1.Inst de Bord Si Punte General

5/28/2018 1.Inst de Bord Si Punte General

1/33

INSTALATII DE BORD SI PUNTE

(note de curs)

1. Structura instalatii navale (1)

Certificarea instalatiilor de bord si punte a fost facuta o data cu existentamijloacelor de deplasare pe apa , inca de la aparitia primelor ambarcatiuni .

Aceasta categorie a fost inclusa in conceptul om- ambarcatiune si s-adezvoltat de-a lungul perioadei de modernizare , suferind implementareatenologiilor de top ale societatii.

!e amintit impactul descoperirii busolei , ca instrument modern de navigatie

,(aprox 1""" ani in urma de cinezi ), existind ipoteze de folosire si de catreegipteni, descoperirea #umii $oi , impactul considerabil asupra societatii.

1.1%ntroducere

$ava este privita ca un sistem complex ce indeplineste treiobiective majore &

-'rimul este destinat scopului navei de a transporta marfasau aexecuta servicii, ceea ce determina tipul de nava , zona de

activitate .-Al doilea obiectiv este legat de capacitatea navei de a navigainconditii optime sau speciale

-Al treilea scop il reprezinta asigurarea conditiilor de a!itat sisigurantei ecipajului la bordul navei .

oate aceste functii stau la baza instalatiilor navale , inst de bordsi de punte .

eglementarile de proiectare, constructive , expluatare sunt

evidentiate de norme , reguli impuse de Autoritatile nationale siinternationale (egistre de clasificare , S*#AS, %+* , etc.).vident ca pentru fiecare etapa exista reguli precise, delimitareaactivitatii.

!in punt de vedere a cadrului timp & aza initiala proiect sfirsitulexpluatarii navei .


2/33

!in punct de vedere al locului & At . proiectare santier zonamaritime sau fluviala.

'articipanti la proiect sunt & armatorul , executantul ( priect siexe.), executantul serviciilor , beneficiar.

#egatura dintre acestia se regaseste contractual , cauzal sitemporal pentru fiecare faza .

oate aceste elemente enumerate mai sus au impact asupraintalatiilor navale (bd si pt )

azele principale de elaborare/fuctionare a instalatie sau a unuisistem sunt &

proiectarea /avizare

executie / test (tenic , etans )

commissioning (punerea in functiune )

test (sore , sea sau combinat) 0A si SA

expluatare /revizii /reparatii /modernizare

Ca principiu derularea etapelor reprezinta incadrarea in sisteme de calitate,proceduri , norme tenice.

Ca factori implicati in etapele mai sus mentionate &

- finante- informatie

- materiale/energie

- management/principii

Aceste elemente pot fi gasite total sau partial in fazele deelaborare/functionare de mai sus.

1.2 Categorii

%nstalatiile mai pot fi impartite in patru categorii &

-Inst " energetice destinata&

propulsie nava, generare energie agregate, generare abur,generare aer.

-Inst tu!ulaturi &


3/33

3allast, santina, cargo licid, fi-fi , sanitare, clima ,

-Inst punte&

+anevra-legare, ancorare, incrcare/descarcare, remorcaj, salvare,inst speciale.

-Inst de navigatie&

4iro, satellite, loc, ultrason , radio, special (detectare /locatie )

1.5 lementele inst. idraulice si pneumatice &

A.+asini idraulice si

3.+otoare idraulice

a) +ainile si motoarele idraulice pot fi & 0%!A6#%C, avind ca fluidapa, ulei

sau '$6+A%C avind ca fluid un gaz .

b) !upa sensul transformarii energetice &

- +asini generatoare idraulice/ transforma energia mecanica inenergie 7draulica, (pompe , ventilatoare). !3% S% SAC%$A

!upa modul de deplasare a fluidului in interiorul masinii &

- turbomasini fluxul este continuu intre iesire si intrare , transferul de

energie se realizeaza prin interactiunea idrodinamica curent licid-rotor. (pompe centrifuge, pompe axiale , turbine 8aplan )

- masini volumice in acestea se transporta volume determinate intresectiunea de iesire si cea de intrare. pompe cu piston , pompe cupalete culisante, pompe cu roti dintate, motoare liniare).

- +otoare idraulice/ transforma energia idraulica in energiemecanica

(turbine si motoare) +*+$ /!'#ASA #%$%AA SA6 A!%A#A

- ransformatoare idraulice/sau transmisii idraulice , transformaenergia mecanica in idraulica si apoi din nou in energie mecanica,(ambreaje idraulice , convertizoare idraulice) , sau transformatorul7draulic (energie idraulica energie mecanica energieidraulica)


4/33

1.9.Tu!ulaturi &

Sunt elemente prin care circula mediul fluidul (compresibil sauincompresibil) in conditii special de temp si presiune .

ubulaturile se clasifica dupa &

- +aterial & otel , fonta , neferoase, composite.

- !estinatie & constr, izolatii , actionari .

- 'roces fabricare & trasa, laminate, sudata.

- 'rotectie & galvanizata, neagra, alte protectii .

-

ulatura are ca scop deservirea instalatiei din care face parte ( vezicap. urmatoare).

ubulatura constructive este definite de !$ (mm) ,grosime(mm),p($/m:) , lungime.

Alta definire importanta a tevilor este clasa lor data de presiune sitemperatura.

Aceste tipuri de clase genereaza incidenta Societatii de Clasificare.6n tip relativ nou in constructia navala este teava de tip A+*$,folosita ptr inst ballast, santina, apa calda,rece, ect.

Aceasta este fomata din material Thermoset, (asupra caruia nu semai poate inerveni mecanic. lementele constituente ale materialuluisunt&

- Rasini+intaritor (structural)+aditivi .

Ca rasina este folosit poliesterul, cu reactie exoterma , sauepox7;ardner

Ca %ntaritori structurali sunt folosite fibrele de carbon sau fibrele desticla.


5/33

Aditivi sunt folositi pentru propietatile fizice si cimice, pot fi organicsau anorganici, fibra sau granular si pot fi & mica, carbon , pigmenticolor.

abel 1 Tipuri de instalatii/clasa tevi

ste de remarcat faptul ca tevile de clasa % functioneaza la temp maimari de 5"" C sau presiuni mai mari de 1


6/33

instalatie , existind mai multe variante pentru acestea, acestea putindfi demontable sau fixe.

a)Cuplarile fixe se realizeaza prin&

- sudura cap la cap, full pen sau deep pen.Ca procedura de sudare

se foloseste in functie de matrial , electrod , +%4/+A4, >%4,%4.

Sudura poate fi manuala , semiautomata, automata.

?erificarea de face prin metode $!(raze @, gama, ultrasunete ,spuma, camera video )

-3ercluire - sudare sau inel unic (one a7) la inst sanitare.

-+anson exterior simplu sau dublu (cuplare B) sau interior ( derezistenta).

b) Cuplari demontabile&- cu insurubare& piulita olandeza, +*, racord filetat

- cu flansa , simpla ,canal si pana , flansa de perete ( buleadflange).%mportante sunt tipurile de garnituri functie de natura fluidului(Cupru, clingerit, cauciuc).

lansele de la inst ulei , combustibil au manta de protecte metalica(spra7 sield) sau banda de protectie 07press.

- cuplare rapida de tip Stortz, sau cu guler (i-i, idraulica )

%mbinari flexibile sunt foarte importante datorita elasticitatii navei sivariatiilor de temperatura.

Acestea se folosesc la diverse instalatii

- urtun flexibil idraulica capace mecanice magazie(miscari ample)

- Compensatori burduf cauciuc sau metal inst racire, frig , evacuaregaze.

- elescopici ballast . Cuplari 0elden

- Autocompensare (bucle ), ulei termal in tancuri , combustibil .

ixarea tubulaturii de elemntele de osatura sau suporti de face infunctie de tipul instalatiei , diametrul tevii, conform standardelor inaplicate la nava .


7/33

Aceasta consta in general in &

3ride (colier) simple

3ride cu bratara

3rida cu platbanda

recerile prin pereti sunt impuse de $ormele de egistru . Sunt legatede tipul de perete, osatura , izolatie , rezistenta . Scopul este de aetansa zona adiacenta .

Acestea constau in treceri propriu-zise&

- receri cu manson

- lansa de perete , aplicata sau incastrata/ treceri idraulice (prize)

- receri filetate

- receri cu sfirsit de traseu & sonde incastrate, sifoane pardosea,prize si stuturi de bordaj.

evile ce sunt conectate la invelisul exterior al navei au oconstructive speciala de intarire in zona de cuplare. oate sunt tevide clasa. Sudarea si verificarea lor se face in mod special .

%n functie de scopul tevilor acestea pot fi &

%zolate termic /fibre minerale (roc ool) sau Armaflex , cu inst.de incalzire electrica/rezistenta , cu impamantare ptr tevi decablu , cu inst de racire (gaze esapament), protectie mecanica

+arcajul si demarcarea tevilor pe instalatii se face cu inele coloratecodificate.

+odul de testare a tevilor se face vizual sau $!(non destructivetest).

estele se fac pe tronsoane (spooluri), sau pe instalatie cu saufara agregate. estele se fac cu aer, azot, argon, apa , ulei ,functie de tipul instalatiei . Se pot face teste cu suprapresiune saucu vacuum .


8/33

1.D.Armaturi

Sunt elemente ale instalatiilor de reglaj al parametrilor , incidere ,descidere.

le pot fi cu& cep (gate valve)(1D-2" bar), ventil (globe valve) ,

future(butterfl7), bila(ball valve), flotor, valvule special (valvule ac ,valvule cu arc, valvule de siguranta, valvule spada,

Alegerea lor se face in functie de presiunea instalatiei .

Cuplarea a mai multor armature se face in casete de distributie saumanevra numite +A$%*#!.

Armaturile speciale & filtre, sorburi , oale de condens.

Armaturi de bordaj sunt elemente de clasa .

1.D.1 Actionarea armaturilor .!atorita spatiului limitat sau a gradului de automatizare actionareaarmaturilor se face mecanic, 7draulic , pneumatic, electric.

Armaturile pot fi $*+A# %$C0%S sau $*+A# !SC0%S.

-Actionarea mecanica prin tije, pirgii, se poate si automatiza(dubla)

-Actionarea electica se face cu ajutorul unui electromagnet sauelectromotor ce actioneaza tija armaturii , direct sau indirect.

-Actionarea idraulica foloseste fluidul de transport sau circuit separat

de fluid.

-Actionarea pneumatica foloseste presiuni de pina la 5" bar

1.D.2 Armaturi de reglaj

Aceste armature au ca scop reglarea parametrilor functionali inanumite limite sau sub o valoare data, (de siguranta)&

a) eglarea presiunii-Acestea pot fi &

-de siguranta

- de siguranta propriu-zisa

-de reglare cu mentinere constanta a presiunii de obicei intre 1,1 si",E din valoarea presiunii


9/33

egulatoarele de presiune (presostate)

b) eglarea temperaturii

- Semnalizare temperature extreme- Siguranta

- eglarea temperaturii

c) eglarea debitului si a nivelului.

-#a nave se folosesc traductoare cu diafragma (drosere), aplicate lamasini idrodinamice sau masini volumice.

olosirea diafragmei (inel ) conduce la o scadere a presiunii pe traseuce este convertita in debit (dupa curba de etalonare a diafragmei)

-+asinile idrodinamice folosesc transformarea miscarii de rotatie indebit

-+asinile volumice folosesc doi elementi a caror rotatie determina unvolum

%n functie de nr. de rotatii de stabileste volumul de licid ce trece princonducta.

-+asurarea nivelului in tacurile de ballast si combustibil se faceelectric sau pneumatic.

Sunt cazuri in care se folosesc mobree cu flotor ptr nivel maxim sauminim cu semnal electric (casete , mici tancuri) sau sticle de nivelmontate pe tanc.

#a tancurile de ballast semnalul dat de traductorul de presiune electriceste convertit in volum .

'entru licide inflamabile se foloseste sistemul pneumatic demasurare .

Alt s7stem pentru tancuri cu licide inflamabile este cel cu radarmontat sub punte . Calibrarea sa se face in functie de volumultancului , asieta. ?olumul scanat este cel al volumului tancului gol.

+asurarea pneumatica.


10/33

Se insufla aer prin sonda masurind presiunea aerului ce iese lasuprafata. Acesta trebuie sa invinga presiunea idrostatica a coloaneide licid . Semnalul de presiune se converteste in semnal electric iarapoi digital sau analogic pe un ecran .

d) eglarea viscozitatii &

eglarea viscozitatii este necesara la motoarele principale carefunctioneaza pe combustibil greu. ?iscozitaea admisa este de 2-2,D grade ngler.

-raductoare idrostatice ,

Se bazeaza pe propietatea careia in cazul curgerii laminare a fluiduluicaderea de presiune este proportioanala cu viscozitatea.

'entru proportionalitate e crt mai mic de 25"".

-raductoare idrodinamice au la baza frecarea viscoasa intre douadiscuri la care primul este antrenat mecanic iar miscarea setransmite la al doilea prin intermediul licidului.

raductoare cu cilindri concentrati se bazeaza pe frecarea viscoasadintre doi cilindri cu transmiterea turatiei . (grosimea stratului limita)

e) ezervoare idraulice .

%n majoritea sisitemelor idraulice pe nava se intilnesc rezervoarele

idraulice sau tancuri de ulei .

%nstalatii care sunt dotate cu rezervoare (poer pac) , sunt instcapace mecanice , inst guvernare , inst ancorare, inst manevra-legare, inst ulei termal.

Sunt operatii de test presiune max .pe instalatii , sau operatiimecanice (presa tub etambou ) care folosesc acest tip de instrument.

Acestea au ca scop &

galarea diferentei instantanee dintre cantitatea de licid absorbita si

cea refulata

Conduce energia termica rezultata prin frecari

Separa aerul , apa si impuritatile mecanice

%naltimea licidului trebuie sa fie aprox. F"-E"G din inaltimea

rezervorului .


11/33

Conducta de aspiratie trebuie sa fie tesita la 9D grade , situate la 5"mm de fundul rezervorului .

Conducta de retur trebuie sa fie tesita la capat.

Celel doua conducte trebuia sa fie cit mai departate intre ele.

emperatura nu trebuie sa depasesca D" grade C. Se poate faceracirea sau inclazirea uleiului din rezervor. ezervorul seinspecteaza tenic si etans .

Adesea pe capacul de incidere se monteaza pompe,distribuitoare, ventile de presiune , filter.

1.


12/33

%nstalatia se preda tenic si etans functie de norme , dupa care se facepunerea in functiune a instalatiei (commissioning) .

d) 6rmeaza probele de ceu sau de mare in care se testeazafunctionarea instalatiei conform unui protocol ce cuprinde parametric de

functionare . Aceste probe se executa in prezenta reprezentantilorSantierului executant, armatorului si egistrului de clasificare (3?, !$?,A3S, 4#, #S).

'robele se impart in doua grupe mari & 0A (arbor acceptance protocol )si SA (sea acceptance protocol). Acestea se efectueaza dupa un protocolstabilit la care participa executantul , beneficiarul si societatea declasificare.

'rotectia tevilor &

'rotectia se face in mod general prin doua procedee&

a) vopsire si b) acoperire metalica si c) uleiere

a) ?opsirea se face in sistemul adecvat instalatiei respective repective.Se folosesc vopsele cu unu si doua componente, ubulatura intancurile de ulei si combustibil nu se vopseste.

b) Acoperirea metalica se face cu zinc prin procedee de decaparespalare neutralizare si acoperire in baia de zinc a tevilor. Stratul deacoperire este in jurul valorii de F"-1"" microni conf $ormei europene19


13/33

efinitie!

"n general, prin actuator se intelege un su#ansam#lu care converteste o forma de

energie (electrica, pneumatica, termica, chimica etc.) in energie mecanica.

$tructura acestuia nu mai poate fi descompus% in su#-structuri decat cu riscul de a

pierde capacitatea de generare a miscarii.

$cop !

&iscarea simpla, elementara generata de un actuator poate fi utilizata direct pentru

un anumit scop sau poate fi transmisa, transformata si amplificata, sau corelata cu

miscarea o#tinuta de la alti actuatori.

'ctionarea propriu-zisa este o#tinuta pe trei cai distincte, interactiunea campurilor,

interactiune mecanica si deformatii limitate.

.

caracteristica esentiala a elementelor din structura actuatorilor este faptul ca au

un triplu rol!- rol structural (de a prelua incarcarile si sarcinile transmise)

- rol senzorial (oferind suplimentar posi#ilitatea integrarii in structura a senzorilor

si traductorilor, pentru a o#tine un control in #ucla inchisa)

- rol de actionare.


14/33

2. +alculul 'draulic si pneumatic(1)

2.1 !efinirea sarcinii pompei

%nstalatiile navale sunt caracterizate de parametric functionali .Cei mai important sunt &

De!itul cantitatea de fluid ce trece printr-o sectiune .

Inaltimea de pompare- energia specifica totala primita de licid latrecerea sa prin masina (diferenta dintre energia totala specifica alicidului la iesire, respective la intrarea in masina)

Putera utila )Pu*- reprezinta puterea transferata licidului , puterea

dezvoltata de masina.Puterea a!sor!ita )Pa*- puterea aplicata masinii pentru a realizepomparea

Puterea disponi!ila reprezinta puterea cedata de licid la trecereasa prin masina

Randamentul reprezinta eficienta transformarilor din masina. 'u/'a

!ebitul poate fi masic si volumic . 'tr gaze se defineste functie de

temp .

Sarcina ,- reprezinta aportul energetic pe care pompa o transmitefluidului .

Sarcina este diferenta de energie specifica a fluidului la iesirea dinpompa si intrarea in pompa

0Jr-a KL/mMN(m02*)(1)

'JO0 KN(L/s)

Considerind scema de mai jos si scriind ec 3ernoulli intre punctul deintrare si iesire din pompa si facind diferenta &


15/33

Energia pompei se consuma ptr energie cinetica # energiepie-ometrica # energie de po-itie "

Scriind ec. 3 intre punctul 1 si 'a si 'r si 2 , inlocuind in ec. 1 sedetermina sarcina pompei &

'ierderea de sarcina pe instalatie&

nergia fluidului in cele doua rezervoare (=)&


16/33

ermenul % &

-Crestere de energie cinetica

-Crestere de energie piezo

-Crestere de aport ridicare fluid la inaltime

ermen %%&

pierderea idraulica pe instalatie

ezulta ca puterea pompei J puterea pe instalatie

egimul de functionare se defineste in &

- egim tranzitoriu , accelerare fluid

- egim stationar , fortele de inertie nule.. 'tr aceste regimuri secalculeaza parametrii pompei .

2.2 Conditii de functionare a pompelor pe aspiratie .

Se considera montajul din fig 2.2.


17/33

c 3ernoulli intre punct * si punct A.

Se face notatia

0v sarcina vacuumetrica

a- pierderea de sarcina intre punctele * si A.

Sarcina vacumetrica are valoare maxima atunci cind presiunea in

punctual de aspiratie A ajunge la valoarea presiunii vaporilorsaturati .


18/33

Sarcina vacuumetrica reprezinta o marime care caracterizeazapropietatile de aspiratie .

Sarcina se consuma pentru a crea fluidului viteza v , pentru a-lridica la inaltimea Ba si a invinge pierderile idraulice . Ceea ce

impinge licidul este presiune admosferica .'ompele au sarcini vacuumetrice mai mici decit sarcinavacumetrica maxima.

%naltimea de aspiratie este inferioara valorii de 1",55 m0 *.(mCA), ecivalentul presiunii admosferice .

Conditia este ca 'a mai mare ca 's , pentru o functionare stabile(-).

%n caz contrar poate apare fenomenul de cavitatie .

'roblema se pune practice pentru licide fierbinti .

'resiunea vaporilor depinde si de temperatura.

Cauzele aparitie fenomenului de cavitatie &

- %naltimea de aspiratie mare (nivelul pompei si nivelul apei )

- 'ierderea totala de sarcina pe conducta de aspiratie , fie cresteriidebitului , fie infundarii sorbului pompei , deci crestera

coeficientului idrodinamic IsH- cresterea temperaturii apei

- Concentratia mare de gaze dizolvate in apa

- unctionarea pompei cu debite mari la inaltime de pompare mica

'entru performanta se foloseste o alta marime $'S0 ($et 'ositiveSuction 0ead ). Acesta este rezerva de energie pe care licidul oposeda la intrarea in rotor . ?aloarea reprezinta rezerva de

cavitatie.


19/33

'rimul si al doilea factor reprezinta energia totala a fluidului laintrarea in pompa .

Se poate calcula inaltimea maxima de aspiratie la care nu aparecavitatia

?aloarea lui $'S0 la care parametric incep sa scada

caracterizeaza inceputul cavitatiei. #a valori mai mici curba eintrerupe si incepe cavitatia . %n punctual critic vina de fluid se rupe.

!aca se scrie ec. 3 intre punctual * si A de aspiratie si se scadvaloarea 's din ambii membri rezulta &

%ntroducind valoarea $'S0 rezulta &

Sau


20/33

ezulta ca rezerva de energie de cavitatie depinde de &

- 'resiunea admosferica

- 'resiunea vaporilor saturati la o anumita temperature

- Conditiile de cuplare a pompei (Ba)- 'ierderi idraulice pe tubulatura de aspiratie

Se poate determina valoarea inaltimii de aspiratie &

Si inaltimea maxima la care nu apare cavitatia &

2.5 +alculul pierderilor de sarcina"


21/33

'ierderile de sarcina se refera la pierderile liniare si locale .

Cele liniare depind de P iar cele locale de Q

-'entru regim laminar &PJ


22/33

PJ


23/33

%etoda lungimilor ecivalente

+aracteristica idrodinamicada legatura dintre debit si sarcina .

'roblema generala &

!in relatiile de mai sus &

!aca se considera ecuatia debitului din care se scoate viteza si

introducind in relatia de mai sus rezulta&

ec.2" si 21

Se face notatia &

c devine& JsO:

'ierderile idraulice depind de debit . actorul IsH este o functie deP

!eciH sH functie de e.

%n cazul automodelarii P nu mai depinde de e, ci numai derugozitate . %n acest caz nici IsH nu mai depinde de e. (vezi zona%%%)

%n cazurile practice regimul in care se merge cu sJconstant efoarte des.

Caracteristica tubulaturii fiind o parabola de gradul 2.


24/33


25/33


26/33

-Tu!ulatura Serie

!aca exista doua tronsoane in serie si diferite din punct de vederegeometric , lungime si diametru .

Se determina valoarea pierderii idraulice pe aceasta tubulatura

xista tripla egalitate &

O JO JOJconstant

!eci

Si facind notatia &

4eneralizind in cazul a mai multe tronsoane

!upa ce se traseaza cele doua caracteristici ale tubulaturii &


27/33

Caracteristica cuplarii in serie a tubulaturii se obtine prin insumareape o anumita abcisa a celor doua ordonate, (deci a celor douapierderi idraulice).

-Tu!ulatura paralel

'ierderile totale se considera &

Se determina caracteristica ecivalenta pe cale analitica

OJOa;Ob


28/33

Adunind valorile Oa si Ob rezulta &

%n punctual 1 sarcinile sunt egale deci &

ezulta &

'aranteza reprezinta valoarea Is I

?aloarea ecivalenta a caracteristiciiidrodinamice este&

, iar pentru mai multe ramificatii &

'ierderea de sarcina pastreaza aceeasi forma cu caracteristicaidrodinamica ecivalenta .

4rafic problema se reduce la trasarea caracteristica idrodinamicaa celor doua tubulaturi , caracteristica cuplarii in paralel se obtineprin insumarea pentru o anumita ordonata(o sarcina ) a celordoua abscise (cele 2 debite)

%n concluzie ptr cuplari serie se aduna cele doua pierderi desarcina , iar pentru cuplarea in paralel se insumeaza debitele


29/33

-ubulatura complexa

ubulatura este formata dintronsoane paralele si in

serie .

Se porneste de la unul din capetele instalatiei coniderindu-se perind tronsoanele constituente.

Se analizeaza o scema din fig. care contine cuplari in serie siparalel

./0.1 2 .a

.30.a23a

4506525!

5!03523!

3a03!23A

7303A2Re-ultanta

xista cazuri in care avem tubulatura complexa cuplata.

Se considera o tubulatura sub forma scemei de mai jos &


30/33

'rb 1. amura b are conditii de cuplare deoarece in punctul %trebuie sa se realizeze o sarcina de pozitie Tgz . Sarcinageodezica determina o translatie a caracteristicii instalatiei cu

distanta Tgz, tocmai ecivalentul sarcinii de pozitie. ronsoanele1a si 1b se cupleaza in paralel .

'e tronsonul b apa nu circula daca valoarea este sub Tgz

!aca in calcul se tine seama de conditia de cuplare caracteristicarezultanta nu mai este continua .

'rb 2.

!aca la capatul tubulaturii trebuie sa se realizeze o anumitapresiune , pompa va trebui sa asigure o sarcina suplimentaraegala cu pierderile pe tubulatura plus sarcina pentru invingereapresiunii de la capatul tubulaturii.

Se reprezinta graficul 0-O, iar caracteristica se traseaza de la 0Jp.

ig. 2.19

!in ec&

'rimii trei termini reprezinta conditiile de cuplare ,iar pierderileidraulice.


31/33

Se face notatia &

c devine&

(pierderi dinamice)

si

acind notatia se ajunge la expresia &

orma ecuatiei pune in evidenta&

-ermenul subliniat care reprezinta conditia de cuplare plus sarcinape care o realizeaza pompa

-termenul care semnifica pierderile idraulice totale , inclusivedinamice


32/33

'entru ca instalatia sa functioneze conform , adoptarea diametrelorstandars superioare implica introducerea unei rezistentesuperioare , adica o rezistenta locala.

Cunoscind viteza de deplasare a licidului pe tubulatura se poatedetermina coeficientul pierderilor locale &


33/33

Cu valoarea Q din diagram pierderilor locale se scoate raportulvalorilor ariilor si stas

!iametrul interior al diafragmei va fi &

Sumar &

+arimi specifice

Sarcina

'uterea

'ierderea de sarcina (liniar ,local)

ugozitatea

Sarcina vacumetrica

$S'0 (net positive suction ead)-rezerva de cavitatie

Bone $icuradze

Caracteristica idrodinamica Is I(depinde doar de rugozitate)

ubulatura serie- paralel-complexa

Caracteristica totala

1.Inst de Bord Si Punte General

Documents

Transcript of 1.Inst de Bord Si Punte General