control a emisiilor in cazul constatarii unor neconformari cu legislatia in

vigoare la momentul respectiv.

Alaturi de aceste masuri, proiectul prevede si masuri pentru controlul

emisiilor: arzatoare cu NOx redus la centralele termice (zona este ideala pentru




__________________________________________________________________________



128

formarea ozonului, care deja – conform masuratorilor APM Constanta – prezinta

valori crescute) si filtre cu carbune activ la evacuarile din zonele de preparare a

hranei.

e) Concluziile majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului

pentru obiectivul analizat.

Sursele de impurificare a atmosferei datorate obiectivului analizat vor avea

un impact redus in zonele cu receptori sensibili (populatie si vegetatie) din zona de

protectie existenta.

Concentratiile de poluanti in atmosfera (CO si NOx) obtinute in urma

modelarii matematice se vor situa sub valorile limita.

f) Interactiunea dintre Portul Constanta Nord si Municipiul Constanta.

Obiectivul este amplsat la limita dinspre est a Municipiului Constanta si

limita de vest a Portului Constanta Nord.

Practic pentru a trage concluzii reale asupra impactului asupra factorului de

mediu aer, din punct de vedere al obiectivului analizat trebuie sa recunoastem ca in

raport cu impactul asupra mediului generat de Municipiul Constanta si Portul

Constanta Nord, este nesemnificativ




__________________________________________________________________________



129

4.2.5. Harti si desene la capitolul „Aer”




__________________________________________________________________________



130




__________________________________________________________________________



131




__________________________________________________________________________



132

4.3. SOLUL

4.3.1. Caracteristicile solurilor dominante

Fundamentul regiunii este constituit din sisturi verzi de varsta Proterozoic

Superior, peste care stau depozite Cretacice constituite din argile, argile marnoase,

nisipuri argiloase, pietrisuri, conglomerate si calcare grezoase.

Depozitele cuaternare de varsta Holocen superior sunt reprezentate prin

aluviuni, loessuri resedimentate si depozite marine constituite din maluri si nisipuri

marine de plaja.

In amplasament, pana la adancimea investigata apar depozite marine care

stau peste argile marnoase sau calcare cretacice.

4.3.2. Conditii chimice din sol.

Pe baza observatiilor si cercetarilor de teren si laborator efectuate se constata

ca in amplasamentul situat intre B-dul Traian si B-dul 1 Mai, Poarta 3-4, lotul 3,

Nr.cadastral 16678 Municipiul Constanta, terenul de fundare, avand o panta medie

de cca. 1:2,5 este alcatuit din:

- umpluturi neomogene grosiere din materiale coezive sau slab coezive in

amestec cu bolovani si blocuri de calcar. Aceste umpluturi au grosime

mare (pana la 7,80 m) in zona nordica (pe o lungime de cca.60 m ) si mai

mica ( pana la 3,20 m), in cea sudica (pe o iungime de cca. 80m ), iar in cea

centrala (pe o lungime de cca.35 m) nu au foat evidentiate.

- un pachet cu grosimi de peste 20m grosime de pamanturi coezive de tipul

argilelor prafoase si argilelor. In cadrul acestui pachet se diferentiaza mai

multe straturi: un strat cu grosime de 3 - 5 m de argile prafoase de diferite

culori si prafuri cu concretii calcaroase; un strat de argile grase structurate de

culoare rosie pe cca. 12 - 14 m si de culoare galben - cenusie pe cca. 3 - 6 m,

un strat de argile cenusii verzi (in fundament).




__________________________________________________________________________



133

Materialele prafoase din suprafata au o compresibilitate mare, se afla in

stare tare si sunt nesaturate in zona sudica, dovedind eficienta sistemului de drenaj

existent si zona sa de influenta (pana la cca. 7 m adancime).

Argilele erase rosii si cenusii au umiditati ridicate, sunt in stare saturata si au o

compresibilitate medie. Ele sunt de tipul argilelor structurate prezentand tendinte de

degradare rapida in contactul cu aerul si apa.

Argilele cenusii verzi sunt saturate, au o compresibilitate medie si o

coeziune sporita prin raport cu toate materialele din straturile superioare.

Existenta in acest pachet coeziv a incluziunii gipsifere ( cote +10,+ 15) si a

stratului de argila cenusie cu oglinzi de frictiune cu o rezistenta la forfecare mai

redusa conduce la premiza aparitiei unui posibil plan de cedare in aceasta zona.

- roca de baza este alcatuita din calcar si se afla la coie de cea -0,67; +1,05

(nMN)

Apa subterana a fost intalnita la cote ce variaza intre +6,8 si+7,5m (nMN).

Avand in vedere ca terenul de fundare este alcatuit in suprafata din umpluturi

constituite din pamanturi coezive cu incluziuni grosiere, fara materii organice, cu

o vechime de peste 10 ani, acest teren poate fi clasificat ca teren dificil de fundare

in conformitate cu prevederile STAS3300/2-85.

Straturile de argila prafoasa si argila ca si roca de baza (calcar) pot fi

considerate ca terenuri bune de fundare conform STAS 3300/2-85.

In cadrul acestora, stratul de argila cenusie cu oglinzi de frictiune este

considerat ca fiind un teren dificil de fundare in conformitate cu acelasi document.

Solul este factorul de mediu care integreaza toate consecintele poluarii

fiindu – i perturbate astfel, procesele de regenerare si modificarea compozitiei,

ceea ce duce la efecte negative asupra factorilor lor biotici ( plante, animale,

om). Aceste efecte pot fi determinate de:

- actiunea apelor rezultate din igienizarea incintelor;

- actiunea poluantilor atmosferici, prezenti in aer, care pot fi antrenati de apele




__________________________________________________________________________



134

pluviale sau care se pot depune prin sedimentare gravitationala pe sol;

- actiunea deseurilor menajere din activitati comerciale.

In cadrul acestui obiectiv, probabilitatea poluarii solului este extrem de

redusa, avand in vedere ca amplasamentul este in totalitate betonat iar sursele de

poluare sunt nesemnificative.

Sursele de poluare pentru sol/subsol in faza de functionare a obiectivului

pot fi reprezentate de:

- apele uzate menajere;

- sau unele deseuri menajere care pot fi aruncate in locuri nepermise, in

interiorul obiectivului sau in vecinatatea lui.

- depozitarea necorespunzatoare a deseurilor menajere;

- scurgeri accidentale de produse petroliere, in urma unor defectiuni ale

autovehiculelor care vor si vor aproviziona obiectivul si antrenarea acestora

de catre apele pluviale.

Masuri de diminuare:

- amenajarea unei platforme betonate pentru depozitarea recipientilor de

colectare a deseurilor;

- betonarea/asfaltarea aleilor carosabile, iar la limita dintre alei si spatiul verde

se vor amenaja borduri, pentru limitarea actiunii apelor pluviale potential

contaminate;

- stationarea autovehiculelor se va face numai in zona parcarii amenajate;

- preluarea ritmica a deseurilor rezultate de pe amplasament, evitarea

depozitarii necontrolate a acestora;

- colectarea apelor pluviale de pe amplasamentul parcarii si preepurarea intr-

un separator de produse petroliere.

- amenajarea si intretinerea corespunzatoare a zonelor de spatiu verde aferente

obiectivului;

- interzicerea spalarii, efectuarii de reparatii la mijloacele de transport in




__________________________________________________________________________



135

incinta parcarii obiectivului;

- interventia promta cu material absorbant in cazul scurgerilor de produse

petroliere pe sol

4.3.3. Vulnerabilitatea si rezistenta solurilor dominante

NU ESTE CAZUL.

4.3.4. Tipuri de culturi pe sol, din zona respectiva

NU ESTE CAZUL

4.3.5. Poluarea existenta; tipuri de poluanti si concentratii

NU ESTE CAZUL

4.3.6. Surse de poluare a solurilor: surse de poluare fixe sau mobile ale

activitatii economice propuse( chimice, entomologice, parazitologice,

microbiologice, radiatii ), tipuri si cantitati / concentratii estimate de

poluanti

Activitatea propusa a se desfasura in cadrul obiectivului nu implica o

poluare a solurilor, intucat intreaga suprafata, cu exceptia spatiului verde de circa

8030mp, va fi betonata; reteaua de evacuare a apelor uzate, menajere si pluviale va

fi facuta intr-o retea izolata fat de sol, fiind si condusa prin mijloacele de

curatire(separatoare de grasimi, separatoare de produs petrolier); managementul

deseurilor presupune zone precis delimitate si izolate cu o sortare a deseurilor,

precolectare si compactare.

4.3.7. Prognoza impactului

Referitor la impactul pe care il poate avea activitatea studiata asupra solului,

se reaminteste faptul ca drumurile de acces si parcarea vor fi betonate.




__________________________________________________________________________



136

Astfel, indicele de impact Ip = 0,25 astfel incat calitatea factorului de mediu

sol isi mentine starea naturala de echilibru.

4.3.7.1. Suprafata, grosimea si volumul stratului de sol fertil care este

decopertat in timpul diferitelor etape ale implementarii proiectului; locul

depozitarii temporare a acestui strat, perioada de depozitare, impactul prognozat

al acestei decopertari asupra elementelor mediului

Pregatirea prealabila a terenului in vederea realizarii constructiilor si

parcarilor, va consta in indepartarea pamantului vegetal (aprox 50 cm), sau a unor

umpluturi accidentale neidentificate, scoaterea unor eventuale radacini, sau a unor

lucrari ingropate.

Se recomanda depozitarea stratului de sol decopertat, intr-o zona special

amenajata, si din care se poate folosii pentru realizarea spatiilor verzi

proiectate(15%)

4.3.7.2. Impactul prognozat cauzat de poluare, luandu-se in considerare

tipurile dominante de sol; acumulari si migrari de poluanti de sol

NU ESTE CAZUL.

4.3.7.3. Impactul fizic ( mecanic ) asupra solului, provocat de activitatea

propusa (proiect)

NU ESTE CAZUL.

4.3.7.4. Modificarea factorilor care favorizeaza aparitia eroziunilor

Factorii favorizanti pentru aparitia eroziunilor sunt stopate prin lucrarile de

stabilizare/consolidare si drenaje.




__________________________________________________________________________



137

4.3.7.5. Compactarea solurilor, tasarea solurilor, amestecarea straturilor

de sol, schimbarea densitatii solurilor

NU ESTE CAZUL.


NU ESTE CAZUL.


Activitatea ce urmeaza a se desfasura in cadrul obiectivului analizat nu este

generatoare de poluare asupra solului si subsolului.

Ca urmare, nu sunt prevazute instalatii sau dispozitive speciale pentru

protectia impotriva poluarii solului si subsolului.

Propuneri de refolosire a stratului de sol decopertat

Se recomanda pe de o parte folosirea stratului de sol decopertat pentru

amenajarea spatiilor verzi din cadrul proiectului, iar pe de alta parte, cantitatile

nefolosite vor ramane la dispozitia Primariei Municipiului Constanta pentru alte

lucrari.

Masuri de diminuare a poluarii si impactului

Impactul asupra solului in incinta obiectivului este minimizat prin

urmatoarele masuri proiectate care pot impiedica poluarea cu produse deversate

accidental:

- asigurarea functionarii in parametrii proiectati a tuturor utilajelor

obiectivului;

- aplicarea unor masuri eficiente de filtrare pentru retinerea particulelor in

suspensie;




__________________________________________________________________________



138

- amenajarea unei platforme betonate pentru depozitarea recipientilor de

colectare a deseurilor;

- betonarea/asfaltarea aleilor carosabile, iar la limita dintre alei si spatiul verde

se vor amenaja borduri, pentru limitarea actiunii apelor pluviale potential

contaminate;

- stationarea autovehiculelor se va face numai in zona parcarii amenajate;

- preluarea ritmica a deseurilor rezultate de pe amplasament, evitarea

depozitarii necontrolate a acestora;

- colectarea apelor pluviale de pe amplasamentul parcarii si preepurarea intr-

un separator de hidrocarburi;

- amenajarea si intretinerea corespunzatoare a zonelor de spatiu verde aferente

obiectivului;

- interzicerea spalarii, efectuarii de reparatii la mijloacele de transport in

incinta parcarii obiectivului;

- interventia promta cu material absorbant in cazul scurgerilor de produse

petroliere pe sol

Masuri de diminuare a impactului fizic asupra solului

NU ESTE CAZUL.

Alte masuri

NU ESTE CAZUL.

4.3.9. Harti la capitolul “SOL”




__________________________________________________________________________



139

4.4. GEOLOGIA SUBSOLULUI

4.4.1. Caracterizare generala

4.4.1.1. Caracterizarea subsolului pe amplasamentul propus; compozitie,

origini, conditii de formare

Tinutul Dobrogei centrale si de sud, sub aspect geomorfologic, apartine

Podisului Prebalcanic, individualizandu-se ca Podisul Dobrogean.

Podisul Dobrogean este un podis tabular, cu interfluvii larg valurite si plane,

cu inaltimi medii cuprinse intre 100-200 m, care se termina printr-un abrupt catre

Dunare si mare. Relieful a fost modelat de ape, in trepte, de la vest la est si catre

Valea Carasu (zona de maxima coborare a reliefului Dobrogei Centrale si de Sud)

ce coincide cu o arie de afundare tectonica. Caracterul de platforma este evidentiat

de depozite slab ondulate, aproape plane, care au suferit miscari de basculare

epirogenetice, ultima afectand zona recent. Prezenta vailor meandrate, cu pereti

abrupti, care se continua si pe platforma continentala, sunt consecinta acestor

miscari epirogenetice. Energia mica de relief (in jur de 50 m), suprafetele

interfluviale intinse si slab valurite, cu inaltimi medii de 100-200 m, dau un aspect

de campie tabulara-structurala.

Podisul Dobrogei se subdivide in trei subunitati geomorfologice :

a) Podisul Dobrogei dunarene, cu inaltimi ce variaza intre 100 si 200 m, cu

interfluvii largi, fragmentate de vai putin adanci, in forma de canion. Spre sud,

podisul are inaltimi de 150-200 m, fiind format din suprafete structurale intinse, cu

vai adancite, terminate cu limane fluviatile.

b) Podisul Dobrogei maritime, cu altitudine ce nu depaseste 100 m, este un

podis structural cu suprafete interfluviale largi, acoperite de loess si cu o

fragmentare redusa, separate de reteaua de vai aferente Raului Casimcea, sau care

se debuseaza direct in sistemul lagunar Razelm-Sinoe. Toate aceste vai au versanti

asimetrici, panta prelunga fiind expusa catre sud-vest sau sud-est.

Daca pana in dreptul Vaii Nuntasi, sisturile verzi afloreaza pe versanti sau




__________________________________________________________________________



140

local sub forma de coltani pe unele creste, intre Vaile Nuntasi si Sinoe formeaza

culmi largi, cu relief ruiniform, acoperite sau nu cu o vegetatie de stepa. In zona

sudica versantii prelungi ai vailor sunt expusi spre sud-est, iar cei abrupti sunt

sapati in calcare.

In relief apar doua trepte : una cu altitudine in jur de 100 m (podisul propriu-

zis) si alta limanica, situata la 20-40 m deasupra nivelului marii, avand nivel de

abraziune marina. Tarmul marii este inalt, cu faleze in depozitele sarmatiene si

cuaternare (loessuri) in care apar fenomene de surpari sufozionale (terase de

surpare). Inaltimea falezelor oscileaza intre 10 si 30 m.

Catre largul marii se intinde campia maritima de platforma litorala,

scufundata recent.

c) Podisul Negru-Voda, este un podis carstic, cu inaltimi cuprinse intre 150-

170 m, cu un relief foarte valurit, cu o enegie de relief de peste 50 m, cu

numeroase doline, pesteri si doua mari polii. Acest podis nu asigura o scurgere a

apelor de suprafata spre mare sau Dunare (endoreism carstic). Scurgerea apelor se

face prin sistemul fisural-carstic din calcarele sarmatiene.

Din punct de vedere geologic zona localitatii Constanta face parte integranta

din unitatea geostructurala majora a Dobrogei de Sud si anume Platforma Sud-

Dobrogeana.

Platforma Sud-Dobrogeana a fost obiectul unor ample studii geologice,

hidrogeologice si hidrochimice legate in special de rezolvarea alimentarii cu apa a

litoralului si a celorlalte localitati din judet, intocmite de multe unitati din tara,

specializate in acest sens.

Amintim de asemenea studiile prin foraje de referinta executate de IFLGS

Bucuresti (G. Vasilescu, C. Dragomirescu), in toata Dobrogea de Sud in perioada

1962-1977 (astfel de foraje au fost executat in zona Palazu Mare – Constanta,

dintre care amintim : F 5001, F 5013, F 5017, F 5025, F 5026, F 5030, F 5041, F

5051, F 5072, etc.) in perioada 1971-1973, de INMH Bucuresti (A. Tenu, Fl.




__________________________________________________________________________



141

Davidescu), studii cu izotopi de mediu in Dobrogea de Sud si nu in ultimul rand,

Prof. Dr. Ing. Fl. Zamfirescu si colectivul de la Universitatea din Bucuresti, studii

complexe privind posibilitatea extinderii alimentarii cu apa pe litoral si in judetul

Constanta, inclusive modelarea sistemelor acvifere din jurasic si sarmatian precum

si alte studii de sinteza ale acestei zone.

Stratigrafia

Dobrogea fiind, din punct de vedere geologic, o unitate cu structura de

platforma, in alcatuirea acesteia se distinge un soclu si o cuvertura sedimentara.

Limita nordica a acestui compartiment este data de o fractura profunda (crustala)

care se gaseste undeva in zona Palazu, fiind acoperita de depozitele jurasice ale

cuverturii.

Soclul.

Soclul a fost deschis prin mai multe foraje in zona localitatii Cocosu si

Palazu Mare. Dupa ce forajele au strabatut formatiunea de Cocosu, la adancimea de

930 m si respective 1730 m, au traversat Falia Palazu care separa Platforma Sud–

Dobrogeana de Masivul Central Dobrogean (zona sisturilor verzi) si au intrat in

soclul Platformei Sud–Dobrogene.

Acesta este reprezentat printr–un complex inferior alcatuit din gnaise

granitice strabatute de filoane pegmatitice si un complex superior constituit din

sisturi cristaline mezometamorfice, descris drept Cristalinul de Palazu.

Soclul Platformei Sud–Dobrogene se afunda spre sud si vest, acesta

gasindu–se la adancimi de cca. 3000–3500 m la Mangalia si respeciv 3000–4000 m

la Cernavoda.

Cuvertura Sedimentara.

Cuvertura sedimentara, in cea mai mare parte este cunoscuta numai prin

foraje si pune aceleasi probleme ca pentru intreaga Platforma Sud–Dobrogeana, si

anume: care este primul termen al cuverturii sau mai exact, care este primul termen

(cea mai veche formatiune) care acopera normal Cristalinul de Palazu.




__________________________________________________________________________



142

Cele mai vechi depozite ale cuverturii apartin fara indoiala Paleozoicului

si eventual Proterozoicului tarziu. Ele au fost deschise prin cateva foraje din

care amintim: Mangalia (5082 si 5083), Cumpana (5070), Siminoc (5052), Palazu

Mare (5026 si 5030) si Cocosu (5051). Pentru ca varsta formatiunilor cuverturii

a fost riguros stabilita paleontologic incepand cu cele Siluriene, formatiunile mai

vechi le–am descris ca formatiuni presiluriene.

In mod firesc, termenul cel mai vechi al cuverturii este acela care se

dispune transgresiv si discordant in pozitie orizontala sau cvasiorizontala, peste

soclul cristalin, respectiv Cristalinul de Palazu. Intr–o asemenea situatie se

gaseste formatiunea care a fost intalnita in forajele din zona Palazu Mare –

Constanta si care a fost mai bine si complet descrisa in forajul de la Cumpana.

Aici, la adancimea de 535 m, din gresii si nisipuri glauconitice ( albiene ) s–a

patruns intr–o formatiune prin care a strabatut un interval de 115 m unde s–a oprit.

Incepand de jos in sus (de la talpa forajului), s–a constatat macroscopic ca

forajul s–a oprit intr–o gresie cenusie, cu pete cafenii, avand un liant cuartos.

Acesteia ii urmeaza pe verticala sisturi aleuropelitice compacte, verzui,

satinate, cu tent saricito – cloritoasa. Suita se continua printr–o alternanta de

gresii de la fine pana la granulare si microconglomerate cuartoase, al caror

liant are aspect satinat, adesea calcaros. Aspectul adesea satinat cu tenta sericito–

cloritoasa, culoarea frecvent verzuie si in general starea de maturitate avansata a

rocii i–au facut pe primii cercetatori sa le considere ca ar reprezenta prelungirea

sisturilor verzi neoproterozoice, care sunt specifice Masivului Central

Dobrogean. De aici parerea ca Dobrogea de Sud a fost regenerata in orogeneza

cadomiana.

Soclul Dobrogei de Sud, reprezentat prin Cristalinul de Palazu, s–a

consolidat in Eoproterozoic, in continuare evoluand ca atare nemaifiind regenerat

in tectogenezele ulterioare. Acest mod de interpretare este atestat de faptul ca

varsta acestuia este eoproterozoica (1670–1850 mii ani).




__________________________________________________________________________



143

Sisturile verzi din Dobrogea Centrala, de varsta neoproterozoica tarziu –

eocambrian, reprezinta o formatiune tipica de flis, ori este bine de inteles ca o

formatiune cu factura de flis nu se putea acumula pe un substrat consolidat.

Deoarece aceasta formatiune presiluriana a fost intalnita si descrisa prima

data la Cumpana (F 5070), a fost denumita Formatiunea de Cumpana, acesta fiind

cel mai vechi termen al cuverturii sud–dobrogene, situandu–se in baza

formatiunilor presiluriene, cunoscute prin forajele de la Mangalia, putand fi

partial un echivalent al sisturilor verzi din Dobrogea Centrala, insa acumulat pe

un substrat rigid. Ca extindere Formatiunea de Cumpana se intalneste in toata

aria Platformei Sud–Dobrogene.

Cuvertura sedimentara, formata din depozite paleozoice, mezozoice si

neozoice, dispuse discordant peste soclul de roci cristaline, are o dispozitie

neuniforma si cu mari variatii de facies.

Dobrogea de Sud reprezinta arealul unei sedimentari de tip platforma,

acumulandu–se fie depozite carbonatice si evaporitice in intervalul Jurasic superior

–Barremian, fie depozite terigene in intervalul Aptian–Turonian, fie depozite

terigene si carbonatice in Neozoic.

In Neozoic, Dobrogea de Sud a fost supusa unor repetate miscari de

exondare sau basculare care s–au concretizat prin prezenta a numeroase lacune

stratigrafice de amploare variabila in coloana stratigrafica a cuverturii sedimentare.




__________________________________________________________________________



144

Coloana stratigrafica a soclului la Palazu Mare.

Depozitele carbonatice jurasice superioare – barremiene, precum si

depozitele terigene carbonatice Miocene, au suferit procese intense de carstificare,

ale caror efecte s–au acumulat de la o etapa la alta de exondare. Urmare proceselor

complexe de exondare si eroziune, controlate la randul lor de existenta unei




__________________________________________________________________________



145

tectonici rupturale sin–sedimentare, au condus la aparitia unui mozaic de blocuri

faliate. Relatiile spatiale intre diversi termeni stratigrafici ai cuverturii sedimentare

mezozoice si neozoice, sunt foarte complexe. De exemplu depozitele sarmatiene

stau direct peste depozite senoniene, depozitele sarmatiene direct peste cele

barremiene sau depozitele jurasice superioare stau direct pe soclu.

Din interpretarea datelor tectonice, se constata existenta a doua sisteme

principale de falii cu orientare NNE–SSV si VNV–ESE, dintre care cele paralele

cu falia majora Palazu, fiind mai noi. Urmarite pe un traseu de la N la S acestea

sunt: falia Cernavoda–Constanta, falia Rasova–Costinesti, Falia Nord Mangalia si

falia Mangalia. Intre acestea se dezvolta faliile cu directia NNE–SSV, formand o

serie de blocuri cu dimensiuni variabile.

Elementul geologic semnificativ din zona este prezenta Faliei Palazu

(Capidava – Ovidiu) care separa Platforma Sud–Dobrogeana de Masivul Central

Dobrogean.

Traseul Faliei Palazu in zona Lacului Siutghiol a fost identificat pe baze

biogeofizice si se continua din zona orasului Ovidiu, trece pe la nord de insula

Ovidiu (zona cu cea mai mare adancime a Lacului Siutghiol – 17 m), traverseaza

Statiunea Mamaia pe la nord de Hotel Bucuresti si se continua in Marea Neagra.

In general, prezenta faliilor in teritoriul Dobrogei de Sud a condus la

crearea unor zone locale cu permeabilitati mai ridicate ale rocilor carbonatate cu

implicatii hidrogeologice importante.

Formatiuni presiluriene

In mod firesc, termenul cel mai vechi al cuverturii este acela care se

dispune transgresiv si discordant, in pozitie orizontala sau cvasiorizontala, peste

soclul cristalin, respectiv Cristalinul de Palazu. Intr–o asemenea situatie se

gaseste formatiunea care a fost intalnita in forajele din zona Palazu Mare si care

a fost mai bine si complet descrisa in forajul de la Cumpana. Aici, la adancimea




__________________________________________________________________________



146

de 535m, din gresii si nisipuri glauconitice (albiene) s–a patruns intr–o

formatiune prin care a strabatut un interval de 115 m, unde s–a oprit. Incepand de

jos in sus (de la talpa), se constata macroscopic ca forajul s–a oprit intr–o gresie

cenusie, cu pete cafenii, avand un liant cuartos. Acesteia ii urmeaza pe verticala

sisturi aleuropelitice compacte, verzui, satinate, cu tenta sericito–cloritoasa. Suita

se continua printr–o alternanta de gresii, de la fine pana la granulare si

microconglomerate cuartoase, al caror liant are aspect satinat, adesea calcaros.

Studiul microscopic efectuat pe caroteie provenite din forajul 5070

Cumpana, arata ca la adancimea cuprinsa intre 650,2 m (talpa forajului) si 630 m,

se intalneste un epiclastit cu elemente granitice (sau cataclazit pe granit), silicifiat,

calcitizat si cloritizat, avand urmatoarea compozitie mineralogica: cuart, albit,

clorit, sericit si putin calcit.

In continuare, intre 630 m si 570 m, apare un metaarenit sistos, format din

cuart, clorit, albit, muscovit si sericit. Sistuozitatea este data de alunecarea pe

planuri de forfecare; dovezi ale forfecarii sunt umbrele de presiune asimetrice, care

insotesc epiclastele de mari dimensiuni. La originea metaarenitului a fost o gresie

cuartoasa feldspatica, care s–a transformat intr–o roca sistoasa cu cuart si ciment

sericitic si cloritic. Aceasta s–a metamorfozat prin curgere plastica prin laminare.

Prezenta sericitului, doritului si a albitului in ciment, dovedeste ca s–a depasit

treapta de diageneza. Initial roca era formata din cuart feldspat, putin biotit, putin

moscovit si minerale argiloase.

Intre 570 m si 550 m se intalneste un arenit cuartos. Clastele sunt formate in

general din cuart, iar matricea este in totalitate formata din clorit, silice si sericit.

Granulele de cuart sunt angulare, slab sortate dimensional, fapt ce atesta distanta

foarte mica de ta sursa la locul de depunere.

La 538 m apare un arenit cuarto–feldspatic. Clastele de cuart au extinctie

rulanta, urmate de plagioclaz puternic deformat. Cimentul este format din sericit,

clorit si cuart, acesta din urma avand diferite stadii de deformare.




__________________________________________________________________________



147

In continuare, la 537 m urmeaza o gresie cuarto–feldspatica cu ciment

carbonatic, nedeformata plastic. Gresia este formata din granoclaste de cuart si

mai putin feldspat plagioctaz cu forme angulare; angularitatea poate fi data si

de corodarea fragmentelor de cuart de catre calcitul din pasta. Clastele nu sunt

sortate dimensional, fapt ce atesta ca distanta de la aria sursa la locul de

depunere este foarte mica. In gresie se remarca o vaga stratificatie, stratele

deosebindu–se intre ele prin raportul dintre claste si ciment; unele nivele sunt mai

bogate in cuart iar altele mai bogate in carbonati. Carbonatul din ciment este de la

micro – la criptocristalin, ceea ce denota o precipitare, cu viteza rapida, dintr–o

solutie suprasaturata.

Aceasta formatiune, la Palazu Mare se dispune peste soclul cristalin, care

este substratul sau normal.

Aspectul adesea satinat cu tenta sericito–cloritoasa, culoarea frecvent

verzuie si in general starea de maturitate avansata a rocii i–au facut pe primii

cercetatori, care au observat si descris aceste roci, sa le considere ca ar reprezenta

prelungirea sisturilor verzi neoproterozoice, care sunt specifice Masivului

Central–Dobrogean (Visarion et.al., 1979), idee care a fost preluata si de

alti cercetatori (Sandulescu,1984; lonesi,1994). De aici parerea ca Dobrogea

de Sud a fost regenerata in orogeneza cadomiana.

Se poate conchide ca in zona litoralului, formatiunile cuverturii

presiluriene, reprezentate prin cuartite si argilite satinate, in grosime de cateva

sute de metri, ca varsta ar apartine intervalului Proterozoic terminal–Ordovidan.

Ca extindere, formatiunile presiluriene se intalnesc in toata aria Platformei Sud–

Dobrogei.




__________________________________________________________________________



148

Coloana stratigrafica a Paleozoicului in Forajul de la Cumpana




__________________________________________________________________________



149

Ciclul de sedimentare Jurasic mediu – cretacic are o importanta deosebita

deoarece, in aceste formatiuni se afla inmagazinate rezerve importante de apa

potabila.

Pe baza datelor din forajele geologice si hidrogeologice executate in zona




__________________________________________________________________________



150

Constanta, se poate stabili pentru acest perimetru urmatoarea succesiune geologica:

Jurasicul

Depozitele jurasice se dezvolta intr–un lito si biofacies predominant

carbonatic, avand prezente pe alocuri, la partea superioara o suita de depozite

lagunare (gipsuri si anhidrite in alternanta cu argile rosii si verzi) de varsta

Purbekian – Wealdian, reprezentand intervalul Tithonic – Berriasian.

Complexul de carbonatite jurasice este alcatuit dintr–o serie detritica in

baza (Bathonian – Cailovian) reprezentata prin calcare conglomeratice si calcare

grezoase cu intercalatii marnoase si un pachet gros de cateva sute de metri de

calcare, calcare cu accidente silicioase, calcare doiomitice, dolomite cu

intercalatii de marnocalcare de varsta Oxfordian – Kimmeridgian. In zona de

nord a perimetrului, sub depozitele barremiene, se dezvolta faciesul lagunar

Purbekian – Wealdian; aceiasi facies apare si in zona forajului Po din captarea

Constanta Nord.

Depozitele cretacice apar dezvoltate in facies carbonatic (Barremian) si

detritic (Aptian), peste care repauzeaza depozite in facies de creta (Senonian), cu

care se incheie sedimentarea in acest ciclu.

Cretacicul

In cea mai mare parte a compartimentului sudic al zonei litoralului, suita

depozitelor cretacice este discontinua, iar la zi nu se intalnesc decat depozitele

neocretacice. In partea nordica insa, se intalnesc si depozite apartinand

Barremianului. Acestea sunt de fapt cele mai vechi depozite cretacice care se

intalnesc la zi in zona litorala. Cea mai instructiva deschidere pentru studiul

depozitelor barremiene este aceea de pe traseul canalului Poarta Alba–Midia, din

zona vest–Ovidiu.

Barremianul

Pe malul Lacului Siutghiol, chiar in spatele centralei termice de la Ovidiu,

apar bine deschise calcare dure, adesea diagenizate, in strate de 0,15m–1,5 m




__________________________________________________________________________



151

grosime. Sunt calcare organogene in care se recunosc mai ales mulaje de

caprotine, insa improprii pentru o determinare specifica. La anumite nivele se

intalnesc intercalatii subtiri de calcare slab grezoase.

Pe malul Lacului Siutghiol nu se poate observa substratul calcarelor.

Acestea se continua spre vest si apar bine deschise pe malurile canalului Poarta

Alba–Midia si in cariera de pe malul drept unde capata aspect masiv. Spre amonte

si la aproximativ 100–150 m grosime pe verticala, in masa calcaroasa apare o

intercalatie de argile grezoase, de culoare rosie–caramizie si cu intercalatii subtiri

de microconglomerate. In continuare pe toata grosimea calcarelor apar, la diferite

nivele si din ce in ce mai frecvent, intercalatii de gresii calcaroase, adesea

rosietice, care prin alteratie dau nisipuri galben–verzui. Intercalatiile au, de regula,

forma lenticulara, atingand grosimea de 3–4 m. Uneori contin si elemente de

prundisuri. De remarcat ca masa calcaroasa in ansamblul ei, pe o distanta de cca.

1000 m, este puternic deranjata, adesea brecificata, prezentand si numeroase geode

umplute cu cristale centimetrice de calcit. Pe alocuri, spatii largi, provenite din

fisurarea intensa a masei calcaroase, sunt umplute cu material resedimentat,

reprezentat prin argile si gresii argiloase verzui, galbui sau rosii, in care se

gasesc induse elemente heterogene (calcare, gresii, cuartite) cu dimensiuni de pana

la 20 cm.

Pe tarmul inalt, cu faleza, din zona Portului Constanta afloreaza depozite

sarmatiene in baza, urmate de formatiuni de varsta cuaternara.

Sarmatianul se dezvolta, cu intreruperi pe toata lungimea falezei sudice

dintre Poarta 1 si Poarta 6 Port Constanta, fiind reprezentat prin etajul mediu si

superior.

Sarmatianul mediu (Bassarabian), este constituit din litofaciesuri carbonatate

(dominant calcare organogene care apar, in baza aflorimentului de la Poarta 6 –

fostele rezervoare de ulei, actualmente pentru depozitarea ingrasamintelor

chimice).




__________________________________________________________________________



152

Sarmatianul superior (Kersonian) este reprezentat printr–o alternata de

argile grase verzui, marne, cu orizonturi calcaroase tari, nisipuri galbui, argiloase,

calcare in placi subtiri.

Intre Poarta 1 si Poarta 6 Port Constanta, depozitele sarmatiene au o

dezvoltare neuniforma.

La Poarta 1, apropape de nivelul marii (+0,50m) apar calcare lumaselice,

peste care se dispun direct argilele rosii villafranchiene.

Din dreptul Bancii Agricole (Poarta 2), peste calcarele lumaselice, urmeaza

argile grase verzui, cu intercalatii subtiri de argile nisipoase cu grosimi ce variaza

de la circa 15 m la peste 25 m in zona centrala a profilului (Poarta 3 – blocurile

K), pentru a se efila inspre Poarta 4 (3,50 m in dreptul blocului 13). Suprafata

calcarelor sarmatiene descrie o curba depresionara, care se extinde pe tot sectorul

supus lucrarilor de consolidare din anii 1955– 1960 si din anul 1996.

Cuaternarul

Zona litorala, ca de altfel intreaga Dobroge de Sud, este acoperita aproape in

intregime de depozite cuaternare. Acestea apartin Pleistocenului si Holocenului:

Pleistocenul

In faleza Marii Negre din dreptul Constantei, la Agigea, Eforie Sud, cat si in

excavatiile de la vest de Ovidiu, pe Valea Adancata, se surpinde baza depozitelor

cuaternare. Aceasta este constituita din argile si siltite verzui si rosietice cu

concretiuni calcaroase sau, local, cu cristale si agregate de cristale de gips.

Aceste depozite reprezinta produse reziduale de alteratie (paleosoluri) formate pe

uscat, dar prezenta gipsului arata ca cel putin acesta s–a acumulat in zone de

mlastina. Argilele au numeroase pete manganoase, sunt sfaramicioase, uneori

nisipoase si prezinta oglinzi de frictiune. Grosimea lor nu depaseste 5 m. Varsta

lor este presupusa a fi pleistocen inferioara, deocamdata fara dovezi

paleontologice.

Peste argilele vargate si rosietice, sau direct peste depozite sarmatiene,




__________________________________________________________________________



153

cretacice sau jurasice, urmeaza o argila nisipoasa, rosietica, lipsita de structura

macroporica si bogata in concretiuni calcaroase, apoi depozite loessoide, alcatuite

din prafuri nisipoase si nisipuri prafoase galbui, macroporice, cu concretiuni

calcaroase individualizate sau in retea. In depozitele loessoide se intalnesc 2–7

nivele mai argiloase, de culoare caramizie, cu aceeasi structura macroporica,

reprezentand soluri fosile. Aceasta alternanta, intre depozitele loessoide si soluri

fosile, se datoreste modificarilor factorilor bioclimatici din timpul sedimentarii

lor. Grosimea depozitelor loessoide ajunge uneori pana la 55 m, dar in medie au

intre 20 –25m.

In unele zone (Poarta Alba, Valea Adancata) au fost intalnite in depozitele

loessoide resturi de mamifere fosile ca: Mammuthus primigenius Blumenbach,

Coelodonta antiquitatis Blumenbach etc, forme care atesta varsta pleistocen

mediu si superior a acestor depozite.

De remarcat este faptul ca solurile deschise prin excavatii de pa Valea

Adancata (la vest de Ovidiu), pe cca. 4 km, nu sunt orizontale si muleaza un

paleorelief preloessian, fapt care pledeaza pentru originea eoliana si nu limnica sau

fluviatila a loessului.

Depozitele loessoide au rol de cuvertura acoperitoare, pe toata Dobrogea de

Sud, cu implicatii mai ales hidrogeologice deosebite, legate de procesul de

infiltratie al apelor meteorice si de suprafata si de acviferele subterane cantonate in

general in depozite carbonatate.

Holocenul.

Holocenului i–au fost atribuite depozitele deluviale–coluviale argiloase

prafoase, a caror grosime poate atinge 2–3 m, grohotisuri si depozite aluvionare

argilo–nisipoase. Asemenea depozite se intalnesc la vest de Constanta.

Faleza cuaternara este formata din depozite friabile (argile, depozite

loessoide).

Pe suprafata neregulata a depozitelor sarmatiene (calcarele lumaselice sau




__________________________________________________________________________



154

argilele grase verzui) se asterne o patura de grosime variabila (2,50 – 7,5 m)

de argile rosii brune. Acestea constau dintr–o matrice argiloasa de culoare

roscata, in care sunt inglobate elemente rulate de pietris calcaros, acoperite cu

pelicule negre de oxizi de mangan, precum si numeroase cuiburi concretionare

de gips de tip "creasta de cocos".

Argilele rosii, de varsta villafranchiana (Pleistocen inferior), s–au format

intr–un mediu continental, dominat de un climat cald si umed. In perioadele de

liniste sedimentologica s–au format soluri (argile rosii), iar intre aceste perioade,

ape reci au depus, in anumite zone, pietrisuri calcaroase prinse intr–o matrice de

argila rosie.

Depozitele loessoide din faleza Marii Negre cuprind o succesiune de

loessuri si soluri fosile, care se incadreaza urmatoarelor categorii texturale: silt,

silt argilos, silt nisipos (Caraivan, 1982).

Fractiunea grosiera, din depozitele loessoide ce apar in faleza Marii Negre,

contine cuart, feldspati, fragmente calcaroase, concretiuni ferimanganice,

minerale grele, fragmente de cochilii.

Orizonturile de soluri fosile, mai slab dezvoltate, de la partea superioara a

profilelor de loess, au fost atribuite unor interstadiale ale Wurmului, iar solurile

fosile argiloase, bine dezvoltate, au fost considerate ca fiind depuse in

interglaciare. Ceea ce se pate afirma cu certitudine este faptul ca paleosolurile I,

II, III, IV si V sunt produsele oscilatiilor climatice din intervalul Riss – Wurm si

Wurm.

In faleza Portului Constanta, intre Poarta 1 si Poarta 6, peste argilele rosii

din baza secventei cuaternare se dispune o suita de depozite argiloase si loessoide

discontinue, in ordinea urmatoare:

- argila grasa cafenie, cafenie inchisa, cu intercalatii cenusii, intalnita in

profilul de la Poarta 3 cu o grosime de circa 4 m;

- argila grasa bruna–roscata, care apare in zona centrala a profilului




__________________________________________________________________________



155

longitudinal, cu grosimea de 2,5 – 6 m;

- argila prafoasa loessoida, brun–roscata, cu intercalatii de argila

galbena, constituind un orizont bine dezvoltat, cu exceptia sectorului

cuprins intre Poarta 2 si tribunal, unde lipseste; loess galben, macroporic, cu

intercalatii subtiri, cafenii, de sol fosil.

La suprafata terenului, pe toata lungimea sectorului cercetat, se intalneste un

strat de umplutura antropogena, eterogena, cu o grosime variind de la 2 m la

6,5 m. Sectorul Constanta Sud–Agigea a fost supus unor vaste lucrari de

excavatie si terasari, in vederea realizarii acvatoriului portuar. Prin

construirea portului Constanta Sud–Agigea, intreg acest sector de faleza devine

inactiv.

Sectorul cel mai lung de faleza protejata de om este cel cuprins intre plaja

Tataia (nord–est Constanta) si Constanta Sud–Agigea, Datorita ratei mari de

retragere a tarmului, intre anii 1936–1939 s–a construit un dig longitudinal, paralel

cu tarmul, de la plaja Tataia pana la plaja Modern si Portul Tomis. Faleza, scoasa

de sub influenta valurilor a fost in ultimii ani consolidata si amenajata.

Spre sud faleza a fost amenajata prin construirea promenadei de la Cazino.

Urmeaza incinta Portuiui Constanta si Constanta Sud–Agigea. La sud de bariera

de nisip a Lacului Techighiol faleza se ridica iarasi, fiind protejata de o suita de

diguri transversale si epiuri. Existenta panze de apa de la baza depozitelor

cuaternare a impus, ca si la Constanta, consolidarea falezei prin terasari, drenuri

si ziduri de sprijin.

Concomitent insa, gradul avansat de poluare a apelor in zona litoralului

romanesc, realizat prin patrunderea in mare a apelor uzate, a deseurilor industriale

si orasenesti (Navodari, Midia, Constanta), agricole (ingrasaminte si pesticide

purtate de apa de irigare in exces), provoaca aparitia unor fenomene ecologice de

amploare, cum ar fi eutrofizarea marina, provocand mortalitati piscicole si a

celorlalte organisme. Acesta are drept urmare exterminarea populatiilor de




__________________________________________________________________________



156

moiuste si inlocuirea lor cu specii mai rezistente la noile conditii ale biocenezei

(de ex. viermii marini), dar lipsite de rolurile benefice de filtrare a apei, de

generare a nisipului cochilifer si de asigurare a unei verigi intermediare esentiale

in lantul trofic.

Astfel, poluarea contribuie din plin la amplificarea intensitatii eroziunitor,

pe langa celelalte implicatii pe care le produce in domeniul sanatatii, al

productiei piscicole si al turismului.

Deficitul sedimentar si eroziunea s–au resimtit cu o intensitate deosebita,

in ultimii ani, in partea sudica a plajei Mamaia, intre hotelurile Perla si Parc, unde

peste fenomenul general se suprapun efectele negative ale structuriior

antropogene constituite in aceasta parte a plajei. Este vorba de epiul in forma

de Y din fata piscinei hotelului Parc, construit in anii 1975–1976, pentru protectia

piscinei fata de actiunea furtunilor de iarna. Epiul a fost construit in ideea

mentinerii, si in aceasta zona, a directiei curentului litoral de sedimente de la

nord spre sud, care caracterizeaza tot litoralul romanesc al Marii Negre.

4.4.1.2. Structura tectonica, activitatea neotectonica, activitatea

seismologica

Tectonic, Dobrogea apartine unor microplaci diferite : in nord, microplaca

Marii Negre( care poarta si nordul Dobrogei) aflata intr-un proces de subductie, in

lungul unui plan Benioff, in fata Carpatilor Curburii si in sud microplaca

MOESICA(cuprinzand fundamentul Campiei Romane si Dobrogea de Sud).

Seismic, Romania apartine unei zone seismice moderate pana la ridicata.

Totusi, municipul Constanta este situat intr-un teritoriu de calm seismic, in afara

zonelor active. Aceasta regiune poate fi afectata numai de evenimente care au loc

la cca. 150 – 200 km distanta.

Perioadele de revenire din Vrancea sunt de 6 ani pentru M = 6, de 30 de ani

pentru M = 7 si de 120 ani pentru M = 7,5.




__________________________________________________________________________



157

Municipiul Constanta se afla in zona cu gradul 7 (MSK) de intensitate

seismica, coeficientul vitezei seismice Ks = 0,12 si perioada de colt Tc = 0,7 sec.,

conform SR 11100/1-93 si Normativul P100-92.

Referitor la amplasamentul obiectivului, gradul de seismicitate (conf.Normativului

P100/92) este de calcul „E”, coficientul KS=0,12, perioada de colt Tc= 0,7 sec.

Conform SR 11100/1-93, echivalenta dupa zonarea seismica se incadreaza in

izolinia 7 grade MKS, indicele 1 corespunde unei perioade de revenire de minim

50 ani. Adancimea de inghet (STAS 6054/77) =80 cm

4.4.1.3. Protectia subsolului si a resurselor de apa subterana

NU ESTE CAZUL.

4.4.1.4. Poluarea subsolului, inclusiv a rocilor

In zonele cu intensa atropizare ( constructii, sere, utilitati, etc.) se poate

constata aparitia unor straturi diferite cu umplutura heterogena din diferite

materiale de sol sau resturi ale activitatii umane industriale sau agricole care sa

constituie, deja, in depozite antropogene si pot parazita sau nu depozitele geologice

sau solurile in zonele respective.

Nu s-au identificat , nici prin lucrarile de prospectiuni si nici vizual,

constructii ingropate,depozite de gunoi si umpluturi antropice de adancime.

4.4.1.5. Calitatea subsolului

NU ESTE CAZUL.

4.4.1.6. Resursele subsolului – prospectate preliminar si comprehensiv,

preconizate, detectate

NU ESTE CAZUL.




__________________________________________________________________________



158

4.4.1.7. Conditii de extragere a resurselor naturale

NU ESTE CAZUL.

4.4.1.8. Relatia dintre resursele subsolului si zonele protejate, zonele de

recreere sau peisaj

NU ESTE CAZUL.

4.4.1.9. Conditii pentru realizarea lucrarilor de inginerie geologica

Studiile geotehnice au fost intocmite de SC HECON SRL Constanta.

Obiectivul proiectat consta in constructii cu destinatia de spatii comercile si

birouri, avand lungimea de 170,0 m inaltimea totala de circa 70 m la extremitati,

iar in zona centrala de circa 40 m. In vederea determinarii stratificatiei terenului si

ap proprietatilor geomecanica ale pamantului s-au executat 9 foraje geotehnice (P1,

P2, P3, P4/1, P4/2, P4/3, P4/4, P4, P5) cu adancimea de 5-40 m, ca si 11 sondaje

geologice (S1, S1’, S1”, S2, S2’, S3, S5, S6, S7, S7’)

4.4.1.10. Procese geologice – alunecari de teren, eroziuni, zone carstice,

zone predispuse alunecarilor de teren

Zona este afectata de alunecari de teren si eroziuni care au fost stabilizate

in urma cu peste 30 de ani si care in acest moment sunt compromise prin faptul

ca un au fost intretinute.

4.4.1.11. Obiective geologice valoroase protejate

NU ESTE CAZUL.

4.4.2. Impactul prognozat

Din punct de vedere al factorilor de mediu ce determina indicele de poluare

general, subsolul este tratat la un loc cu solul , avand si acelasi Ip = 0,25




__________________________________________________________________________



159

4.4.2.1. Impactul direct asupra componentelor subterane – geologice

NU ESTE CAZUL.

4.4.2.2. Impactul schimbarilor in mediu geologic asupra elementelor de

mediu – conditii hidro, reteaua hidrologica, zone umede, biotipuri, etc. Produse

de proiectul propus

NU ESTE CAZUL.


NU ESTE CAZUL.

4.4.3. Masuri de diminure a impactului

NU ESTE CAZUL.

4.4.3.1. Diminuarea impactului asupra subsolului – alegerea

amplasamentului, recultivare, renaturalizare, etc.

NU ESTE CAZUL.

4.4.4. Harti si desene la capitolul “ SUBSOL”

NU ESTE CAZUL.




__________________________________________________________________________



160

4.4.4.1. Harta geomorfologica

Harta - Podisul Dobrogei

4.4.4.2.Localizarea resurselor subterane

NU ESTE CAZUL.

4.4.4.3. Vulnerabilitatea subsolului

NU ESTE CAZUL.

4.4.4.4. Localizarea obiectivelor geologice protejate, a proceselor geologice

sau a altor zone problematice

NU ESTE CAZUL.




__________________________________________________________________________



161

4.5. BIODIVERSITATE

4.5.1. Caracterizare generala

Conditiile geografice atat de deosebite ale Dobrogei, determina existenta

unei vegetatii cu caracter aparte, in mare masura deosebita de aceea din alte

provincii ale tarii.

Vegetatia zonala a Dobrogei este pajistea stepica. Desi in momentul de fata

aceasta vegetatie aproape a disparut in urma extinderii agriculturii si viticulturii, se

poate spune cu certitudine – tinand seama de resturile vegetatiei primare ce se mai

pastreaza si de caracterul climatului si al solurilor – ca pajistile stepice au acoperit

in trecut toata partea centrala, joasa a Dobrogei si teritoriile situate sub altitudinea

medie de 100 m in partile nordice si sudice.

Dat fiind relieful valurit al Dobrogei, chiar in teritoriul stepei zonale au

existat si petece de padure pe coastele nordice umbrite, dintre care multe s-au

pastrat pana in zilele noastre. Prezenta frecventa a acestor mici paduri sau a

urmelor lor, a fost interpretata de unii cercetatori ca dovada ca aceasta provincie ar

fi fost, in trecutul nu prea indepartat, aproape complet impadurita si ca peisajul

actual de stepa s-a transformat sub actiunea omului.

Majoritatea speciilor de baza, care participa in larga masura la alcatuirea

covorului vegetal, apartin elementului submediteranean si diferitelor sale forme.

Dintre speciile cu raspandire larga amintim: Quercus pubescens, Frasimus ornus,

Carpinus orientalis, Cotinus coggygria, Cornus mas, Aspargus tenufolius,

Asparagus verticillatus, Carex hallerana, Limodarum abortivum, Piptatherum

virescerus, Laser trilobum, Acer platanoides, Tilia cordata, Mercurialis perennis,

Galium odoratum, Stachys silvatica, Brachipodium silvaticum, Dactylis polygama,

Glecoma hirsuta, Poa nemoralis, etc.

Vegetatia pajistilor este dominata de Poa bulbosa, Artemisia austriaca,

Botriochloa ischaemum si Euphorbia stepposa. Printre acestea se gasesc si palcuri

de vegetatie de telina, edificate de Festuca valesiaca, Stipa capillata si Stipa




__________________________________________________________________________



162

lessingiana, caracteristica stepelor dobrogene naturale.

Aceste pajisti de paius si colilii sunt acum rare in Dobrogea, desi indicatiile

din literatura de specialitate, arata ca in trecut erau foarte raspandite.

Compozitia floristica este relativ saraca in parte si din cauza pasunatului. De

semnalat ca pe langa speciile dominante edificatoare Festuca vallesiaca si Stipa

capillata, S. lessingiana, creste relativ abundent Botriochlora ischaemum, frecvent

Koeleria brevis si Agropyrum cristatum, iar pe coastele pietroase intalnim frecvent

Agropyrum brandzae.

In lungul drumurilor de acces intalnim plantatii in aliniament (tei, artari,

platani, duzi, etc.), iar in spatiile private, plante agatatoare Diversele specii sunt

putin abundente, dar numeroase si variate: Echinops ritro var. ruthenica, Jurinea

mollis, Adonis vernalis, Dianthus leptopetalus, Ranunculus illyricus,

Chrysanthemum, vita de vie, glicina, zorele, etc.

4.5.1.1. Informatii despre biotipurile de pe amplasament: paduri, mlastine,

zone umede, corpuri de apa de suprafata – lacuri, rauri, helesteie - si nisipuri

NU ESTE CAZUL.

4.5.1.2. Informatii despre flora locala: varsta si tipul padurii, compozitia

pe specii

NU ESTE CAZUL.

4.5.1.3. Habitate ale speciilor de plante incluse in Cartea Rosie; specii

locale si specii aclimatizate; specii de plante cu importanta economica, resursele

acestora; zone verzi protejate; pasuni.

NU ESTE CAZUL.




__________________________________________________________________________



163

4.5.1.4. Informatii despre fauna locala; habitate ale speciilor de animale

incluse in Cartea Rosie; specii de pasari, mamifere, pesti, amfibii, reptile,

nevertebrate, vanat, specii rare de pesti

NU ESTE CAZUL.

4.5.1.5. Rute de migrare; adaposturi de animale pentru crestere, hrana,

odihna, iernat.

NU ESTE CAZUL.

4.5.1.6. Informatii despre specile locale de ciuperci; cele mai valoroase

specii care se recolteaza in mod obisnuit, resursele acestora

NU ESTE CAZUL.


Natura activitatii si amplasarea obiectivului intr-o zona aglomerata a

municipiului Constanta, exclude posibilitatea afectarii in vreun mod a faunei

terestre.

Toate intrarile la parcari si toate accesele de aprovizionare vor fi la nivelul

str. Marinarilor si vor fi integrate cu spatii verzi tratate peisagistic si o intrare

retrasa, spre centrul comercial.

Taluzul si spatiile verzi vor fi amenajate, plantate cu gazon decorativ,

salcami (robinia), mesteacan (batula verrucosa), paltini (acer platanoides), etc.

Pentru etapa I, se prevede o suprafata de spatii verzi de 735,5 mp.

In zona in care se construieste obiectivul nu sunt specii de animale incluse in

“Cartea Rosie”.

Pe amplasament se prognozeaza aparitia unui numar mare de pasari care

traiesc in zonele locuite din apropierea marii, in special pescarusi.

In ceea ce priveste vegetatia, impactul activitatii asupra sa nu se va




__________________________________________________________________________



164

manifesta, daca se va respecta atat tehnologia de constructie, cat si cea de

exploatare impuse prin proiect , respectiv legislatia in domeniu. In aceasta ipoteza

impactul asupra vegetatiei si faunei are valoarea Ip = 0,10 atestand un mediu

neafectat.

4.5.2.1. Modificari ale suprafetelor de paduri, mlastini, zone umede,

corpuri de apa( lacuri, rauri,etc.) si plaje, produse de proiectul propus

NU ESTE CAZUL.

4.5.2.2. Modificarea suprafetei zonelor inpadurite (%ha) produsa din

cauza proiectului propus; schimbari asupra varstei, compozitiei pe specii

si a tipurilor de padure, impactul acestor schimabri asupra mediului

NU ESTE CAZUL.

4.5.2.3. Distrugerea sau alterarea habitatelor speciilor de plante incluse in

Cartea Rosie

NU ESTE CAZUL.

4.5.2.4. Modificarea/ distrugerea populatiei de plante

NU ESTE CAZUL.

4.5.2.5. Modificarea compozitiei pe specii; specii locale sau aclimatizate,

raspandirea speciilor invadatoare

NU ESTE CAZUL.

4.5.2.6. Modificari ale resurselor speciilor de plante cu importanta

economica

NU ESTE CAZUL.




__________________________________________________________________________



165

4.5.2.7. Degradarea florei din cauza factorilor fizici( lipsa luminii,

compactarea solului, modificarea conditiilor hidrologice, etc.) si impactul

potential asupra mediului

NU ESTE CAZUL.

4.5.2.8. Distrugerea sau modificarea habitatelor speciilor de animale

incluse in Cartea Rosie

NU ESTE CAZUL.

4.5.2.9. Alterarea speciilor si populatiilor de pasari, mamifere, pesti,

amfibii, reptile, nevertebrate

NU ESTE CAZUL.

4.5.2.10. Dinamica resurselor de specii de vanat si a speciilor rare de pesti;

dinamica resurselor animale

NU ESTE CAZUL.

4.5.2.11. Modificarea / distrugerea rutelor de migrare

NU ESTE CAZUL.

4.5.2.12. Modificarea / reducerea spatiilor pentru adaposturi, de odihna,

hrana, crester, contra frigului

NU ESTE CAZUL.

4.5.2.13. Alterarea sau modificarea speciilorde ciuperci / fungi;

modificarea celor mai valoroase specii de ciuperci

NU ESTE CAZUL.




__________________________________________________________________________



166

4.5.2.14. Pericolul distrugerii mediului natural in caz de accident

NU ESTE CAZUL.

4.5.2.15. Impactur transfrontiera

NU ESTE CAZUL.


4.5.3.1. Masuri pentru diminuarea impactului provocat de schimbari ale

suprafetelor inpadurite, mlastinilor, zonelor umede – deltei, corpurilor de apa

(lacuri,rauri,etc.) si plajelor

NU ESTE CAZUL.

4.5.3.2. Protectia si reconstructia resurselor biologice

NU ESTE CAZUL.

4.5.3.3. Protectia si reconstructia speciilor incluse in Cartea Rosie

NU ESTE CAZUL.

4.5.3.4. Masuri de protectie si restaurarea rutelor de migrare

NU ESTE CAZUL.

4.5.3.5. Masuri de protectie si reducerea degradarii florei

NU ESTE CAZUL.

4.5.3.6. Masuri de protectie sau reconstructie a adaposturilor pentru

animale

NU ESTE CAZUL.




__________________________________________________________________________



167

4.5.3.7. Replantarea arborilor sau a ierbii

In prezent in zona amplasamentului exista 38 de arbori de talie mare, care se

vor desfiinta datorita lucrarilor de constructii si consolidari si vor fi inlocuiti prin

grija beneficiarului de 114 arbori, 42 plantati in amplasamentul studiat iar restul de

72 arbori vor fi plantati in locuri indicate de APM si primarie.

4.5.3.8. Masuri de protejare a faunei acvatice in timpul prelevarii apei

NU ESTE CAZUL.

4.5.3.9. Alte masuri pentru reducerea impactului asupra biodiversitatii

NU ESTE CAZUL.

4.5.4. Harti si desene la capitolul “ BIODIVERSITATE ”

NU ESTE CAZUL.

4.5.4.1. Realizarea de harti / desene, cu indicarea habitatelor si a rutelor

de migratie a speciilor din Cartea Rosie, modificarilor suprafetelor inpadurite,

pajistilor, zonelor umede, corpurilor de apa, plajelor

NU ESTE CAZUL.

4.6. PEISAJUL

4.6.1. Informatii generale. Informatii despre peisaj, incadrarea in

regiune, diversitatea acestuia

Terenul se afla in zona portilor nr. 3-4 ale portului Constanta pe taluzul

cunoscut ca Faleza Portului, ce reprezinta o zona de contact intre port si oras.

Terenul este liber de cunstructie, constand in taluz – teren liber neconstruit,

prezentandu-se sub forma de spatiu verde neintretinut si partial echipat cu lucrari

hidroedilitare si de consolidare impotriva alunecarii. In zona amplasamentului




__________________________________________________________________________



168

exista in prezent un numar de 38 de arbori de talie mare.

In cea mai mare parte cladirile din zone invecinate au ca destinatie locuinta,

ansamblul propus fiind situat in dreptul blocurilor A4, A5, A6. In vecinatatea de

Est se afla un obiectiv al Statului Major de Aparare Civila Judetean Constanta.

Pe latura sud-estica dincolo de B-dul 1 Mai se invecineaza cu Portul, iar

prevenirea unui impact vizual neplacut pentru peisaj, se realizaeza prin obligarea

muncitorilor de pe santier de a purta uniforme aspectuoase si de a se ingriji de

aspectul utilajelor de pe santier si al mijloacelor de transport in perioada de

constructii.

Dupa finalizarea zonei obiectivului aspectul peisagistic al zonei se va

imbunatati.

4.6.1.1. Caracteristicile si geomorfologia reliefului pe amplasament

Amplasamentul este expus vantului si unor fenomene de instabilitate de tipul

alunecarilor de teren. Practic intre strada Traian si strada marinarilor intre Poarta 2

si Poarta 3 in zona de amplasare a obievtivului “CLADIRI

MULTIFUNCTIONALE - FALEZA PORT CONSTANTA IN ZONA

PORTILE 3-4” STR. TRAIAN, CONSTANTA au fost inregistrate alunecari de

teren si fenomene de surpare a pantelor prin distrugerea in timp a lucrarilor de

stabilizare a zonelor in discutie.

4.6.1.2.Caracteristicile retelei hidrologice

NU ESTE CAZUL.

4.6.1.3. Zone inpadurite in arealul amplasamentului

Zona in configuratia actuala cuprinde 38 arbori de talie mare, care vor fi

desfiintati dar vor fi inlocuiti prin grija beneficiarului de 114 arbori, 42 plantati in




__________________________________________________________________________



169

amplasamentul studiat iar restul de 72 arbori vor fi plantati in locuri indicate de

APM si primarie.


Consideram ca din punct de vedere al peisajului impactul este pozitiv,

amplasarea acestui obiectiv de 7 737,61 mp in Etapa I intr-o arie de circa 16.000

mp continand cladiri moderne, cai de circulatii si spatii verzi in suprafata de 735,5

mp dand o noua persepectiva intregii zone.

Dupa construirea obiectivului nu se vor produce decat schimbari pozitive

asupra stabilitatii peisajului, deoarece acesta va fi o constructie moderna,

ecologica, cu spatii verzi intercalate, constand in cladiri multifunctionale ce

adapostesc birouri, magazine, alimentatie publica, servicii, parcare la subsol, prin

lucrari de inalta tehnologie atat pentru cladirile propriu-zise, cat si pentru

necesarele consolidari de mal, drenari complexe, rezolvare a echiparii tehnico-

edilitare a zonei falezei.

O promenada pe aceasta strada va fi prevazuta nu numai pentru a articula

toate cladirile propuse intre ele, ci si noile cladiri multifunctionale cu restul

orasului.

Mai multe cai pietonale se vor desfasura la acest nivel, furnizand vederi

panoramice spre port si mare.

Terasa peste dala urbana, aflata aprox. la cota str. Traian, este tratata ca o

serie de piatete urbane, deschise publicului, fiind ambientate cu mobilier urban si

spatii verzi, parcurgerea lor pe diverse trasee si perspectivele spre port si mare

conferindu-le calitatea de punct de atractie pentru cetatenii orasului.

Pentru a se evita poluarea fondului peisagistic, deseurile trebuie colectate

selectiv si depozitate in spatii special amenajate, urmand ca la un interval

prestabilit sa fie colectate de firme specializate.

Prin alegerea acestui amplasament intr-o zona neutilizata pana in prezent,




__________________________________________________________________________



170

mai izolata, s-a urmarit tocmai evitarea impactului negativ, obiectivul gasindu-si

locul prin sporirea si diversificarea ofertei catre consumatori atat de bunuri cat si

de petrecerea timpului liber.

Intentia declarata a investitorului de a construi un ansambu modern,

multifunctional care prin infrastructura sa constituie elemente de consolidare

benefica, in conditiile in care acestea constituie parte integranta a solutiilor tehnice

de ansamblu pentru stabilitatea taluzelor.

Materialele de constructie sunt dintre cele mai moderne avand rolul de a

intregi aspectul estetic al zonei, pe langa cel de indeplinire al standardelor de

calitate in constructii.

4.6.2.1. Tipuri de peisaj, utilizarea terenului, modificari in utilizarea

terenului; implicarea acestor schimbari asupra peisajului; explicarea utilizarii

terenului pe amplasamentul propus

CONFORM ANEXE

4.6.2.2. Raportul dintre teritoriul natural sau cel putin antropizat si cel din

zonele urbanizate(drumuri, suprafete construite), schimbari ale acestui raport

Terenul pe care se va construi obiectivul situat pe faleza portului Constanta ,

in zona Portilor 3,4, loturile 1,2,3 intre strada Traian si Bd Marinarilor – soseaua

spre port nu este ocupata in prezent de cladiri. Prin realizarea acestui proiect vor

avea loc modificari benefice in infrastructura, cu aspect functional si estetic al

zonei.

4.6.2.3. Impactul proiectului asupra cadrului natural, fragmentari

biotipului, valoarea estetica a peisajului, inclusiv cel de transfrontiera

Zona nu prezinta un cadru natural care sa prezinte o importanta deosebita,

din punct de vedere al biodiversitatii si din punct de vedere estetic, astfel incat ceea




__________________________________________________________________________



171

ce o va inlocui este calitativ superioara estetic si ca numar de arbori replantati.

4.6.2.4. Relatia dintre proiect si zonele protejate(rezervatii, parcuri

naturale, zone tampon, etc.); impactul prognozat asupra acestor zone, stadiul de

protectie si stadiul folosirii lor

NU ESTE CAZUL.

4.6.2.5. Relatia dintre proiect si zonele naturale folosite in scop recreativ

( paduri, zone verzi, parcuri in zonele inpadurite, campinguri, corpuri de apa);

impactul prognozat asupra acestor zone si asupra folosintei lor

Nu constituie o zona de recreere datorita aspectului neangrijit al zonei ca si a

pericolului din cauza instabilitatii zonei.

4.6.2.6. Vizibilitatea amplasamentului proiectului din diferite locuri de

observare

Vizibilitatea amplasamentului dinspre port si din dreptul peninsulei va fi

deosebita, imbunatatind aspectul peisagistic al zonei.

4.6.2.7. Numarul ( abundenta )si diversitatea punctelor de observare si

rezistenta acestora la un numar mare de vizitatori; stabilirea punctelor de

observare


constructii separate cu diferite forme si volume deasupra nivelului starzii Traian.

Intre cladirile inalte, la nivelul starzii Traian sunt amenajari peisagistice, care


Fatadele principale ale turnurilor vor fi orientate NE – SV, cu vizibilitate

spre peisajul descendent, spre port, spre zona peninsulara, iar fatada principala a

cladirii “dala’ va fi spre SE, deci intreaga cladire va beneficia de perspetivele spre




__________________________________________________________________________



172

port si mare, constituind in caelasi timp ea insasi o spectaculoasa mobilare a

versantului.

Vor fi vizibile in Etapa I doua cladiri inalte (doua turnuri de birouri), un

ansamblu de spatii restaurante, cu o mare cupola luminatoare. Din bulevardul

Marinarilor este vizibila accesul la parcarea subterana ca si al doilea acces la

centrul comercial, intrarile si iesirile punctelor de aprovizionare si de serviciu.

Din punct de vedere al numarului de persoane cu acces in zona : sunt 2002

persoane, din care 1669 salariat si 333 vizitatori in blocurile cu destinatie birouri si

peste 1500 vizitatori in zonele comerciale si de agrement.


NU ESTE CAZUL.

4.6.3.1. Fezabilitatea, dimensiunile si masurile de recultivare sau

renaturalizare a terenului degradat din interiorul si din afara amplasamentului

Zona in decursul timpului a fost amenajata ca spatiu verde, prin plantatii

arboricole neorganizate, pentru fixarea terenurilor in panta, dar in timp au avut loc

degradari, fenomene de cedare locala de mici dimensiuni si de afectare a zonelor

invecinate adiacente . Zonele verzi propuse in zona obiectivului vor fi integrate in

ansamblul final, vor fi tratate peisagistic si pe langa rolul de consolidare a zonei

alaturi de lucrarile de arhitectura si rezistenta au rol estetic. Vor fi integrate zone de

gazon, arbusti decorativi, salcami (robinia), mesteacan(batula verrucos), paltini

(acer platanoides), etc.

4.6.3.2. Folosirea terenului din amplasamentul propus in scop recreativ

Pe langa crearea unui nou flux de afaceri, comercial si cultural in zona, zona

are si un scop recreativ prin promenadele prevazute, caile pietonale cu vederi

panoramice catre port si mare, spatiile verzi amplasate intre diferitele caldiri ca si




__________________________________________________________________________



173

in zona inclinata a terenului, oglinzi de apa, jardiniere, statui, mobilier urban. Nu in

ultimul rand scopul recreativ este dat si de obiectivele din zona: restaurante,

cinematografe, etc.

4.6.3.3. Masuri de evitare a impactului – alegerea amplasamentului

obiectivului, planificarea pe amplasament, alegerea proiectului potrivit, a

materialelor si tipului de constructie, modelarea interactiunii dintre relief si

cladiri, zone verzi pe amplasament, cresterea potentialului estetic

Prin alegerea acestui amplasament intr-o zona neutilizata pana in prezent,

mai izolata, s-a urmarit tocmai evitarea impactului negativ, obiectivul gasindu-si

locul prin sporirea si diversificarea ofertei catre consumatori atat de bunuri cat si

de petrecerea timpului liber.

Intentia declarata a investitorului de a construi un ansambu modern,

multifunctional care prin infrastructura sa constituie elemente de consolidare

benefica, in conditiile in care acestea constituie parte integranta a solutiilor tehnice

de ansamblu pentru stabilitatea taluzelor.

Materialele de constructie sunt dintre cele mai moderne avand rolul de a

intregi aspectul estetic al zonei, pe langa cel de indeplinire al standardelor de

calitate in constructii.

4.6.4. Harti si desene la capitolul “ PEISAJ ”




__________________________________________________________________________



174

4.6.4.2 Harta cu indicarea impactului produs de proiect asupra cadrului

natural si asupra zonelor protejate

NU ESTE CAZUL.

4.6.4.3. Harta / schita cu indicarea impactului asupra resurselor estetice si

care asigura recreerea

NU ESTE CAZUL.




__________________________________________________________________________



175

4.7. MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC

4.7.1. Impactul potential al activitatii propuse asupra caracteristicilor

demografice, populatiei locale

4.7.1.1. Numarul de locuitori in zona de impact, schimbari de populatie

NU ESTE CAZUL.

4.7.1.2. Locuitori permanenti si vizitatori; tendinte de migrare a

locuitorilor

Nu exista locuitori permanenti, ci numai salariati - 1669 si vizitatori -333 in

blocurile de birouri si 1500 vizitatori in zonele comerciale si de agrement.

4.7.1.3. Caracteristicile populatiei in zona de impact ( distributia dupa

varsta, sex, educatie, dimensiunea familiei, grup etnic )

NU ESTE CAZUL.

4.7.1.4. Impactul potential al proiectului asupra conditiilor economice

locale, piata de munca, dinamica somerilor

Din acest punct de vedere impactul proiectului este unul pozitiv, intrucat

prin realizarea acestei investitii se vor crea aproximativ 1669 locuri de munca

permanente in multe domenii de activitate, incepand cu partea de tehniceni

specializati de intretinere in toate domenile, cu partea de specialisti in intreaga

industie producatoare de mancare si semipreparatelor, specialisti in igena

alimentara si desfacerea produselor,in paza si protectie, in activitatile de presari

servicii catre populatie. De asemenea se creaza conditii optime de desfasurare a

activitatii pentru diferite societati comerciale din orasul Constanta.

4.7.1.5. Investitii locale si dinamica acestora

O data cu realizarea acestui obiectiv in zona se dezvolta prestatiile catre




__________________________________________________________________________



176

populatie si mai ales catre turistii (sezonier).

4.7.1.6. Pretul terenului in zona aflata in discutie si dinamica acestuia

NU ESTE CAZUL.

4.7.1.7. Impactul potential asupra activitatilor economice ( agricultura,

silvicultura, piscicultura, recreere, turism, transport, minerit, constructia de

locuinte cu unul sau mai multe etaje, comert en gross si en detail )

Impactul asupra activitatilor economice este pozitiv fiind datorat dezvoltarii

comertului in primul rand prin realizarea acestui obiectiv, cat si prin dezvoltarea in

general a zonei, si intrarea ei in circuitul economic al orasului.

Dezvoltarea acestei zone va conduce si la dezvoltarea altor ramuri ale

economiei si in special al prestatiilor catre populatie , care va conduce inevitabil la

cresterea ofertei de locuri de munca si la o economie de piata activa.. Noile

faciliati de aprovizionare , cat si diversitatea celor aferite , vor conduce la

satisfacerea nevoilor locuitorilor din zona , dar si la dezvoltarea turismului .

4.7.1.8. Impact potential asupra conditiilor de viata din zona

O data cu dezvoltarea comertului in zona cat si cu intensificarea prestatiilor

catre populatie, va creste nivelul conditiilor de viata al locuitorilor din zona atat

prin angajarea lor ca forta de munca in zona, cat si prin posibilitatile de selectie a

ofertei de cumparaturi si ale preturilor acestora. Folosirea acestor complexe si ca

spatii, in secundar, pentru petrecerea timpului liber, vor conduce de asemenea la

sporirea conditiilor de viata si de confort.

De altfel impactul asupra factorilor de mediu pentru acest obiectiv este

relativ mic si conduce la o activitate in care mediul este supus activitatii umane in

limite admisibile.




__________________________________________________________________________



177

4.7.1.9. Public posibil nemultumit de existenta proiectului

Populatia orasului Constanta ca si multitudinea de turisti ce vin pe litoralul

romanesc sunt departe de a fi nemultumiti de realizarea acestei investitii. Populatia

din zona in acest fel va putea sa se aprovizioneze si sa petreaca timpul liber intr-un

mediu nou, sanatos, placut si elegant fara a mai fi nevoie sa se deplaseze catre alte

zone ale orasului.

O posibila sursa de nemultumire ar putea fi pentru actualii locuitori ai zonei

prin aglomerarea traficului in zona, cresterea activitatilor economice in zona si

implicit o crestere a nivelului de zgomot.

4.7.1.10. Informatii despre rata imbolnavirilor la nivelul locuitorilor

NU ESTE CAZUL.

4.7.1.11. Impact potential al proiectului asupra conditiilor de viata ale

locuitorilor ( schimbari asupra calitatii mediului, zgomot, scaderea calitatii

hranei )

Impactul dat de realizarea acestui obiectiv, din punct de vedere al conditiilor

de viata se poate lua in considerare doar ca urmare a zgomotului produs de

intensificarea activitatii in zona.

Pentru evaluarea zgomotului generat de traficul rutier s-a procedat la

stabilirea densitatii medie a circulatiei rutiere pe baza numararii autovehiculelor,

efectuata la intervale bine precizate de timp.

Circulatia din zona se incadreaza in categoria tehnica II, de legatura, pentru

care limita admisa de norme la bordura trotuarului ce margineste carosabilul, in

timpul zilei, este de 70 dB(A).

Nivelul de zgomot echivalent continuu estimat pe baza densitatii circulatiei

la bordura trotuarului ce margineste carosabilul este de 80 dB(A). Valoarea a fost

calculata pentru o circulatia intensa pe timpul zilei. Nivelul echivalent continuu




__________________________________________________________________________



178

{dB(A)} la limita investitiei este estimat sub 65 dB(A) in cursul zilei, iar Nivelul

echivalent continuu {dB(A)} datorat traficului rutier este de 80 dB(A) in cursul

zilei.

In aceasta situatie Ip = 80/70 = 1,15, si va fi luat in considerare la stabilirea

Indicelui de impact general, pentru impactul asupra asezarilor umane.


Cum reducerea traficului si a aglomerarii in zona este greu de realizat, mai

ales in sezonul estival sunt de luat masuri privind limitarea vitezei de trafic,

utilizarea autovehiculelor in conditii normale de functiune.

De asemenea se recomanda folosirea tuturor utilajelor in conditii normale de

exploatare.

4.7.2.1. Masuri pentru diminuarea impactului proiectului asupra mediului

natural si economic

NU ESTE CAZUL.

4.8. CONDITII CULTURALE SI ETNICE, PATRIMONIUL

CULTURAL

4.8.1. Impactul potential al proiectului asupra conditiilor etnice si

culturale

NU ESTE CAZUL.

4.8.2. Impactul potential al proiectului asupra obiectivelor de patrimoniu

cultural, arheologic, sau asupra monumentelor istorice

NU ESTE CAZUL.

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR




__________________________________________________________________________



179

NU ESTE CAZUL.

6. MONITORIZARE

Datorita comasarii in zona studiata pe o suprafata relativ redusa de teren

(16ha) a unui numar mare de obiective ceea ce presupune o intensa circulatie in

zona recomandam instalarea unui post de monitorizare continua a calitatii aerului

precum si in apropierea de Portul Constanta Nord.

7. SITUATII DE RISC

7.1. RISCURI NATURALE ( CUTREMUR, INUNDATII, SECETA,

ALUNECARI DE TEREN, ETC.)

In conditiile in care lucrarile la obiectivul propus are drept scop si stabilizarea

zonei, se recomanda si o monitorizare permanenta a situatiei stabilitatii zonei, prin

amplasarea unor senzori care sa semnalizeze orice modificare a zonelor de sprijin

sau de fundare.

7.2. ACCIDENTE POTENTIALE (ANALIZA DE RISC)

NU ESTE CAZUL.

7.3. ANALIZA POSIBILITATILOR APARITIEI UNOR ACCIDENTE

INDUSTRIALE CU IMPACT SEMNIFICATIV ASUPRA MEDIULUI,

INCLUSIV CU IMPACT NEGATIV SEMNIFICATIV DINCOLO DE

GRANITELE TARII

NU ESTE CAZUL.

7.4. PLANURI PENTRU SITUATII DE RISC




__________________________________________________________________________



180

Situatiile de risc se vor trata intr-o lucrare separata pentru obiectivul

analizat.

7.5. MASURI DE PREVENIRE A ACCIDENTELOR

NU ESTE CAZUL.

8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR

Constructia obiectivului se va realiza in conditii dificile datorita lucrarilor

speciale care trebuiesc efectuate pentru realizarea consolidarilor, drenajelor si

lucrarilor de sprijin a zonei strazii Traian.

9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

9.1. DESCRIEREA ACTIVITATII

A fost efectuata in cadrul lucrarii la capitolele anterioare.

9.2. METODOLOGIILE UTILIZATE IN EVALUAREA

IMPACTULUI SI DACA EXISTA INCERTITUDINI SEMNIFICATIVE

DESPRE PROIECT SI EFECTELE SALE ASUPRA MEDIULUI

Pentru evaluarea impactului global al realizarii proiectului asupra mediului

inconjurator, s-a utilizat metoda propusa de V. ROJANSCHI si prezentata in in

revista „ Mediul incojurator”, vol.II, nr.1-2/1991.

S-au luat in considerare urmatorii factori de mediu care au rezultat ca

potential cei mai afectati: apa, aer, sol, flora si fauna(biodiversitate) si asezarile

umane

Impactul produs asupra factorilor de mediu s-a apreciat pe baza indicelui de

impact calculat cu relatia: IP = CE / CMA

Unde:CE este valoarea caracteristica efectiva a factorului care influenteaza




__________________________________________________________________________



181

mediul inconjurator,sau in unele cazuri concentratia maxima calculata(Cmax)

CMA este valoarea caracteristica maxima admisibila a aceluiasi factor

stabilita prin acte normative atunci cand acestea exista, sau prin asimilare cu

valori recomandate in literatura de specialitate, cand lipsesc normativele.

Impactul asupra mediului se apreciaza pe baza indicelui de impact Ip din

Scara de Bonitate.

Este evident faptul ca orice activitate umana aduce modificari asupra starii

actuale a factorilor de mediu. Aceste modificaripot fi vizibile sau mai putin vizibile,

pozitive sau negative. Ideal ar fi ca cele negative sa nu existe, sau sa fie diminuate,

astfel incat efectele lor asupra mediului sa aiba consecinte cat mai mici posibile.

9.3. IMPACTUL PROGNOZAT ASUPRA MEDIULUI

S-au luat in considerare urmatorii factori de mediu care au rezultat ca

potential cei mai afectati: apa, aer, sol, flora si fauna si asezari urbane.

Impactul asupra fiecaruia dintre ei s-a evaluat printr-o nota in intenvalul 1...

10. Nota 1 corespunde unei poluari maxime a factorului de mediu respectiv, iar

nota 10 unui mediu nepoluat. Notele acordate fiecarui factor de mediu din cei cinci

considerati s-au stabilit din “Scara de bonitate”, pe baza indicelui de poluare Ip:

-pentru factorul de mediu apa:

Ip =0,22 nota 9,00

-pentru factorul de mediu aer:

Ip =1,00 nota 7,00

-pentru factorul de mediu sol:

Ip =0,25 nota 9,00

-pentru factorul de mediu flora si fauna:

Ip =0,10 nota 9,60

-pentru factorul de mediu asezari umane:




__________________________________________________________________________



182

Ip =1,15 nota 6,20

Calculul pentru stabilirea indicelui de poluare globala” - IPG a condus la

urmätoarea valoare: IPG = 1

In conformitate cu “Scara de calitate” pentru IPG = 1 rezulta ca prin

realizarea obiectivului proiectat, mediul este supus activitatii umane in limite

admisibile.

SCARA DE BONITATE

Luand in considerare starea naturala neafectata de activitatea umana si

situatia ireversibila de deteriorare a unui factor de mediu se obtine o scara de

bonitate exprimata prin note de la “1” Ia “10”, care pune in evidenta efectul

poluantilor asupra mediului inconjurator.

Nota de bonitate

Valoarea Ip Cmax

Ip = ––––––– C. M. A.

Efectele asupra omului si mediului inconjurator

10 Ip = 0 – calitatea factorilor de mediu naturala, de echilibru – starea de sanatate pentru om naturala

9 Ip= 0,0 – 0,25 – fara efecte

8 Ip =0,25 – 0,50 – fara efecte decelabile cazuistic – mediul este afectat in limite admise – nivel 1

7 Ip = 0,50 – 1,0 – mediul este afectat in limite admise – nivel 2 – efectele nu sunt nocive

6 Ip = 1,0 – 2,0 – mediul e afectat peste limita admisa–nivel 1 – efectele sunt accentuate

5 Ip = 2,0 – 4,0 – mediul este afectat peste limitele admise – nivel 2 – efectele sunt nocive

4 Ip = 4,0 – 8,0 – mediul este afectat peste limitele adm. – nivel 3 – efectele nocive sunt accentuate

3 Ip = 8,0 – 12,0 –mediul degradat – nivel 1 – efectele sunt letale Ia durate medii de expunere

2 Ip =12,0 – 20,0 – mediul degradat – nivel 2 – efectele sunt letale la durate scurte de expunere

1 Ip =peste 20,0 – mediul este impropriu formelor de viatä




__________________________________________________________________________



183

CE = Valoarea caracteristica efectiva a factorului

C.M.A. = Concentratia maxima admisibila din STAS sau avize

anterioare

SCARA DE CALITATE

IPG = 1 - mediul natural este neafectat de activitatea umana

IPG = 1…2 - mediul este supus activitatii umane in limite admisibile

IPG = 2…3 - mediul este supus activitatii umane, provocand stare de

disconfort formelor de viata

IPG = 3…4 - mediul este afectat de activitatea umana, provocand tulburari

formelor de viata

IPG = 4…6 - mediul afectat grav de activitatea umana, periculos pentru

formele de viata

IPG = > 6 - mediul este degradat, impropriu formelor de viata




__________________________________________________________________________



184

9.4. IDENTIFICAREA SI DESCRIEREA ZONEI IN CARE SE

RESIMTE IMPACTUL

Zona in care se va resimti impactul este estimata la maximum 60 m fata de

limita perimetrului in directia Nord si Vest si de 1000 m in directia Sud si Est.

Estimarea se bazeaza pe faptul ca impactul asupra factorului de mediu aer

care se produce prin emisiile produse de sistemul de incalzire (centrale termice pe

gaz) si datorita autovehicolelor care vor fi parcate subteran, va fi influentat de

anotimpul in care se va produce si de directia dominanta a vantului in acea

perioada a anului.

9.5. MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI PE COMPONENTE

DE MEDIU

Dupa cum bine se cunoaste orice activitate umana aduce modificari asupra

factorilor de mediu. Modificarile pot fi vizibile sau mai putin vizibile, pot avea o

influenta negativa sau pozitiva.

Desi dupa ce s-a constientizat ca influenta negativa asupra factorilor de

mediu o are activitatea umana se fac eforturi si exista impuneri pentru ca

modificarile negative sa fie cat mai reduse sau sa nu existe astfel incat efectele

asupra mediului sa aiba consecinte minime.

Privitor la obiectivul pe care il analizam vom face urmatoarele recomandari:

A. Diminuarea impactului asupra factorului de mediu apa, recomadari.

- sistemul de drenaj general al constructiei al sistemului de protectie mal si al

fundatiilor sa fie permanent in stare perfecta de functionare. Orice avarie

aparuta trebuie inlaturata imediat, fara a se permite infiltrarea de apa in sol

deci implicit in apele subterane.

- sistemul de colectare si evacuare a apelor uzate menajere si pluviale inclusiv

statiile de pompare sa fie mentinut in stare perfecta;




__________________________________________________________________________



185

- se recomanda folosirea unui sistem de monitorizare centralizat care sa ajute

la prevenirea avariilor;

- acolo unde este necesar vor fi prevazute separatoare de grasimi sau

separatoare de produse petroliere de apa.

B. Diminuarea impactului asupra factorului de mediu aer, recomadari.

- folosirea de arzatoare cu NOx redus la centralele termice;

- folosirea de filtre cu carbune activ la emisiile din zonele preparare hrana;

- prevederea de instalatii de captare si evacuare dirijata a poluantilor generati

de parcarea subterana, cu eliminarea acestora in zone care sa depaseasca cu

minimum 8 m nivelul strazii Traian;

- bransarea obiectivului la sistemul de incalzire centralizata a municipiului

Constanta, pentru a se folosi sistemul propriu de incalzire doar in cazuri

speciale. Aceasta solutie ar putea reduce costurile in cazul in care costul

gazelor naturale isi va continua traseul ascendent;

- folosirea partiala a sistemelor de producere a energie termice prin sisteme

neconventionale (panouri solare, pompe d ecaldura, etc);

- dezvoltarea in zona a unor sisteme eoliene de poducere a energeie electrice.

C. Diminuarea impactului asupra factorului de mediu sol, recomadari.

- se recomanda betaonarea spatiilor care ar putea fi potential poluate;

- se recomanda amplasare de marci tensometrice atat in fundatie, ziduri de

sprijin cat si in sol pentru a monitoriza permanent eventualele tasari si

alunecari de pamant care ar putea sectiona instalatiile producand scurgeri.

D. Diminuarea nivelului de zgomot si vibratii

- montarea corecta a tuturor instalatiilor (centrale termice, pompe, frigidere,

ventilatoare, etc) si in limita posibilitatii pe sisteme de amortizare a

vibratiilor;

- folosirea de echipamente garantate de producator privitor la intensitatea

zgomotelor produse;




__________________________________________________________________________



186

- montarea in plansee, pereti, pardoseli a materialelor fonoabsorbante;

- imprejmuirea incintei atat pe timpul constructiei cat si in exploatare acolo

unde este cazul.

E. Diminuarea impactului asupra asezarilor umene si a altor obiective de

interes public, recomandari.

- se vor respecta recomandarile anterioare pentru reducerea impactului asupra

factorilor de mediu;

- se va elabora si aplica un program strict de monitorizare a aerului;

- se vor reamenaja spatiile verzi si se vor planta minimum 114 arbori atat in

zona afectata cat si in zonele indicate de primarie;

- se va incerca folosirea unei variante de producere a energiei prin metode

neconventionale.

9.6. CONCLUZII MAJORE CARE AU REZULTAT DIN

EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Calculul pentru stabilirea indicelui de polauare globala, rezultat in urma

activitatii obiectivului analizat a condus la urmatoarea concluzie : “ MEDIUL

ESTE SUPUS ACTIVITATII UMANE IN LIMITE ADMISBILE”

In urma analizei acestui obiectiv se mai desprinde si o concluzie care foarte

rar rezulta in urma unei activitati umane: MODIFICARILE ASUPRA UNOR

FACTORI DE MEDIU SUNT POZITIVE.

Prin faptul ca acest obiectiv consolideaza faleza portului in dreptul strazii

Traian si asigura drenajul corect pentru apele de suprafata si cele subterane, factorii

de mediu sol si apa sunt protejati impotriva unor eventuale poluari si deasemenea

imbunatatesc calitatile de viata ale populatiei avand un impact pozitiv peisagistic.




__________________________________________________________________________



187

9.7. PROGNOZA ASUPRA CALITATII VIETII, STANDARDULUI

DE VIATA SI ASUPRA CONDITIILOR SOCIALE IN COMUNITATILE

AFECTATE DE IMPAC

Amplasarea obiectivului “Cladiri multifunctionale, faleza port Constanta in

zona portile 3 – 4 “ intr-o zona abandonata si supusa degradarii permanente, prin

eroziune, alunecari de teren si crearea unei instabilitati majore pe o artera

importanta a municipiului Constanta, strada Traian, indica cresterea calitatii vietii:

- prin faptul ca locuitorii din zona nu mai sunt afectati de posibile prabusiri si

inchiderea strazii Traian:

- aparitia a peste 1500 locuri de munca, obiectivul devenind importanta pentru

economia orasului;

- imbunatatirea aspectului peisagistic al zonei;

- deschiderea unei noi perspective asupra zonei limitrofe a portului;

- obligarea autoritatilor publice sa supravegheze activitatea agentilor

economici din port pentru a preveni eventualele poluari cu pulberi

sedimentabile a obiectivului deci implicit a intregii zone.

9.8. ENUMERAREA, DUPA CAZ, A ALTOR AVIZE, ACORDURI,

SAU DOCUMENTE OBTINUTE

- Documentatie topografica necesara pentru inscrierea in Cartea Funciara a

Judetului Constanta pentru obiectivul - Poarta 3-4, Lotul 1, Nr. cadastral

16676;



16676;



16677




__________________________________________________________________________



188

- Documentatia topografica necesara pentru inscrierea in Cartea Funciara a


16678;

- Certificat de Urbanism Nr. 878 din 10.03.2006;

- Atribuire adresa 36807/27.03.2006 – Primaria Municipiului Constanta;

- Aviz de circulatie nr. 2242 – Primaria Municipiului Constanta;

- Aviz sanitar nr. 2-3323/17.03.2006 – Directia de Sanatate Publica Judeteana

Constanta;

- Aviz amplasament retele termice si sanitare pentru obtinerea autorizatiei de

construire nr. 1633/21.03.2006 – R.A. de Distributie a Energiei Termice;

- Aviz amplasament favorabil nr 6020685/17.03.2006 – FDFEE “Electrica

Dobrogea”, SDFEE Constanta;

- Adresa ref. aviz amplasament nr. 1109/17.03.2006 – Electrocentrale

Bucuresti, Suc. Electrocentrale Constanta;

- Aviz tehnic nr 309/2006 – Romtelecom S.A. Directia de Telecomunicatii

Constanta ;

- Aviz traseu/amplasament nr. 3252/20.03.2006- Congaz S.A. Constanta




__________________________________________________________________________



189

10. BIBLIOGRAFIE – BAZE LEGALE

La elaborarea lucrarii s-au avut in vedere reglementarile specifice din

domeniul protectiei mediului, dintre care enumeram:

Legi

• Legea Apelor nr. 107/ 1996; Publicata in MO Partea I nr. 244/08.10.1996;

• Legea Protectiei Mediului nr. 95/2005;

• Legea nr. 426/2001 privind regimul deseurilor; Publicat in MO, Partea I nr.

411 din 25 iulie 2001;

• Legea nr. 311 din 28 iunie 2004 pentru modificarea si completarea Legii nr.

458/2002 privind calitatea apei potabile; Publicat in Monitorul Oficial,

Partea I nr. 582 din 30 iunie 2004;

• Legea nr. 316 din 28 iunie 2004 pentru modificarea si completarea Legii nr.

98/1994 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele legale

de igiena si sanatate publica; Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 592

din 1 iulie 2004;

• Legea nr. 360/02.09.2003 privind regimul substantelor si preparatelor

chimice periculoase; Publicat in MO, Partea I nr. 635 din 05/09/2003

• Legea nr. 645/7 decembrie 2002 pentru aprobarea OU nr. 34/2002 privind

prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii; Publicat in MO, Partea

I nr. 901 din 12 decembrie 2002

Hotarari de guvern

• HG 162/20 februarie 2002 privind depozitarea deseurilor; Publicat in MO,

Partea I nr. 164 din 7 martie 2002;

• HG 166/12.02.2004 pentru aprobarea proiectului "dezvoltarea sistemului de

colectare a deseurilor de ambalaje pet postconsum in vederea reciclarii";




__________________________________________________________________________



190

• HG 170/12.02.2004 privind gestionarea anvelopelor uzate;

• HG 173/13.03.2000 cu privire la gestiunea si controlul bifenililor

policlorurati si ale altor compusi similari; Publicat in MO, Partea I nr. 131

din 28 martie 2000;

• HG 349/1.04.2002 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de

ambalaje; Publicat in MO, Partea I nr. 269 din 23 aprilie 2002;

• HG 899/10.06.2004 pentru modificarea si completarea HG 349/2002 privind

gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje;

• HG 443/10.04.2003 privind promovarea productiei de energie electrica din

surse regenerabile de energie;

• HG 730/1997 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea limitelor de

incarcare cu poluanti a apelor uzate evacuate in resursele de apa - "NTPA-

001"

• HG 856/16.08.2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si aprobarea listei

cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase; Publicat in MO, Partea

I nr. 118 din 23 august 1999;

• HG 918/22 august 2002 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a

impactului asupra mediului si pentru aprobarea listei proiectelor publice sau

private supuse acestei proceduri; Publicat in MO, Partea I nr. 686 din 17

septembrie 2002;

• HG 1057/18.10.2001 privind regimul bateriilor si al acumulatorilor care

contin substante periculoase; Publicat in MO, Partea I nr. 446 din 08.08.2001;

• HG 1097/25 octombrie 2001 privind constituirea si functionarea Comitetului

interministerial pentru coordonarea integrarii domeniului protectiei mediului

in politicile si strategiile sectoriale la nivel national; Publicat in MO, Partea I

nr. 707 din 7 noiembrie 2001;




__________________________________________________________________________



191

• HG 1625/23 decembrie 2003 infiintarea, organizarea si functionarea

Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului; Publicat in MO, Partea I nr.

68 din 27 ianuarie 2004;

Ordonante de Urgenta

• OU nr. 16 din 26.01.2001 privind gestionarea deseurilor industriabile

reciclabile;

• OU nr. 34 din 21 martie 2002 privind prevenirea, reducerea si controlul

integrat al poluarii; Publicat in MO, Partea I nr. 223 din 3 aprilie 2002;

• OU nr.78 din 16.06.2000 privind regimul deseurilor; Publicat n Mo, Parte I

nr. 283 din 22 iunie 2000;

• OU nr. 86 din 25.09.2003 pentru modificarea si completarea Legii nr.

73/2000 privind fondul pentru mediu;

• OU nr. 91 din 20 iunie 2002 pentru modificarea si completarea Legii

protectiei mediului nr. 137/1995; publicat in M.Of. nr. 465 din data:

06/28/2002.

Normative

• Norme tehnice privind colectarea, epurarea si evacuarea apelor uzate

orasenesti NTPA-011

Ordine

• Ordinul MAPPM nr. 462/1993 – Conditii tehnice privind protectia

atmosferei;

• Ordinul MAPPM nr.184/1997 – Procedurile de realizare a studiilor de

impact si a bilanturilor de mediu;




__________________________________________________________________________



192

• Ordinul MAPPM nr.756/1997 – Reglementari privind evaluarea poluarii

mediului;

• Ordinul MAPM, MTLLP, MIC nr. 2/211/118/15 aprilie 2004 - Aprobarea

procedurii de reglementare si control al transportului deseurilor pe teritoriul

Romaniei;

• Ordinul MAPPM nr. 1182/18 decembrie 2002 - Aprobarea “Metodologiei de

gestionare si furnizare a informatiei privind mediul, detinuta de autoritatile

publice pentru protectia mediului”; publicat in MO Partea I nr. 331 din 15

mai 2003;

• Ordinul MAPPM nr. 279/3 aprilie 2002 privind infiintarea Secretariatului

tehnic pentru gestiunea si controlul compusilor desemnati, in cadrul

Directiei de gestiune a deseurilor si substantelor chimice periculoase;

Publicat in MO, Partea I nr. 459 din 27 iunie 2002;

• Ordinul MAPM nr. 867/30 septembrie 2002 privind definirea criteriilor care

trebuie indeplinite de deseuri pentru a se regasi pe lista specifica unui

depozit si pe lista nationala de deseuri acceptate in fiecare clasa de depozit

de deseuri; Publicat in MO, Partea I nr. 848 din 25 noiembrie 2002

• Ordinul MS nr. 536/1997 pentru aprobarea normelor de igiena si a

recomandarilor privind mediul de viata al populatiei;

• Ordinul nr. 56/25 martie 2004 (CNCAN) privind aprobarea Normelor

fundamentale pentru gospodarirea in siguranta a deseurilor radioactive;

• Ordinul nr. 645/I.O. din 30 octombrie 1997 pentru aprobarea Normativului

privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale

localitatilor Emitent: MAPPM nr. 645/I.O. din 30 octombrie 1997; MS nr.

7.190/S.D. din 22 septembrie 1997; MLPAT nr. 5.029/N.N. din 16

septembrie 1997; Publicat in: MO nr. 303 bis din 6 noiembrie 1997




__________________________________________________________________________



193

STAS-uri

• STAS 12574/1988 – Aer din zonele protejate – Conditii de calitate;

• STAS 10009/1988 – Acustica urbana;

Conventii

• Conventie (Act International), din 25 iunie 1998, privind accesul la

informatie, participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justitie in

probleme de mediu Publicat in MO al Romaniei Partea I, nr. 224 din

22.05.2000

11. ANEXE

“CLADIRI MULTIFUNCTIONALE- FALEZA PORT CONSTANTA IN...

Documents

Transcript of “CLADIRI MULTIFUNCTIONALE- FALEZA PORT CONSTANTA IN...