1848IN

ROMANIA

BIICURESCIINSTITITTIIL DE ARTE GRAFICE CAROL* GOSIR

Furnisor 1 C urtIf R.g.I.IA STRADA DOMNEI, 16

1.898.

1848IN

ROMANIAPRECUVINTARE

Se implinesc cince-dece de ani de ccincl Romdnie, prin afor mareca miscare de la 1848, ise deters cea d'intdia Con -stitufiune prin care se declarara toff de o potriva inaintealegilor, tote de o potriva inaintea drepturilor, precum si inainteasarcinelor publice.

Acesta ConstitOune era o srhimbare din temelia a tutorintocmirilor ce fiin(aa atunce ysi dupa care numae o mond de

privilegia(i sau boieri atma4 tote drepturile ysi niceun fel de sarcina, ear cei-e multimea, poporul, adeca co-merciantul, mare si mic, industriasul mare fi mic, sdteanuavut satl scenic aderd mosten. razes sag simplu munritor, nuputeaa avea nice ?in drept si erait incarcate cu tote si cutot felul de datorie si sarrine.

Acestd Constitutiune miscarea din care ea esi fort -au eeld'intdia pas otaritor intru modernisarea Romelniet.

Suntem deco datori, dupd 50 de ani trecu(e, sd ne aducem

amensalp,

si

4

anzinte faptele fi pe omenii earl le -a2 saviuit, spre a le in-china la indeplinirea unel jum6tap de veac r6dele man-ed inceputa de ei qi recunosciinfa ce na(iunea le datoresce,pentru scopul ce as umndrit 0 pentru binele general ce aisvorit din ale for fapte.

4cesta va fi scopul lacrarei de facet.Modesta, /ant nid un fel de pretenfiune, acesta mica lu-

crare fi -va numai o schica, in trasuri forte generale. Totqi,lucrare zadarnica nu va fi, de vreme ce va slavi binele, fion -ce lauda a binelui intarire pentru naciunt este.

Dar mirarea de la 1848 este legate, prin. legatura bunefra(ii, cu cea de la 1821, una complectdnd pe cea-lalta, ur-mdrind amendoue binele fi fericirea natiunii.

Vorbi-voi deci, cat de pe scull, mal intkia de miqcarea dela 1821.

4 Janie 1898Bucuresci

INTRODUCERE

1821.Numirea de Domni pamintenT.

La 1821, domnian Inca asupra tnrilor romane Fanariotil,domnia de un lung si trist veac.

Tronul terilor era obiect de mezat; arturisirea lui sefAcea la Constantinopole si capnta dreptul de a domni pesteRomani Fanariotul care da mai mult.

Beiul din Fanar de Fanarioti venia Incongiurat si nea-vend nici o legatura cu neamul romanesc, care nici nu-1chemase, nici nu -i putea goni, privia pe acest neam si alui tars ca o mosie pe care o arendase cu dreptul de ao esploata.

DedeserA bani si se eredeai In drept sA si-I iea tnapoicu vlrf si Indesat ; dedesera ca O. iea tronul si trebuia sAdea meren pentru ca sa-1 OM tine.

Fost-an si printre acesti arendaF,41 de domnii, o recunos-cem, unii omeni mai de omenie, cari ar fi vrut sa fad,ore -care bine; dar starea de lucruri care-i adusese la tronsi poftele celor can putean da si putean lua acele tronuripofte ce trebuiaa a fi satisfacute spre a remane favorabiledomnilor titulari Ii silia si pe acei putini a nu perde niciun minut din vedere GA bani multi le trebuia, spre a-sipastra tronurile si a depArta de la ele pe alti poftitori.

,

6

De aci isvort acea esploatare Vara seman ; de aci o sla-bire care dusese pe Romani pang chiar la, marginea pra-pastiei, prapastia sfirsirei puterilor de vieta In popor.

Poporul saracit, fruntasii persecutati, eel lncovoietori res-platiti spre a fi atrasi si eel mai multi si mai buni sara-citi si eiliti a reintra In poporul din care esisera.

116u1 era la culme; dar tocmai prin acesta, in el Insusipurta si areta lecul.

Poporul romancum se vede din istori5,la momenteleoportune, g5.situll-a omul care sa-1 intrupeze vointele, sa-Idea la ivela aspiratiunile, sa-1 calauzesca si sa-1 luminezecalea binelui.

La 1821, omul poporului fu slugerul Tudor Vladimi-rescu.

*

Ipsilante intocmise In Rusia trupe de adunatura, tre-cuse cu ele In tar5., cu scopul de a navali In Turcia si alupta pentru liberarea Greciel.

El na'dajduia ca Romanii vor da tot ajutorul, ca ei vortntocmi grosul armatel de invasiune.

Grecil din Ora respunsera la apel si deters tot felul deajut6re.

Partidul national Insa, partid zamislit in suferintele depeste un veac pe care Domnii Greci si omenii for le re-Orsasera. asupra tern, partidul national se misca.

Cantecele de elefteria ale Grecilor filth" o scaparatura defulger In intunerecul secular din Romania.

Romanii, cu acel instinct care e lumina si sciinta 'rase-lor, Intelesera gingasia momentului si mai cu osebiLie eelde peste Olt, eel mai departati de puterea centrals a regi-mului grecesc si mai putin supusi direct Inriuririi strain.e,stirpitOre de simtiminte nationale romane, Romanii de pesteOlt respunsera la glasul mantuitor al lul Tudor Vladimi-rescu si Intocmira, sub a lul comanda, acele viteze cete depanduri, cad radicara, cu mandrie si curagiil, stegul sca-Orel terilor romane de sub jugul domniel grecesci.

Viteza capetenie cadu, cadu cum caduse la 1601 MiliaiVitezul, cadu jertfa tradarii, jertfa miseliel si cutitului asasinal Grecilor contra carora se resculase.

Dar din sangele lui sfant si romanesc resari din noil

7

pentru Romani dreptul firesc, dreptul drepturilor, dreptulde a-si avea Domni dintre dinsii, domni Romani.

Atat de adeverat este ea sIngele Orsat In lupta pen-tru tara &á, aprOpe pururea, rode bune tern pentru care sejertfesce.

Si nu numai pentru Romanii din Muntenia, unde se M-ouse miscarea, se recastigh acest mare drept national. Mol-dova se folosi asemenea de acesta romandsca isbandk atatde adeverat fost-a pururea ca aceste doue teri, surori,sunt asa legate una de' alta, In cat binele sail reul uneiabine sail red si pentru cea-l'altd este.

Porta luminata, prin planurile pe cari le urmariaii Grecii,si tricreciintata. ca, dad, Romanii ar fl Imbratisat si ei causagrecesca, In mai grey positiune s'ar fi gasit Turcii, redeteRomanilor, le recunoscu dreptul for stravechiii de a aveaDomni pamInteni si numi, In anul 1822, pe Ioan S. SturdzaDomn al Moldovei si pe Gr. Ghika al Muntenia

Si ast-fel sa, limpedise atunci vederea Tarcilor asupraadev6ratelor for interese la Dunare pe de o parte si asu-pra rea credinta a celor din tacamul fanariotilorde mai nainte domni si celor supu§1 for Greci boieriD pede alta,In cat dete ascultare cererilor partidului national roman, re-presentat printr'o comisiune care merse la Constantinopole§i Infatisa cererile tariff «cuprindetore de oresi-care ruga-minte, spre a se lucra d'acum Inainte cu deosebita silinta sisiguranta pentru pazirea credintei si dreptatii si spre tinereabunel statornicil a tern si ocrotirea locuitorilor si a toteibune rindueliD §i numi, dupd, cerere, pe I. S. Sturza caDomn.

Firmanul acesta, inspirat de alt-fel 4n Intregime de cerereapartidului national, pe care o si citeza, cum se vede maisus, alcatuesce chiar un fel de programa a caruia aplicareIn Intregime t,intia a mantui terile, §i pe alte terenuri, dethrturirea, puterea si positiunile ce dobandisera strainii Incursul lungei, si putem lice, nefasta. In forte multe privinte,domnii fanariotice.

Acel firman prevede:asa nu se mai scrie neferi dintre Greet Arnauff ce se

teri

etneelatorel

ysd

8

vor fi afland in Moldova, ci se se scrie din adeveracii pa-mintenl.

i cdcl se afla locuind in numita card Greet, Sirbi, Bul-garl 0 din nemul Arnautilor ysi popii ysi aril din amestecatenemuri, find -ca despre aceqtia nu pote sa fie siguranfa des-pre liniftea cerii, tots sd se treed la Rumele, afard de cats -vapentru care pdmintenil se vor face cheza0. A,S'i din acepiasd nu se facd boierl sad alt sad de zabefi fi sd nu se rin-duiascd de acum intr'o vreme in slujbele

«acef ce ad luat parte la de curind inteimplata resmirid sdnu rota niel intr'o vreme sd calce in card;

acei in tare aflatl adevera(f sudeti al altor puterl, set nustdpeinesca avert ysi mo0i, sd se vindet peimintenilor cu cu-viincios pre Arra prelungire, iar cap din ralale eutezet setfie sudetl sd li se ia din meind patentele fi set-i supuie in nu-merul raialelor, ea mal nainte.

0 la trebuinfele teril marl, micl, prin alegerea Domnito-rilor sd se rinduiasca omenl din pdminteni ispitici cinstifi

credincio0 0 sd se intrebuinteze in slujbe; iar din Greet0 din alte ne'murl nu este cu caviintd a fi in slujbd . . .

aPopii great, ce ptind acum ad fort fedend la pdmintescilemandstiri, de earl se lucra felurl de rele urmdrl, toil sd seisgonescel fi sa se alunge.

«Pe lcingd aces' ta, ca sd lipse'sed temelia reutdfilor, set sefacd luare aminte ca sd se strice polele greceOf care Grecil.domnf ad iscodit.

«Domnil afard de avaieturile for cele vechl set nu ia ysiacele cdte grecif domni prin orep-care chipurl ad iscodit, lardcuviinfet, sd lipsescd cu total (1)».

Negresit, ca tot un ast-fel de firman trebuie sa se fi datsi Domnitorului Munteniel, Gr. Ghica.

1822-1828Pasul eel d'intaiii, pas greilcaci este Incep6torfusese

facut : domnia Orilor romane reveni 4n manila Romanilor.Bine cuvIntata pentru de a pururea fie, In amintirea

recunoscinta Romanilor, memoria eroulul Vladimirescu si a

(1) Uricariul, Codrescu, vol. III, pag. 226.

nict grit;

ysi

§4i

gi

9

sotilor lui, din a caror lupta si din al caror singe, rends-cutu-s'a Intaiul din drepturile de capetenie al Romani lor.

Cel doi Domni romani grea sarcina aveail de Indeplinit.prile se gaseati amendou6 inteo stare din cele mai rele,

dupa un veac de o domnia ca cea fanariotica, dupa eteriasi starpirea el de cdtre Turd, cand devenisera scena resboiu-lui si jafului. Poporatiunea saraca se tinea aseunsa pe catputea, cea avuta trecuse In strainatate si nesiguranta casu-nata de rema'sitele eteriste nu Imbia poporatiunea a se in-torce la ale el camine.

Trebuia lucrat pentru linistire si amendoi Domnil 41 de-ters marl si n}eritorii osteneli.

Visteria sleita si neputinta de a incasa dtixile de la po-poratiuni, earl nu se aflail la casele lor, le adusera marlgreutati. Domnil nu gasese alt mijloc de cat a face Impru-muturi si dupa ce poporatiunea se mai IntOrse, Domnul Mol-dovel mai recurse si la Irnprumut fortat la care supuse peboieri.

Amendoi Domnii Insa reluara de la Greci veniturile ma-nastirilor si se ajutara on acele venituri Intru cheltuelile sta-tulul.

Veniturile manastiresci furs puse sub administratiuneanationals a cite unui comitet de boeri In fie-care tara, cuInsareinarea de a repara ecaretele si de a plati datoriile Inearl erail Inglodate acele manastirl de catre fostele admi-nistratiuni ale calugarilor Greci.

Amendoi Domnii se Invoiesc Insa a da pe fie-care an ma-nastirilor din res'arit cate lei 100.000.

Amendoi Domnii Isi deters tote ostenelile de a Infranaabusurile cari ajunsesera obiceiti vechiil la eel cu Ins5.rcinaripublice.

Intr'un cuvint, un dor, o miscare de Imbunatatire se simtisi se vedu chiar.

Amendoi Domnii romani privird apoi ca datorie de capeteniepentru dInsii de a Inzestra Wile cu o organisare care sase potrivdsca trebuintelor for si sa corespunda la asteptarilenatiunil date la iveala prin miscarea de la 1821, si Inacesta fury In necontenita Intelegere cu partidul national.

Era de asteptat ca, dupa veacul de suferinte sub domniafanariota, Romanii toti sa-si dea mana si sa lucreze pentrubinele general.

10

Din nefericire nu fu asa, cum vom vedea.Ast-fel, Ion S. Sturza, Domnul Moldovei, In Intelegere cu

partidul national, voi sa Inzestreze Cara cu o ConstitutiuneIn 77 ponturi prin care se acorda si celor neboieri ore-earl drepturi.

Buerii insa, retrasi eel mai multi la Cern Aug, se Imp-trivira" c,licOnd ca ponturile acelea le-ar fi facia carvunarii,§i nu numai nu deterl nici eel mai mic sprijin, dar tesura,intrigi in potriva-1 si pornira, jeluiri c& prin acele ponturifsi perd privilegiile.

Mai acuzail boierii pe Domn, pentru ca le-a supusla contributii si mai cu soma pentru ea a tntrodus

In boierie elemente populare sail cum qicea in tInguireacatre consulul rus Minciaki, viitorul Domn, Michal Sturza,ca ua rddicat persone de conditia cea mai de jos la pri-mele vrednicii ale prii». Boierii emigrati, adaogail: «nu potsa-si ascundi primejdia positiei lor, data sa tritorc In -taxa,Inaintea anularii parvenitilor In asa Imprejurari neno-rocite, ei sa Oxides° a trimite o to,nguire la Porta asuprastarii de lucruri In fiinta",, care Ii silesce a Intardia Intorcerealor, pans ce se vor nimici rangurile Incuviintate parveniti-lor si va fi destituit Domnitorul, capul lorn 1);

Si trimit Intr' adev6r o deputatiune compusa din postel-mcul Grigore Bals, vornicul Stefan Roseti, vornicul GeorgeRiscanu si Aga Alexandru Roseti, care 'Ins& sunt arestatila Silistra.

In jalba ce voiau sa. dea Sultanului aretail, ca o culmea reului, elnaintarea mai multor sutimi de omeni scosi dinIntuneric (1)».

Sultanul sustinea pe Sturza contra boierilor, earl cerealnecontenit intervenirea Rusiei i Austriei, si dete Domnitoru-lui un firman prin care-I Invoiesce pedepsirea vinovatilor.

Domnul aduna la spatAria cea mare pe boierii cap s' a-flail in Iasi, le citesce firmanul Sultanului si apol le tineurmatOrea cuvintare:

ePronia radicandu-m6 la acesta tr6pt5., de unde erammai mic Intre d-vostra, a ye stapani, ell n'am Intrebuintatnici marimea, nici asprimea Grecilor, socotind a ye do-bandi dragostea prin blandete. Dar m'am amagit si bun5.-

1) .Xenopol, Istoria Rom. vol. 11 pag. 45-46.

mo-siile

11

tatea mea v'a facut a ye uita datoriile ce v6 supun scau-nului acestuia pe care esed eu astadi.

«Aducett-ve aminte, urmeda Domnul, noi l'am per-dut prin intrigele nostre si prin gona unuia asupra, altuiade Fail stapanit streinil atatia an! s'a milostivitsi ni fa daruit iarasi, precum ram avut. Ce voiti acumasa mai facet!? Sa-1 perdeti, ca sa, ajungem mai r6i1 pOtede cum am fost?

«Fanariotil, ace! ce ye plat unora din d-vostra, nu maisunt, nici pot se fie; drept aceea, vom lua domnesci,intrehuintand topuzul si sabia, semnele Imparatesci pe earlni le-a dat Sultanul, spre Infrinarea celor neintelepti si vet!?unOsce de astadi c5, are tine a ye stapani».

Cele spuse de Domn, si mai cu osebire sfaturile sale,erail bune si patriotice ; putut Ins& potoli nici urele,nici poftele boierilor. Atunci domnul pedepsi, cum qisese,arestand pe unil la locuintele lor, pe altii surghiunindu-Isi schimband pe cei mai multi boieri slujbasi.

Linisce Insa tot nu capeta. La 1825, restabilindu-se re-latiunile intre Turcia si Rusia, boierii se IntOrsera In tara,se pusera fn lupta, si mai fatis, ne mai temendu-se deTurci, si in sfirsit isbutira a sili pe Domn sa le recunOscaprivilegii pe cari pane atunci nu le avusesera.

Anaforaua lul I S. Sturza din 1827 acorda lntr'adeverboierimei privilegi!, cum si scutirea de or! -ce dare catrestat si anume:

1) a nu-si da flu la armata;2) a nu p15.ti dari atat personale cat si pentru casele,

mosiile, livedile, dobitOcele lor, etc.3) aceeasi scutire pentru iazuri, mori, velnite si fabrice

de or! -ce fel ;4) scutire de dari pentru dijmele trase de boieri din re-

colta locuitorilor, apoi din orandile si beuturile ce boieriisinguri erail In drept sa vinda pe mosiile lor.

Mai dobandesc scutire pentru carciumele ce ar avea Inorase, precum si apararea de gasduire.

Prin urmare, boieril Moldovei indat5, dupd ce domniareveni Romanilornu se Ingrijira de alt-ceva de cat cums5.* rapeasca Domnului pe cari pans aci nu beavusesera: scutirea de or! -ce fel de dare, ba si de armata.

cá'

si

nOsuri

n'au

privilegii,

D -zed

12

Grigore Ghika, Domn al Munteniei, sa puse asemenea cutots inima la lucru ; el cauta a usura darile, Indeplinind lipsu-rile din averile monastiresci; cats a Infrina pe slujbasii je-fuitori ; chiema In tars pe boierii lugiti la Brasov Inca dintimpul eteriei ; dar Intru acesta nu isbuti; cats boieriidupa vechiu-le aveau deja un alt candidat ladomnie.

Ghika fu favorabil partidului national si pe cat putu,sprijin Ii dete.

Pe atunci, Constantin Golescu, fiul lui Radu Golescu, sitatal Golescilor, care furs mai tarc,Iiil, initiators, luptatori simuncitori al maririi si propasirii Romaniei, Constantin Go-lescu,prin traditiune boier iubitor de popor si zelos pentrua poporului tnaintare si fericire, sub domnia lui Ghika In-cepu a sa lucrare pe fata si lupta temeinic pentru a daIntarire partidului national si fericire poporului.

Densul, in cartea ce tipari la Buda In 1826 (Insemnarea edlatorid mele Constantin Radovici din Goleset facutei inanit 1824, 1825, 1826) arata pe fata relele ce cunOscea«ca se urma In patria mistra, carele nelipsind, nici notcinste, nici norodulfericire nu putem dobandio cum clis'a

eInfrInat de cunoscinta micsorimei mele in sciinte si as-cultarii intru lnveta.turi, nu as II indrasnit nici o data, urm6zadensul, sa apuc condeiul. Dar cum puteam ochi avend, sanu \red; veclend, sa nu iaiz aminte ; luand aminte, sa dinaseamen; asemenand, sa nu judec binele si sa nu poftesca-1 face aratat compatriotilor mei.»

Mai departe, lasand sa se vada bucuria lui ca domnia numai e a str'ainilor Greci si sperantele ce nutria pentru viitor,el indemna la munca si la desteptare.

Acum dar, dice Golescu, cand si domnia este Incredin-tata In mans de otcarmuitor si domn pamint6n, Maria SaGrigorie Voda Ghika ; cand si stole nationale asec,lat,cand si filosofia In limba romanesca a vorbi acuma Intaius'a inceput prin parintele ieromonachul Efrusin Poteca,profesorul filosofiei, ale caruia osIrdii ne daa forte bunenadejdii ; cand multi din nobila tinerime a patriel nostre,dupa ce savtrsit cursul Invetaturil In Europa cea lumi-nata in patrie Intors, prin care putem sa dobindim simulte talmaciri de carti In limba national5,, si mijloce sprefolosul luminei podoba si bunelor orindueli a patriei nostre.

obiceidIsi

dinsul.

<

s'ad

si-ads'ad

13

«Vremea este a ne destepta ca nisce bune gazde cart,Gond es din casele lor, aduna pe soma lor si a casnicilor,asa si not, adunand binele care din cetiri de cart' bune sifolositore, care din calatorii, care din lntilniri si adunari cuomen' din ndmurile luminate, sa-1 Impartasim compatriotilornostri si sa-1 sadim In pamintul nostru spre rodire lmultita,ca s'a castigam si not de la urmatorii nostri multumirile cece be and mosil si stramosii call, sail de la sine ail aflat,sal, de la altii ail luat, si ne -au lasat vre-un bine.»

Aceste cuvinte, deosebite prin iubirea catre nemul WI,Intocmesc o mare si stint& program de munca, al careiaConst. Golescu fosta Incepetor, iar flit set si sotil lor delupte, si munca, desAvIrsitori la 1848. Cartea numita, de sieste mai ales o descriere a oraselor europene pe care boierulGolescu le-a cercetat, tontine In acelas timp critica starilorpacatOse din tara, In asemuire cu binele, cu regula §i cufericirea de aiurea.

Nu pot a nu me supune ispitei de a cita cate ceva pentrua Invedera lumei romanesci de astac,11, starea In care se aflatara cand a perit domnia fanariotilor.

In privinta satenilor, constatand ca teranilor vecini nuscie de le mat remane timp pentru et, atat de mult lucrezala stapinil lor, Vice:

«i cu tote acestea, sunt mai fericiti de cat Romani'nostri, care lucreza numai 12 Vile pe an. Acum, adaogadinsul, judece fies-care, cart pot fi pricinele de a fi mai Inbung stare acel car' muncesc altora peste 200 Vile pe ande cci ce lucroza numai 12, de cat numai ca nu ' lipsescdin aulul urechil, de cum se nasce si pang more, cuvintele:«ado bani!» cu felurimi de mijloce prefacute, in aulire nu-mai drepte.»

Intr'alt lot aratand bum, spre Implinirea birurilor, a fap-tura D-Veiril, fratit nostri, aa fust Cate 10 asternuti pe pa-mint cu ochil in wire eo barna mare si grea puss pe pan-tecele lor, ca muscandu-i muscele si thitarii, nici sa pOtaa se ferin.

Ali crostini, tot pentru dare de ban' au fort spancluraticu capul in jos, si altii iar5,0 Inchisi In coqare de vite undele-ail dat turn si alto asemeni pedepse.n

Tot despre Implinirea birurilor mai spune ca se trimitcomeni cu suflete otravite ca sa strings remasiturile, dup.

14

ce ail fost altii earl, prefacendu-se ca ail fost trimisi pentrudreptate, ca sa; cerceteze pe ispravnici, samesi, zapcil deail urmat drept la Implinirea darilor, string de pe la lo-cuitori ravasele zapciilor de doue-trei daturl de bani. Apolpeste o lung de dile, se trimite mumbasir dup5, remasituri,cars implinesc tot acel bani ce ail dat locuitori o data.D

Dupa ce vorbesce de nedreptatile cu ludele, indureratulpatriot adaoge :

«Dar ce m'am intins intru zadar ?«Tote aceste rele urmari ale lor si-ail luat insemnare din

cele far' de cuvint iraturi ale boierilor nostri ; caci ail*Tut ca un boier ce lua spataria baga In casa-1 o maresuma, vindend pocovnicii, capitanii si alte asemenea iraturi,earl ca nisce speculanti negutatori ce si-ail numerat banii,cauta sa ia de la norod lndoit.

«A§isderea vedea si pe vistiernicul ca vindea ispramnicii,samqii, pans si zapcilicuri si ace§tia tog trebuia sa ia oasemenea suma. i adaogend tote cele-l'alte iraturi ale tu-tulor boierilor se urea la o necrec,luta soma.

Apoi, urineda oftand patriotul nesemuit :eApol cu care dreptate acest norod a fost dator sa ne

dea o asemenea suma ? 0! ce amarit5, viata a acestui norod,ce locuesce pe acest bogac pamint?

«0 ! ce agoni.sola nedrepta, cu numire de iraturi ale bo-ierilor! Ce nelegiuit5, si vrednic5, este de blesteme ; cadacestea ne -au invrajbit ; adsta sta in potriva unirei, In po-triva fratiei, in potriva celor bune cugete.»

In privinta slujbelor, care laceail parte din privilegiileboierilor, boierul Golescu arata ca aiurea nu se flumes° inslujbe de cat dupa ce cunosc orinduielele si ail capul In-destulat de tote sciintele, adaog5, :

«Iar nu ca la nol, unde nesciind nici cat sciii acel maimidi si prosti logofeti ai Divanului si ai vistieriel. i unii(din boieri) nu sciii' nici carte romanesca si numal cad suntemflu din noblete, ne lac boieri ai Divanului, urcandu-ne la cead'Intaiii trepta. Acesti boieri multi ani iscalesc on -ce anafo-rale le vor da calemgiii boieriilor cu earl sunt insarcinati,cad de vor lua anaforalele s5, be Indrepteze, li se va pareaca sunt In limbs armenesca si patria este datore sa platesc5,la asemenea omeni lea si irat deosebit ; cad slujesce no-rodului (0 ! acesta este de Ms !)

lb

In alt lot, patriotul par'ca lntrezarind putinta de o staremai bunk dice :

4i de acum Inainte parasesca-se de acele rele urmari ;cAci condeiele nu vor mai fi uscate. i asemenea urm5.rinu vor fi cunoscute numal duhovnicilor si suferite de pa-

ci condeiul va da In vilegul olMei atat urmarilecele spre folosul nemului, cat si cele spre prapadenia

Sublima apostrofa, care vedesce otarIrea omului de binede aface binele nemului

Spre a da drum condeiului, spre a traduce si tipAri cartica ast-fel la Indreptarea relelor urmari s6 ajute, ConstantinGolescu infiinta, In 1826, societatea Filarmonica, pe langacare si In num6r mai restrans de membril, mai lnfiinta sio societate secreta.

edintele societatii Filarmonice se tineatl in casa lui Go-lescu din podul Mogosoaiei, actualul palat al M. S. Regelui;el mai Infiinta la Golesci pentru copiii saraci, o scela pecare o tinu pe chieltuiala sa si care dete resultate admi-rabile. In acesta scela, pus& sub Ingrijirea profesorului AronFlorian, se primeail copii din cele trei judete vecine. La esa-menul din 1830, elevii aiz respuns la gramatica, geografie,aritmetica, istoria sfant5, si istoria natural& silimba Latina, care sciinte s'au Invetat cu atata Inlesnire Inlimba romans. In sera acelei Bile, elevii sit dat sf o re-presentatiune teatrala.1)

Societatea secret& de care vorbim, In care pe lang5, Go-lescu si I. Campinenu, lua parte si I. Heliade Radulescuisi fixase, ca lucrare a el, urmatorea programa:

1). Inflintarea de colegii nationale la Bucuresci si laCraiova;

2). Infiintare de sae normale In capitalele fie-carui judet.3). ScOle primare in fie-care sat.4). ]dare In limba nationals.5). Infiintarea unui teatru national.Domnul Munteniei, care nu Inceta a se sfatui cu partidul

11. Un martur ocular, era ce aerie despre acesta:Sera s'a urmat tot de acesti copii representatia unei tragedil numith,

Regula. Nu pote tine -va deserie multumirea privitorilor In care-I strAmutadeclamarea unei copilite de 8 ani a d-lui Gr. Leurdeanu Lacrimi de bucuriesmulgea din milli tutulor acesta copilita si mie si mai mult vedend cat estede destoillic duhul romtinesc card ar fi luerat si bine pregatit (Coresp. dinPitesci in Curierul roman din 10 Aprilie 1830).

set.

universal',

16

national, numi un comitet cu Ins5rcinare d'a intocmi regu-lamentul de reforme, preveclut de conventiunea de la Akerman.Comitetul nu putu ens6 nici sa-si Incepa lucrarile; caddeclarandu-se resboiul Intre Rusi si Tura In 1828, el fudesfiintat de fapt; iar Domnii, In feta invasiunii, fugird.

1828-1834Asupra acestor epoce vom trece mai repede, de vreme

ce ele nu legs firul istorisirei nOstre de cat intru atat caatunci s'a alcatuit Regulamentul organic, legiuire care eraIn lucrare si la 1848.

Regulamentul fu Intocmit de doue comisiuni, una pentruMuntenia, compusa din banul Grigore Baleanu, vorniculGeorge Filipescu, logof6tul Stefan Balaceanu si hatmanulAl. Vilara, avend de secretar pe vornicul Barbu Stirbei.

Pentru Moldova, comisiunea era compusa din visterniculCostake Pascanu, vornicul Costake Conacke si visterniculIordache Catargiu, avend de secretar pe Gheorghe Asaki.

Aceste comitete alcatuira Regulamentul, sub presedentiageneralului Minciaki, si apol o comisiune de trei, si anume:vornicul Mihai Sturdza, logof6tul Al. Vilara si aga GeorgeAsaki, due lucrarea la Petersburg, unde e cercetata si a-probata si apol Inapoiata generalului Kiseleff, spre a fi su-pusa celor doue obstesci adunari de revisuire, care trebuidia se Intruni, spre a se respecta principiul autonomies internea terilor. _

Regulamentul se voteza de Adunari si e pus In lucrareIn Muntenia la Iu lie 1831 si In Moldova la 1 Ianuarie 1832.

Pentru ca, cum cliseram, acesta legiuire se gasia In lu-crare la 1848, trebuie sa aratam ce cuprindea ea.

ORGANICESCUL REGULAMENT

Regulamentul organic tontine eke capitole mai atateafeluri de privilegie pentru boeri si tot atatea clase si feluricle sarcine pentru ne-boieri.

CAPIT. I.

G4tea5ca adunare extra-ordinara

Alegerea domnulul

Organisarea politics ce legiuesce Regulamentul e coprinsaIn cap. I §i. II.

Capit. I, privitor la alegerea Domnului statornicesce numalpentru boieri dreptul de a alege pe Domn si pentru uniinumal dintelnsii dreptul de a putea fi alesi.

Extraordinara obstesca adunare se compune in Munteniadin 190 madulari si anume:

1) I. P. P. S. Mitropolitul.2) 3 parinti episcopi.3) 50 boieri de I rang. de la vel-Ban pans la vel-Camaras.4) din 73 boieri de II rang de la vel Clucer paua la

vel Comis.5) din 36 deputati, alesi dintre boierii fie-carui judet, de

la vel Serdar pang la eel din urma.6) Aci se face exceptiune pentru 27 deputati ai corpora-

tiilor de prin orase, earl pot sa nu fie boieri.In Moldova, obstesca adunare extra-ordinara se compune

din 132 madulare:1) Mitropolitul si 2 episcopi.2) 45 boeri, de la maril logofeti pans la Vornicii politiei,

luandu-se pans la num'erul cerut dupa ierarchia rangului.3) din 30 boeri de la Aga pan5. la Ban inclusiv:4) din 32 deputati de judete, iarasi boeri de la Comis

rana la Setrar.5) cle un deputat al Academies de instructiune publics.6) 20 deputati ai corporatiilor din orase cad puteau fi

ne-boeri.8

18

Deci, afar& de 27 deputati In Muntenia si 20 in Moldova,numai singuri boerii puteaii alege si a fi alesi In adunareaextraordinara.

DomniT

Domnul In Muntenia, putea fi ales numai dintre boeriicu rangurile de Ban, Vornic de tara de sus sail tarade jos, de al 3-lea on al 4-lea Vornic, de Logofet de,tara de sussail de tara de jos, sail In sfirsit de eel earl, dupa punereain lucrare a Regulamentului, vor avea rangul de ministri,de si nu se vor afla In slujba.

In Moldova, nu putea fi ales de cat dintre eel earl aveailrangul de mare Logofet, mare Vornic al Moldovei de sussail de jos, de Hatman sail de Vistier, sail care, la punereain lucrare a Regulamentului, ar avea ranguri corespundetOrecu cele sus mentionate, adeca presedinte al divanului siministru, chiar dac5 nu se vor afla In slujba.

Domnii se aleg pe via si sunt Intariti de care POrta.Adunari obstesci asa Intocmite in cat numai obstesci nu

era], aveail deci s'alega pentru tar5, si pentru poporul roman,pe domnii stapAnitori o nedreptate pentru neboieri unprivilegiii pentru boieri.

Nobleta, nationalitatea Domnitorilor.Ce cerea Regulamentul viitorilor Domnitori ca conditiune

de nationalitate si de noblete ?Le cerea, Intru cat privesce nobleta, sá fie din familii

a caror nobilitate s5. se urce la mos; ear intru cat privescenationalitatea, le cerea ca naturalisatia for s5, indpa de la tata.

Asa dar, ca noblete, Regulamentul deschidea drumul latron inobilatilor din timpul regimului fanarlot si se scie ca,inobilarea se dobandia usor de tot, intre alte mijldce, princasatorie cu o nobila si prin bani. Iar In privinta nationa-Map, Regulamentul era si mai larg: nu cerea candidatuluila domnie de cat ca parintele s6i1 sa fi fost naturalisat,adeca o singura generatie de romanitate dobandit5,.

Aceste conditiuni dovedesc c5, boierimea de pe atunci asail nobleta cum se dicea ea In majoritatea el,

nu era romans; cad de ar fi fost, ea care s'arata atat degelosa de privilegii, nu le-ar fi recunoscut nobletel celei nas-

Privilegit I

teiii,

19

cut' pe timpul fanariotilor ; mai dovedesce ca nobleta Inmajoritate, nu se deosebia nici prin vechime, nu mai eraIntocmita, in cea mai mare a el parte, din urmasil boieriloror romani de pe vremile de glorie national', ci de prospetflboeriti sub Fanarioti.

Acesta se vede lamurit data trebuinta ar fi de o altsdovada pe langa art. din Regulament dintr'o Plcingere atern' adresata Jul Voda, Bibescu, cand era pe tron, si carearata ca intre eel earl pretind posturile cele marl sunt maimult de 118 fp-al grecesci si numai 84 cu adevorat romanesci.

Acest fapt si explica de ce, In mare parte, Regulamentulse ingrijesce In deosebi de fixarea si garantarea drepturilor siprivilegiilor nobleteicare era mai mult strains pe end po-porul nu e privit si tratat de cat ca unelta de munch side producere, de cat ca mijloc de Inavutire pentru aces nobili,In mare maioritate, de alte nemuri.

CAP. II

6bicinuita o4tbca adurtare

IN MUNTENIAAl doilea capitol al Regulamentului, privitor la obicinuita

obstesca adunare, intaresce si mai mult privilegiile boierilor.Inteadever, In obstesca adunare extra-ordinara, care nu

avea alts cadere de cat alegerea Domnului, puteail luaparte si 27 deputati al breslelor, adeca ai industriasilor sinegutatorilor.

In obicinuita obstesch adunare, care e menita satiseze mtiunea In lucrarea el de tOta, qiva, sa voteze biru-rile, sa cerceteze socotelile, etc., In acesta obicinuita ob-stdsca adunare nu putea sa intre nici un birnic ; ea se al-catuia din boieri si numai boieri, din omen!' cari aveailnumai drepturi si far' nici o sarcina sau datorie catre tara.

in Muntenia, acesta adunare, In ironie numita, ob§tOsca,avea 42 de madulare anume:

1) Mitropolitul si cei-tree episcopi eparchioti;2) 20 boieri de fintaia trepta;3) 19 deputati de prin judete sf unul pentru oraSul Craiova,

top boierl si ales1 numai de boieri.Mitropolitul era de drept pre§edinte.

fed-

20

Gbicinuita oOte5ca adunare

IN MOLDOVA

In Moldova, obicinuita obstesca adunare era Inchiegatadin 34 membri si anume:

1) Mitropolitul care era si presedinte ;2) Doi episcopi, de Roman si Husi;3) 16 boieri din acei de la rangul dc mare Logofat pang

la acei de rangul Baniei.De 16 dep. tinutasi Gate dot de fie-care tinut, tot boieri.

In acest capitol, este un articol, care pare a fi isvoritdin gandul ascuns d'a hrani relele obiceiuri ale boierimei,obiceiul d'a se manna Intro el pentru domnia si a se sapanecurmat unit pe altii; el legiuesce pentru viitor calea acestornenorocite apucaturi. Intr'adever, prevede ca adunarea aredrept s'arate Domnului, prin anaforale, napastuirile si plange-rile -Oaf ceea-ce e forte bine, cu tote el Intre adunare siadev6rata tara nici o legatura nu era adaoge trisaca, de va fi trebuinta, adunarea are drept sa aduca aceleplangeri si la mat Malta cunoscinta, ceea-ce InsemnOza pu-terilor str6ine, Turciei si Rusiei.

Aci autonomia Orel, care prin tratate era ocrotita Incontra Turciei, aci se inching si se jertfesce si Turciei siRusiei.

Mai mult, articolul 53 recunOsoe Domnului dreptul de aprecurma stringerea aduna'ril adeca.' a o prooroga dar11 Indatorka a lace de Indata raportul seiz catre Inalta Portasi catre ocrotitoarea Curte, cerend voie si slobozenie de aputea stringe o alta obicinuita obstesca adunare.

Aci nu e jertfita numai autonomia; aci Domnul e redusla positiunea unui functionar at streinilor si Inca la posi-tiunea unui functionar Indatorit a se inchina de o data ladot stapani protivnici si pe arnandoi a-i multami, ceeace,In firea lucrurilor, cu neputinta este.

Deci si acest al doilea capitol al Regularnentului organiclegiuesce numai privilegii boierilor ; ba Inca si mai rea,legiuesce calea pe care avea-vor sa-si branesca patimele de

21

domnia, punend In acelas timp pe cloue puteri straine ar-bitri asupra voilor teril, fia gi asa crampeiata, cum o facuseraboierii prin Regulament.

CAP. III,

Finante.Regulamentul organic, Intru cat privesce birurile, a pro-

cedat metodic. El a desfiintat mai MORI ceea ce fOrtebine fuacea sumedenie de biruri ce erau in fiinta si In-tre care mai numai pentru aerul ce respira si pentru apace bea Romanul, nu era bir.

Acesta procedare, o repetam, fost-a un bine si, ca ur-mare, usurare ar fi adus birnicului roman, data legile scrisear fi fost urmate de lumea care avea puterea fn maul

Totusi, o usurare s'a Mout, si ea fost-a reala si simtitOresi pentru popor; dar fost-a simtitore mai ales pentru aceaclasa care legiuise usurarea si avea puterea d'a facesa-i fie respectate tote drepturile.

Intr'adever, desfiintarea vamilor interiOre, adica a contri-butiunilor indirecte, precum si desfiintarea celor doue pa-rale la leil, adeca taxa de 5°/0 asupra lefilor, singurele bi-ruri cu care privilegiatil ajutorail la sarcinele statului, afolosit acestei clase Intru atat ca de aci 'nainte, cat a dom-nit Regulamentul, n'a mai plata, nimic ; ci numai lua mult,lua totul si de tote de la stat, fara sa fi contribuit cu ceva,pentru ajutorarea sarcinelor publice.

Aceste sunt imbunatatirile adeverate, ce au avut urmareade a intari si mai mult, prin Regulament, adeca a complectadesavIrsit, privilegiul privilegiatilor.

Birurile lnfiintate de Regulament sunt urmatorele:1) 0 dajdi5, personals, sait dajdia pe cap, asupra tuturor

celor cars se coprind in orinduiala plugarilor si a munci-torilor, precum si asupra tuturor locuitorilor din orase si tir-

cari vor unelti vre-un mestesug, meserie sau in-dustrie.

..kcesta dajdia este de Gate lei 30 pe cap.2) Capitatia asupra tiganilor statului, cate, lei 50 pe an

pentru aurari si cate lei 30 pentru osebire,plus c,leciueala.

Tot taxa de 55 lei o vor plati si auraril Romani.

'si

guri,

fora

22

Tiganii Statului mestesugari, dulgheri, ferari si altii vorplati taxa acelor mestesuguri.

Se scutese de acesta dare Tiganii manastiresci si al altorobraze particulare.

3) Dajdia pe ortnduiala mazililor Gate lei 45 pe an pen-tru fie-care.

4) Dare de patenta pentru negutatorl si meseriasl. Ne-gustorii eraU Impartiti In trei stari si plateau : 240, 120 si60 lei pe an. Meseriasii In dou6 stari : 90 si 50 lei. Uce-nicii si slugile plateau numal capitatia de lei 30 cand ajun-geau la virsta pravilnica.

5) Oieritul si vacarited strainilor pentru dobitocele cu carivin sa le pasuneze In Cara.

6) Darea pentru diplome atingetore de feluri si InaltariIn trepte.

Intr'un cuvint, toti locuitora terii: terani, negutatori, rne-seriasi, tigani al statului, ucenici, chiar si slugile neguta-torilor, plateail

Pe langa produsul acestor dari, statul mai Incasa :Parte din veniturile averilor mitropoliei, episcopielor si

tutor manastirilor fara. osebire.Venitul contractelor ocnelor.

« vamilor.« Brailei, Giurgiulul, Turnului din pescarii si po-

posirea corabillor siVenitul domeniilor statului.Acestea eraU isvOrele din call se hrania visteria statului.Numai boerii, boerii singur nu plateau nimic alt de cat,

taxa diplomelor do boeria.Mal mult: boerii, data exercitail vr'un comert sail industrie

nu plateau nici patenta acelei Indeletniciri (1).Tot obstea birnica si numai ea trebuia sa platesca

birurilo pentru cutia oraselor si ale satelor, adica deciulalaasupra birului ce platea statului.

peciuiala era de 4 parale la lett pe trimestru, adica 10°/0,in orasele unde aceste 4 parale erati date magistratului seplateau alte 4 parale la leu.

Aceste cutil mai primeail

(1) C. A. Rosetti, deschil6nd libraria, fu eel boier, care o rupsede fapt Qi cu most cerOnd si sraruind ca sa platesca si dinsul, casi eel-Pelt" birnioT.

bir.

si

d'intaid

toll

23

1) Banii ce va plati locuitorul fugar sail satul ce,-1 va fiprimit de la dosire 1:i pe tot timpul lipsei lui.

2) Dajdia insurateilor care Incepea de la 6 luni dup5,casAtorie. .

3) Cate 5 lei pe trimestru de la feciorul de vaduve la20 de ant.

4) Cei ce vor e§i calfe, precum §i ucenicil meterilor sislugile negustorilor.

Veniturile acestor case se Intrebuintail:1) Ca sa plat6sca simbria parcalabului (incasatorul de da'r1).2) ca s5, istovesca dajdfile birnicilor fugiti.3) ca sa istovescA dajdia birnicilor ce vor muri de la o

catagrafie la alta (adiea In timp de 7 ant).Capitatia trimestrulu! In care va muri birnicul sa platesce

de vaduva §i copiii la4) Ca sa plAtesca celor co vor fi trimi§1 s5, reclame la sta-

panire (adica 20 parale pe di) de la plecare §i LAO, la In-tore are.

5) Ca s5, rafuiasea catre visteria §i ogre cutia satuluidajdiile slugilor pe cart satenil erail datorl a le da dintre el pro-prietarului.

6) A plAti lefa dorobantilor.E de Insemnat Inca mijlocul jignitor cum sa, siluia birnicul

ca sa-§i platescA dajdia.Dac5, vre -unul nu se rafuea la vremea Warn', i se tri-

mitea dorobant ce tragea drept la casa birnicului zabavniccare, spre oslnd5,, era indatorat sa hranosed §i pe dorobant§i calul lui pan& ce-§I platea datoria.

Acest capitol al dajdfilor dovedesce mai bine de eat orice ca nu simtul de dreptate catre popor inealzia ini-mele boerilor regulamentari; dovedesce asemenea lipsa forde umanitate catre nefericitul muncitor; mai dovedesce aceanesftr§ita lAcomie care adusese pe boeri po,n5, a se scuti peei de on -ce fel de sarcina §i a arunca greutati, sarcine §idajdii cu nemiluita numai asupra neboierilor ; In sflrOt do-vedesce cä, de §i poporul, prin mi§carea lui de la 1821,scapase §i tara §i pe boeri din jugul Grecilor, aceasta n'afacut pe acel boeri mai milo§i, mai Ingaduitori §i maiomeno§1 catre ob§te.

Atp .lar boeri!, precum la 1825, impuserk rapira lui I.

Sturza din Moldova, scutirea de on -ce b;rurl, tot ast-fel qi

24

cu prilegiul Regulamentului organic, /0 asigurara iarasi pri-vilege, in OM a for intregime.

Ba Maya de data ac6sta ceva mai mult: spre a-$1 ga-ranta privilegiile mersera pans a jertfi ei insisi marele bun,pentru care vecuri cursese riuri de singe, autonomia tern',mersera, 'Ana a desfiinta, cu voie, cu fapta si cu votul for

si numai Inteal for personal interes tratatele cu Turcilale marilor Domni roman, care asigurasera Orii autonomiainterns; sever$ira, cu un cuvint, acesta mare si nepilduitafapta in contra natiunii lor, punend privilegiile ce-$1 le-giuisera, prin acea lege interns, sub ocrotirea celor doueputeri straine, Turcia si Rusia.

Este adeverat ca cele dou6 marl puteri, prin diferite tra-tate ce Incheiasera intre ele, isi acordasera, una alteia drep-turi asupra terii, pe cari tratatele Domnilor romani cuTurcii nu li le acordasera; dar tote aceste tratate dintreTurcia si Rusia) find nisce stipulatiuni incheiate despre noi, $icontra nostra, n'aveaA eel putin autoritatea morals a con-simtimintului Romanilor.

Romanii nu fusesera intrebati, nici ascultati, ci fusesera,numai condamnati, si In fata lumii, in fata vecinicei drep-tatii, acele stipulatiuni asupritOre drepturilor Romanilor,flinta morals nu puteau sa aiba.

Dar sa trecem mai departe la cercetarea coprinsului Re-gulamentu]ui organic.

Drepturi si datorii reciproce intre proprietar si alsou satean.

Dupa ce atat vorbit-a Regulamentul despre drepturile, a-dica privilegiile boierilor si despre sarcinile adica datoriileobstel neboierite, acest capitol are pretentiunea d'a infiinta$i pentru eel desmosteniti, si cu osebire pentru sateni, Ore-cari drepturi.

El pretinde ca «asigurgza faret indoiald petrecereafiintarea acestui locuitor care peinct acum era forte vremelnica.D

Si ce 6re face pentru acest locuitor?Statornicesce, in modul urmator, drepturile si indatoririle

reciproce ale proprietarilor de. mosil si ale sateniaor, le-giuind ca proprietaril sa dea satenilor o Ore-care lntindere

qi in-

25

de parnint pentru hrana si s'atenil sa", dea proprietarului vilede munca si dijma din produs.

IN MUNTENIA

Saleanul cu 4 bot o vacX va primi:pog

Pentru casa si. gradinaprajini

7

islaz 2 12cositura 3aratur5. 3

8 19In schimbul acestui pamint si drept chirie a 14 satenul

e Indatorat a lucra:12 vile cu patru boi1 di de araturaa caira un car de lemne...a da dijma din fin si din aratura.

Satenul cu 2 b0 o vacd va primi:pog.

Pentru casa sr gradindpr6jini

7islaz 1 12cositura 1 19aratura 3

6 14pranul datora, ca chiria, 12 vile de lucru cu cei 2 boi

ai s'el;0 di de aratura.Transportul unti car cu lemne.Dijma din fin si din aratura.

Satenul numat cu o vacd.pog. prajini

Pentru casa gr5.dina 7

islaz 12cositura. 15aratura 3

4 10

ysi

si

.1)

yri

o

26

Pe langa aceste dijme era :

Din tote produselefin

» vin

In Mold. in Muntenia

VI 0 111 0

1/6 1/5

/10 1/2 0

In Moldova, In cazul cel mai bun si mai favorabil, tó-ranul nu putea dobendi de cat 31/2 falci pentru /ntregalui gospodarie.

Regulamentul pastra dar cele 12 dile de munca dato-rate de saten proprietarului pe a carui mosie se afla. Darboierii perdut nici acest bine venit prilej, si mai cusoma pe acesta spre a impune satenului, la adapostulnumerului de 12 dile, o munca ce nu se putea savIrsi decat Intr'un time mai mult de cat Impatrit.

Inteadever, Regulamentul nu se multumi cu simpla formula:«12 dile» pe an, ci legiui el ce si cata munca, trebuia pri-vita ca Mouth.' Intr'o di, de si acea munca nu se putea infapt lndeplini de cat In 4 sail chiar In 5 Bile.

Eca, dupa d-1 A. D. Xenopol, la cat ajungean In realitatecele 12 dile ale Regulamentului:

2 Bile pentru 14 prajini de aratura pe care Regula-mentul le core Intr'o di.pentru prasila, In loc de 4 dile regul., a 12 praj.pe di cu adunatul si caratul recoltel.pentru secera a 3 dile regul. a 16 praj. pe disi transportul ;cosa unei falci de iarba, dup.. regul. 4 dile ;doue podvoade;caratul lemnelor;patru claci;meremetul acareturilor;/ngraditul tarinilor.

Prin urmare satenul avea sa lucreze 53 de Bilein fapt, pentru cele 12 pe care le legiuesce R.egulamentul,pe cand eub legiuirea de la 1805 lucra numal 43 de dile,

In Muntenia, munca legiuta de Regulament cerea nea-parat 48 dile, In loc de 12, spre a fi sevIrsita.

Si aceste 53 sail 48 de dile privesc numal munca pre-veduta de Regulament, nu si abuzurile ce se faceail, nu si vol-

16 «

8 »

8 «

4 »

2 »

4 »

6 »

3 »

53 »

n'au

o

27

niciile, nu si asupririle contra carora satenul n'avu nisi unadapost.

Intr'adever, cand proprietarul avea de reclamat contrasatenului, se adresa la administratie, la zapcia, care era alesde proprietari, si teranul era repede si sumar executat.

Cand insa, sateanul avea el sa, reclame contra proprie-tarului, trebuia s'apuce calea lunga, anevoiosa si costatorea procesului la judecatoril, uncle el Intalnea dreptate maianevoie de cum sa Intalnesc, diva proverb, iepurii la biserica.

Si nu fu numai acesta asuprirea pe care o legiui Regu-lamentul asupra satenului; nu; pe cand impunea birniculuisarcina mai grea, munca. mai multa, In acelasi timp tistrimta si pamIntul ce Indatora pe proprietar sa-i dea, asaIn cat, cu drepta judecata, sa pOte Vice ca Regulamentula legiuito si mai mare, de cat pang aci, saracire si stir-pire a muneitorului saten.

Si acesta strimtore -a pamintului dat satenului cu scopde interes facutu-s'a; cad, satenul indeletnicindu -se cu ores -cere de vite, nevoit era-- daca tinea sa mai aiba vitesacad& la Invoiala cu. proprietarul, Invoiela sugrumatOre, devremece legal era bietul than cu lantul grew, strins siapasator al Regulamentului de pamintul pe care se afla.

Ori-ce i s'ar fi cerut, el era silit sa dea, sa se Inchine,aa. se supuna lacomiei proprietarului, de vreme-ce alt-fel nuputea face.

Sa, se mute? SA caute la alt proprietar conditiuni mailesniciose ?

Nu; acesta nu era cu putinta birnicului.Nu; satenul nu se putea muta pentru dou6 cuvinte nas-

cocite si legiuite de Regulamentul boeresc, si anume : caciRegulamentul pe de-o parte prevedea pedepsa pentru eelare ar fi facut satenului conditiuni mai lesniciose de cat

cele prevedute In legiuirea regulamentara, si apol find caRegulamentul glasuia, ca eel care ar voi sa se mute da-tor era:

1), Cu 6 luni inainte de Sf. George, adeca pe atunci candInca nu putea fi vorba de nouile fnvoiell, sa. dea In scirecarmuitorulul si proprietarului;

2) sa plat4sca inainte si in bani -kite Indatoririle la care e

28

supus el a lucra &Mr& proprietar intr'un an socotit din divastrdnautdrif.

3) sä platesca la cutia satului de unde sä stramuta osuma potrivita cu respunderea dajdiei pe un an, In folosulacestei cutii, fara ca sd fie scutit a plati aceeasi dajdie siJa comuna unde se va stramuta.

4) Pentru capitatia, este asemenea indatorat a se raluipentru toti anil ce ar mai remane pans la facerea catagra-fiei (catagrafia se facea numai din 7 In 7 ani).

Si, acesta conditiune este aceea care pune virf nedreptatil.5) .Casa si tOte sadirile lui si alte locuri de ara,turi ce

le va fi lucrat pe acea mosia vor remane In folosul pro-prietarului, fdret nici o despdgubire.

Cum era dar cu putint'a ca, In asemeni condil ;iuni, sa semai pota gandi bietul nenorocit la o stramutare aiurea,cand legea chiar legiuia despoiarea lui? cand II lua pe ni-mic casa si gradina lui, semena'turile si Intrega lui munca

indatora Inca sa mai dea si in bani, de-o data, dajdiastatului pe mai multi ani, pe care unde s'ar fi strb.'mutatavea din nal s'o platesca, dajdia cutiel satului si plata mun-cilor pe un an pe care le-ar fi facut proprietarului.

Asa dar satenul se gasea legat de pamint, prin Regula-mentul boieresc, cu legaturi, pe care nimic, de cat numaimOrtea, le putea rupe.

Cu tOte acestea, Regulamentul, printr'o ironic, spune Inart. 144 ca «precum este proprietarul stapan cu desevirsirepe al sea p5,mint, asemenea este si satenul salasluitor pemosia iarasi cu desevirsire slobod de este acum aprOpe unveac si numai pe sfintenia acestui princip legiuit In-clatoriri reciproce, de aceea, volnic este satenul mutalocuinta Implinind insa Inclatoririle si formalitatile» ce maisus aratam.

Si aci eticheta, si aci vorba indrasnesce sa palmuiasca,bietul adever al lucrurilor si al faptelor !

Trebuinta, de pamint avea satenul pentru hrana familieisi a vitelor; a lua pamint cu invoiala, pe care sta in pu-terea proprietarului d'a o face cum voia el, era a se sara'ci;a nu lua, era sa se expue sa sufere fOmea si el si familiasi vitele lui.

Refit dar intr'un fel, rea in cel-lalt.Bietul birnic roman, dat In exploatarea proprietarului, ori-

a-si

29

cum ar fi Mout, pentru el tot numai durere, obida si saracie era.

Si intr'adev6r, Regulamentul avu dou6 imediate urmari fu-neste : depnpularea terilor, cad Romomul pe care nu-1 pu-tusera goni invasiunile barbare, isi lua acum lumea in cap,

parasea casa vi mormintul parintilor, spre a scapa debunatatile boierescului Regulament, cautand Intre straini sta-panI mai omenosi. Asemenea, cultura vitelor, Indeletnicireade capetenie a satenului, se imputing.

Slujbasii slobodi.

i tot nu se incheia nici aici lantul sarcinelor pe cariboeril regulamentari le asvIrlira, In spatele sateanului.

Regulamentul legiuia desfiintarea scutelnicilor si poslus-nicilor, adeca un drept pe care II aveati boierii pada, ad, siInfiinta In locul for pensiuni ce eraii se se plate'sca celor ceavusesera, scutelnici.

Le trebuia Insa proprietarilor slugi si tot de la sateni leluara.

Legiuira deci in Regulament ca satele sh fie datOre a daproprietarilor slujbasi liberi, luati dintre sateni si anume dupanumerul familiilor:

Satul cu 13 pang la 25 familii 1 oin.25 cc 50 2 omeni.63 « 75 « 3 a

88 « 100 « 4 u

§i asa inainte tot in acesta proportie.Deci, o nou'a, sarcina pe sateni, pe care iaca cu ce cu-

vinte liegulamentul cauta a o sfinti si deslusi In art 113:«Ffind-ca locuitoril ce haTaduiesc pe mosiile proprietarilor

se hra'nesc si se negutatoresc pe. acele acest te-meiiz tot satul se Indatoreza s5, dea pe tot anul inslujba proprietarulul si pe aceeasi movie uncle va locui, ateI Omen1 la o sun,* de familii.»

Dajdia catre stat vi catre cutia satului pentru acesti sluj-basi al' proprietatii era indatorat satul s'o platesca.

In Muntenia, num6rul familiilor de muncitori satesci, eraaratat 4n Regulament ca find de? 200.000, deci num6rulacestor slujbasi slobodi se urca la 8.000.

dar

191

s

a

.

mouil,pe

30

In Moldova, Intocmirea slujbasilor volnici era ast-fel al-catuita:

Ori-care proprietar de mosie locuita, afara de rdzesi, aveadrept a lua, pentru fie-care din mosiile sale, In folosul pa-mintescei sale gospoclarii, un om din 10 familii, sub numede slujbasi volnici.

Daca," locuitorii erail in numer de 200 sail mai putin,lua 2 Omeni la 10 familii. Acesta insemnd, ca numerul eelmai mic de slujbasi volnici era de 40 de fie-care mosie;lar cand satul nu putea indeplini numdrul volnicilor, vistie-ria se lndatora, prin Regulament, a plAti proprietarului ca-pitatia pentru acei lujbasi ce el nu ar putea. gasi.

Loa dar statul pus in aiternativa de a plati el proprieta-rului lipsa, sail de a-i da slujbasil volnici legiuiti, cu on -cepret, fie si prin volnicii.

Se Inte lege de sine ca statul nu platea, dar tot asa deinteles este ca nici proprietarul nu pagubea. Satenil erailobligati se dea slujbasii legiuiti, fie ca erail, fie ea nu erailin numer de a-I da.

Proprietaril earl nu aveail ranguri, si mandstirile, pre-cum si mitropolia si episcopiile se folosesc de asemeneadrept Intru toatd, a sa intindere.

Regulamentul organicpar ca.' cugetul muncia pe auto-ril lui pentru nedreptatile ce grdmadise asupra nefericituluibirnic prevede, ca si cum hotaririle lui vecinicie ar fiputut avea, prevede, c,icem, cd, «acest drept va remaneIn veci legal catre proprietar» si apoiurmarind un stoppositiv, banes°, scopul urcarei pretului proprietdtilor, prinfaptul fiintei acestui drept ast-fel intocmit si garantat, Regu-lamentul adaoga ca acest dreptdreptul de a avea sluj-basi volnici«trece cu proprietatea in on -ce mutare de lao Ltd cdtre altar).

toate aceste drepturi abuzive exorbitante erail daruiteproprietatii si proprietarului, care cu nimic, cu absolut ni-micnici macar cu un ban de mir, cum lice Romanulnu venia In ajutorul cheltuielelor statului.

Militie.Dorobanti.Co rdona0":Poterasi.

Citind intaiul rind din art. 5, titlul 2, Cap. IX, Anextil I: le-giuire pentru recrutatia vesel am devenit, cad' gasisem in

Si

eeriitici,

31

sfIrsit, chiar in Regulamentul organic, macar o dispositiuneegalitara. Inteadev6r, art. 5 ast tel incepe :

« Tot Bon? tinul, in virsta de 20 ant, este dator sd se scrieintru alcdtuirea militiei nacionalen.

Dar veselia mea n'a tinut de cat clipele trebuitOre pentrua strabate cu ochil dou6 rinduri, de vreme ce imediat, dup5,vorbele mai sus inscrise, articolul urmOza ast-fel:

«Se scutesc de aasta alcatuire familiile nobililor de rangulI, II, III ci IV, ale privileghiatilor diy postelnici, neamuri0 mazili, cum ci familiile preotilor ce se afict in slufba».

Tar art. 391 (sectia II) glasuiesce:«Tote sterile dajnicilor sunt supuse serisulul obstesc, afar5,

din acelea cart se scutesc prin art. 5 din anexul No. 1»,citat mai sus.

Asa dar si slujba militareasca tot numal In sarcina sta-rilor dajnice cadea.

Prin urmare, priviligiatil boieri, nici la Intocmirea militielnationale, nu luau parte, dup5, Regulament.

Acesta glasuire a Regulamentului, ea singura a de naturea statorniei contrastul intre starea din trecutul glorios sistarea de cadere In care era ajunsa boeria In timpul bandobstesca adunare a priviligiatilor vota Regulamentul.

Intr'adeve'r, In trecutul nostru glorios, «boier» si «res-boinic» tot una era; boierul era ostas, prin escelenta apa-rator al Orel facea cinste de a fi pururea In frunteapoporulul; cand Cara trebuia aparata, el da pilda curagiuluisi a jertfei; se mandria ca e Roman si ostas roman.

Boeria chiar de la ostasie le venia.Cel de pe vremea Regulamentului isi faceau din potriva

o (more, un privilegiti din scutirea de scrisul obstesc, adecade Inscriere in militia national&

Boierii nu erail Indatorati la slujba militara; aveati rosesi aci un drept : dreptul de a fi primiti In diferite comande,adeca grade Ofiteresci, dupa samuirea rangului politicesc cucare fuseser5, cinstiti.

Postelnicul, Vornicul deoras, Vornicul de temnita, Agadach voiau sa fie militari, intrati d'o data, si fara nici opregatire, fara nici o cunoscinta specials, deveniail coloneli.

Nu era vorba de slujba, era vorba de Ida, de privilegiti.Clucerul intra maior.Paharnicul » capitan.

32

Serdarul intra parucik.Pitarul »

»

praporcik.Contopistul cadet.Intr'un cuvint, si slujbele militare ofiteresci, ca si cele civile,

nu eraii pentru boieri si pentru fiii de boieri de cat un noitmijloc de a lua lefa.

Dupa definitiva formare a militiei, nu mai puteati intrade cat cadetl.

Militarii In Muntenia erail In num& de 4467 si serviciul erade sese ani.

In Moldova, numerul militarilor era de . .

Militarul scutea de bir familia lui, dacd era Insurat ; petats &and nu era Insurat.

La esirea din ostire, rangul capatat acolo da drept laun rang politicesc potrivit cu eel ostasesc, data, avea vechimede trei ani, da cadere la un rang mai mare data vechimeaIn rangul ostasesc era de sese aniasta tot pentru boieri.

Prin urmare si Intocmirea regulamentara a militiei na-tionale aducea tot sarcine numai birnicului si tot onori siprivilegii boierului.

85, trecem la dorobanti, cordonasi, etc., care iarasi nu-mai in sarcina satelor erati.

Intocmirea dorobantilor avea de stop: urmarirea si prin-derea talharilor, esecutarea pentrt incasarea birurilor si altetrebuinte ale carmuirei.

Ei erail In num& de 30 pentru fie-care carmuire si Gate10 de fie-care sub-carmuire.

Numerul total al dorobantilor si caprarilor for se ureain Muntenia la 4470 cu 18 tisti, adeca comandanti, iar InMoldova la . . cu . . . tisti.

A treia parte din dorobanti si caprari trebuia sa se aflenapristan In slujba; faceaij adeca 10 Vile pe luna, afara de«Imprejurari extraordinare si InsemnatOre Intamplari,» candtrebuiati sa vie la on -ce chemare si afara din rind.

Acesti dorobanti se luati numai dintre sateni, dupa ana-logia birnioilor. Nu intrati insa In acesta analogie, satele In-sarcinate cu paza granitei catre Austria si Moldova si cele/nsarcinate cu paza Dunarii, care intocmiall cordonasii.

Leafa dorobantilor (10 lei pe luna) cum si a caprarilor,precum si capitatia for se platia iarasi de catre sateni din

33

cutia satelor. Numal tistii si 5 lei pe luna caprarilor seplatiaii din visterie.

Dorobantul era dator a sluji tree ani.Art. 14 impune dorobantilor ca sa aiba bal., cumperati cu

.a for cheltuiala si In vreme de slujba, sa porte arme, cum-§i tmbracamintea for sa fie de o forma catanesca.

Hrana dorobantilor si a tailor era de la dtnsii.Prin urmare si acosta Intocmire folositore de alt-fel tutor

locuitorilor si mai cu osebire celor avuti, era tot o sarcinagrea si apasatOre numai si numai pentru satenii,

Boierii nici nu slujiail In dorobantime, nici nu o platiail.Satenul singur purta sarcina si cu persona si cu chel-

tuiala lul.Totalul cheltuielelor pentru dorobanti din cutia satelor

era In Muntenia de 670,500 lei; dr de la visteria, undeiarasi privilegiatii nu claii nimic, de 48,420 lei; iar In Mol-dova de . . . . lei . . . . si de la visterie . . . lei.

Cordona0 si picheta0

Linia Duna'rii, precum 0 fruntariele spre Austria si Mol-,clova, erait date In paza satelor vecine, earl tntocmialt ceeace se numia : cordonasi si pichetasi.

Indatoririle satelor, Insarcinate cu paza unul punct peDunare, erail :

1) D'a avea napristan cite patru ()meth Inarmati spre paza.,si cite dol vaslasi, cu Imbracamintea si hrana de la sinele.

2) Luntrele trebuinciOse, precum si casele de pe margine,pentru trebuinta strejuitorilor erall tot pe soma satelor.

Slujba era de o septemana si se facea cu schimbul Inlie-care Dumineca.

La fie-care punct, pe lang5, cel sdse omeni, se orinduiailvn caprar si un soldat din militia.

Hrana acestor militari erail tot satenii datori s'o dea,platind cate 20 parale pe di pentru fie-care militar.

Numerul familiilor, numite cordonasi, In Muntenia era de15.835, iar cordOnele In num& de 78, afar& de 17, pazitede militia.

Poi ecile de prin munti si alte mai midi puncturi de gra-nite, se pazesc de satele vecine, earl dali numerul trebuin-.,cios de Omeni, numiti poterasi.

3

34

Prin urmare, o mita sarcina tot pentru satenT, earl erail,datori o slujb'a public& fara se iea vr'o plata §ii fara se lise dea macar hrana In timpul slujbei.

Lista sarcinelor, precum se vede, e de tot lung.; credemInsa, ca am Incheiat-o cel putin aci, de vreme ce n'a r6-mas nici-o ramura de activitate publics In care birniculul,adeca satenului qi negustorului, §ii numai lor, sa nu li se-impue sarcine.

Resumatul Regulamentulul.

Inainte d'a trece mai departe, se- intruparn Intr'un scurtresumat dispositiunile acestul Regulament.

Dupa Regulament, boierul n'are nici o sarcina; el nu pla-tesce nimic nici pentru casa sa, nici pentru mo§ia sa, nicipentru comerciul sail industria ce va avea, nu platescenimic nici pentru dijma ce iea de la terani.

NicI un ban de la boieri nu intra In case statulul sail acomunei.

Boerii singuri sunt alegetori ; ei aleg pe Domn, exercit&dar cel mai malt drept al unel natiuni ; ei singuri Intoc-miail obicinuita obstesca Adunare, unde votail biruri si sar-cine, la cari biruri si sarcine boeril nu iati nici cea matmica parte.

Boeril puteaii singuri fi functionari si Regidamentul fixase,left' respectabile.

Intr'un cuvint, boierii aveail tote drepturile ce so pot avea.inteun stat.

Aveail mai mult de cat atat: slujba§1 obligati dintre-sateni, un feI do robi.

Din potriva, satenil singuri erail birnici ; ora§enii iarasierail birnici ; dar numai acestia.

i greil de tot era birul ; cad data am compara cata-timea de trebuinte ce omul 40 putea satisface la 1831 cu30 lei vechi cu valorea ce ace* cat4ime de obiecte certasta-41, am vedea ca leul vechiii d'atunci representa o va-lore de schimb nu numai egalk ci mull mai mare de catleul de asta-di (adica do cat cei 2 lei 28 parale, cat valoreza.leul actual In lei vechi).

Prin urmare, birul de 30 lei pe care-1 platia oil-care,birnic, fie cat de s6rac si de nevoias, fie chiar cat de b6-

35

tram; cad nu v6d In Regulament ca betranii de 1a o virstaInaintata sa fi Post scutiti, cum sunt birul de lei 30pe cap, qicem, era mai mult de cat ar fi acum eel 30 leiactuali.

Este exorbitant, este sdrobitor; cad peste putinta erasateanului de a economisi atata sums.

Asta-di t6ranul platesce statulul pe cap 6 lei noi, ceeacechiar netinend sema de vahirea realanu e de cat maiputin de jumatate, ca la 1848.

Satenii Intocmiad ei singuil militia, boerii nu erad decat ofiteri; s5.tenii singuri erad dorobanti si cordonasi sipichetasi si Inca pe soeotela for propria, platindu-si calulsi Imbracamintea de dorobanti, haine, m5.ncarea si chiarlucrurile de earl era nevoie pentru slujba.

Acest Organicesc 11,,gulament, carta privilegielor ce-siasiguraserA boierii si carta miserei poporului, era in pu-tere la 1848, cand s'a ivit revolutiunea.

Kiseleff despre Regulamentul Organic.

Dupa ce vedura'm ce cuprinde Organicescul Regulament,nu e, cred, fara interes de a arata ce credea despre acest Regu-lament insusi administratorul general rus, comitele Kiseleff.

Se scie ca, in privinta multor dispositiuni, Kiseleff a datboierilor din comitete si celor din adun5,rile do revisuirebune si pentru obstea roman5, folositore sfaturi. N'a lostIns& ascultat, pentru ca acesta ar fi Imputinat lohisele boie-rilor

Cu privire la Intocmirile Regulamentului des pre sateni,comitele Kiseleff, Inteo scrisOre catre Butenieff, represen-tantul Rusiel la Constantinopole, din timpul cand boieriialcatuiail Regulamentul,

ca oar trebui sa se introduce, ore-cari schimbari In uncledispositiuni care, find redactate namat de boiert, n'ad. avutIn vedere de cat interesul exclusiv si r6d inteles al proprie-t5til; ca comitetul Insarcinat cu a for redactare a lasat sase strecore, din nebagare de sema, sad In chip precugetat,asedari ce ar putea da loc la incalcari cari ar T Ingreu-natOre si putin echit ibile pentru teran; ca adunarea gene-rals de revizuire, compusz de as0men,ea num din boiert, segrabi, pote pentru aceleasi motive, a Investi acele clausule

aster -4i,

tf

36

cu a ei intarire. In curind Insa, neajunsurile esira la lu-mina qi este neapdrat a se adopts in privirea disposifiilorde care e vorba nisce amendamente, cu atat mai mult cd ast-fel cum sunt concepute intocmirile actuale daze putintd prat-cipelut n adundrilor, ale caror interese de proprietar suntidentice, de a intrebuinta tote mijlOcele vechiului regimpentru a sdrobi clasele de josh.

Semnaleza asemenea hotarirea pretului de despagubirepentru muncile nefacute care e lasat la arbitrariul pro-prietarului; apol ca nu se face nici o deosebire Intru catprivesce munca pentru acei sateni cari, din pricina ingus-timel mosiilor, nu ar fi putut dobandi Intreg pamentui pre-veclut de Regulament.

Mai ales o observatie a lui Kiseleff este interesanta: eaprivesce Intinderea pamintului dat satenilor Moldoveni. Aciel spune:

< De §i s'a mentinut numerul de Bile de munca fixat devechia legislatie, el (Regulamentul) nu ineuviinfdza sateniloracelq spacia de pamint §i, In loc de a hotarI ceea-ce eranphotarit In vechia lege, el lasa, in fiinta clausule invederatIngreun5,t6re pentru sateni si cari devin Inca si mai multde and spatiul de pamint la care aveati dreptul pans acum,este comparativ redus la jumetate. >

In privinta dispositiunilor privitOre la stramutare, Kiseleffnecajit pentru ca In zadar incercase a dobindi imbunatati-rea sortei satenilor, scrie lui Butenieff contra barbosilor(boerii de cl. I care purtail barba) ca eel. ar fi eel mai tur-buratori intriganti din top omenii cu barbs earl viermuescsub caciula ceruluin.

«Adunarea compusa din boeri, nu a facut alt-ceva de cdta incdleca drepturile claselor inferiore; find constituiti jude-catori In propria for causa, este lucru firesc ca s5, cautenumai a-si spori propriele for privilegil, In paguba acelorace nu sunt representati, nici aperati de nimeni ; ail mers atiltde departe in cat, printr'un artirol viclan al deice, ail legatde pamint pe sateni, cari sunt liberi de drept, .i in toteclilele tind a face din ei nisce robs pentru a-i apdsa fi maimult.»

Credem oh aceste aprecieri, care fac on6re spiritului dedreptate al comisarului rus, intocmesc critica cea mai temei-nica a purtarel boerilor regulamentari.

37

Ori-ce am mai adaoga noi asupra legiuirilor regulamen-tare nu 'Dote sa cantaresca In cumpena adeverului, dreptatiisi a bunei judecati, cat criticele acestea ale unul strain, faranici un fel de patima In causa de fata, fara nisi un interesde cat sftnta dreptate.

Constatam dar, Impreuna cu comitele Kiseleff, ca boierilregulamentari, judecator! In a for propria causa, Incal-cat drepturile claselor inferiore, a ail facut din ele rob!, sprea le putea ap6sa si mai mult.

Acest adever ast-fel dovedit, ne remane sa trideplinim ofOrte placuta datoria calre putinii boieri din partidul na-tional, carl ail luptat contra tendintei de apesare a celoralti, exprimandu-le recunoscinta nernului romanesc.

Nu putem, cu parere de red, a da aci de o cam datanumele lor, earl ar trebui sa fie tutulor cunoscute si cu recunoscinta Inconjurate; spune-vom Ins& a au fost, In obs-tesca adunare a MuntenieT, In num6r de 11 si ca ail re-fusat a pune a for iscalitura pe Regulament.

Spune-vom asemenea, cu nemarginita parere de Mil, darcu respect pentru adev6r, ea Curierul Romdnesc, singurulorgan de publicitate ce aparea pe atuncl sub directiunea siIngrijirea lui I. Eliade Radulescu, unul din capii de maitardiu al revolutunii de la 1848, stria despre comitetul re-gulamentar moklovenesc urmatOrele:

«Mddularele lui cele vrednice de toatcZ lauda strand Si derecunopiqa compatriotilor, in aceastd vreme de 8 lunfcata durat lucrarea regulamentuluinu au incetat din ostene-lele cele mai silitdre ysi neobosite ; acum 'inset odihna qi linifteacea mad multumitdre imp4rdtesce pe inima for cea aprinsd dedragostea patriet, in care se intorc incarcat,7 de mulfumireaconsciin(d (1).

Nu asa, si cu drept, simtea si credea partidul national.Vom mai aminti asemenea, tot spre lauda spiritulul de

dreptate al comitelui Kiseleff, ca criticele ce Mouse pro-iectului regulamentar inaintea comitetelor de redactare siInaintea boierilor din obstesca Adunare, el le-a continuat siIn urma, dupa ce Regulamentul devenise legea Vara §i fusesepus In lucrare chiar sub vigilenta sa priveghiere, Indreptan-du-le mai ales asupra spiritului de nedreptate ce vedea ea

(1) Curierul Roman No 6 din 30 Nlartie 1830.

aft

38

va domni din partea boierilor, la aplicarea mai departe aRegula mentului.

Inteadever, in eel din urma al seil cuvint, tinut catreObstesca Adunare din 1834, Kiseleff atrage bagarea de somacasucira pricinei Inseranatore a plugarilor.»

cAcesta trepta de locuitori, vice mesagiul, fiind cu totalincredintatd numai la ingrijirea bund-voinfa steipanirei ysi

a mddularilor ace,stei aclundri, afteptd de la a d-vostra dreptatea se pa'zi nestramutat drepturile ei ; cand Inteleptele legiuirice-i privesc pe se vor pune In lucrare cu acea curd-fenie de cuget nepdrtinire cu care s'ai1 cumpatat la a foralcatuire, ctind mesurile in potriva abaterilor sluibafilor anesd(iosti lacomii a arendafilor se vor pdzi &ramie, atuncinumai muncitorul plugar ve va resplati cu bogie in pro-ducturi cu linisce, dreptatea ce vefi ardta cdtre dinsul.»

0d-eine vede cat de amara e aci critica ce sa adapostestebig, sub respectul datorat unei legiuiri in lucrare. Kiseleffcunoscea, din faptele si incercarile trecutulul, cunoscea dintendintele boierilor, ca asuprirea catre saten era pentru dlnsiinestramutata; scia acesta si o spusese in scrisorea catreButenieff in care qicea ca Domnul si boieril, singuri jude-catori In a for causa, avend interese identice, vor puteasdrobi pe saten; mai scia ca boierii si Domnul numai douecalauze interesul si frica, si deci umanitarul Kiseleff,la aceste doue ale for simVminte face apel in favorea sa-tenilor, spunend boierilor ca de vor ocroti pe sateni si vorfi drepti cu ei, acestia le vor resplati dreptatea prin pro-ducturi si prin bogatie; iar de nu, Kiseleff, cu adanca In-leiepciune si inteldpta prevedere, be anunta nelinistea.

A fost o proorocire, dar proorocire usora, dat find boieriisi ale for apueaturi.

Mai semnalam, iarasi pentru a fi respectuosi adeverului is-tonic, ca administratiunea comitelui Kiseleff fost-a bland5,, fost-aharnica si prevecletore; Ca ea a luptat si a isbutit a micsorarelele fometei, a imputina si stirpi bantuielile ciumel si ho-lerel; ca In sfIrsit luptat-a cu putere pentru a face pe boierimai Ingaduitori, mai bun! si mai drepti catre clasele pe car!le numesc inferiore, luptat-a asemenea, si de mu]te ori cuisbanda, contra abuzurilor slujbasilor, car! saraciati si stin-geati poporatiunea.

fi

dtnciifi

fi

fi

urmail:

39

A fost o Intemplare, pentru Romani fericita, ca nu alt-cineva fusese lnsarcinat cu misiunea ce a indeplinit Kiseleff.

ALEXANDRU GJ1IKA (1834-1842)

Alexandru Ghika fu lintarit de Porta Domn al Munteniei,In 1834, adica contra chiar a Regulamentului, care prevedeaca Domnul sa fie ales de Adunarea pretinsa, ob§tesca, darconform cu o stipulatiune a tratatului de la Petersburg In-tro Ru0 §i Turd.

Partidul national din adunare, compus din eel earl nu vo-tasera Regulamentul, v6clu In acesta o ttirbire a drepturilorOrel §i se constitui In opositiune sub I. Campineanu, dejacunoscut Inca de mai nainte; prin munca §i luptele sale pen-tru binele i Inaintarea terii. Langa.' dinsul se grupara Em.Baleanu, lancu Ruset, Gr. Cantacuzino §i itncet-Incet acestgrupulet ajunse a fi majoritatea Camerei, &and se ceru in-troducerea in Regulament a unui nal articol, care precisaart. 52 din Regulamentul Munteniei §i 54 din RegulamentulMoldovei, In Intelesul ca nici o schimbare In institutiunileregulamentare sa nu pota fi introdusa de cat In urma au-torisarii speciale a Portil §i a Rusial.

Partidul national vec,lu In acest articol o noua atingere aautonomies terii 5i se Impotrivi din tote puterile Intemein-du-se pe faptul ca, acest articol nu exista In Regulamentultiparit sub comitele Kiseleff.

Prin mijlocirea lui Eliade, partidul national se puse In In-telegere cu Domnitorul, cautand a-1 atrage In a sa actiune.Domnitorul, cu tota greutatea positiunii sale, consimti.

Fu Insa ovaitor §i prin acesta I§1 Instraino, §i partidulnational §i perdu i sprijinul consulului rus.

Ob§tasca adunare fu disolvata §i alegeri noui se facura.Aasta noua, adunare fu contraria hit Ghika, mal cu sema

pentru ca luase ore-care m'esuri u§uratOre satenilor; ea tntr'olunga doleanta, redactata de Bibescu, viitorul Domn, it3i

de Vilara, censureza amar pe Domnitor, dupa ce-I refusasepropunerea de a u§ura sarcinele grele ale satenilor.

40

Acesta anafora fu supusa Curti lor suverana si protectritkpotrivit stipularilor Regulamentului, si se numi o anchetacompusa din Sekib-Efendi si Duhamel.

Rivalii Domnului lucrara, ca si Domnul, dand baniunul si altii delegatulul turcesc, &esti din urma mai multibani; raportul anchetel fu defavorabil si Ghika depus la 'TOctobre 1842.

Trebuie sa recun6scem ca anii eel d'intaiii al domniellui Ghika, pe cat fu In Intelegere cu partidul-national, furlspornici In lucrari. Braila deveni port liber; se deters Ore-cari Ingrijiri scolelor, tiparindu-se cu litere latine tabelele-pentru Invetamintul mutual ; Domnul sustinu societatea filar-monica, protegui teatrul national, etc., pe Tiganii manasti-resci Ii emancipa la 34, precum Campineanu si GolesciEliberasera Inca de mai nainte pe Tiganii lor.

In anil din urma, fu insa atat de sovaitor si nehotarlt,atat de pornit contra partidului national, In cat nu se Im-potrivi la nici o mesura, In vederea stIrpirei acestul partici,prin esiluri si persecutiuni.

1842-48Ajuns'am la cel din urma doi Domni, cari precedara sit

sub care isbucni, atat In Moldova, cat si In Muntenia, mis-carea de la 1848: Michai Sturdza, In MoldovaG. Bibescu,In Muntenia.

Aceste dou6 domnii, trebuind a 11 cu arOnuntime stu-diate, ceea ce acum nu e cu putinta, de vreme ce nu tOte-documentele sunt publicate ; pe de alts parte, Intru cat pri-vesce starea de lucruri de sub a for domnie, acesta veclen-du-se bine din chiar proclamatiunile celor dou6credem ca putem trece la cercetarea specials a lul 184&In Moldova si In Muntenia.

iti

miscari,

41

P ARTEA II.

1848Miccarea nationals de Ia 1848 fu resultatul unei hide-

lungate mind lupte ale partidului national, muncilupte a caror fiinta se vede din chiar a rostra de fats schi-tare (partea I); fu asemenea darea pe fats a aspiratiunilorpentru faptuirea carora lucrase lucra tinerimea, atat totarn cat Si In strainatate; fu In sfircit isbucnirea dorului demai bine al claselor oropsite, al celor nedreptatiti, perse-cutati Si apesati.

Elementele nemultumirilor atat de multe eraa In cat la unloc Intrupate n'acteptaa de cat prilegiul d'a se da pe fats.

Isbucnirea revolutiunii de la 1848 In Francia, la caretinerimea romana aflat5, acolo, lua parte, cum vom vedeamai jos; trecerea acestei revolutiuni In Germania, ajungereaei la Viena, fu numai scanteia care dete foc mind suferin-telor generale, minei aspiratiunilor patriotice ale tinerimeici ale partidului national.

Sa schitarn mai tntai rolul faptele tinerimei romane InFrancia.

Tinerimea romana in Francia

Traind Intr'un media in care omul nu era nici oropsit,nici nedreptatit, nici apasat atat cat era birnicul roman

vedend cum ci ce fel lucraa acolo omenii de inimasi doritori de binele n6mului Tor, pentru a pune cape uneistari de lucruri care nici macar se apropia de ticalocia dela noi, tineril romani, otarlii a cactiga In Francia nu nu-mai lumina culturei ci a unei educatiuni moderne, ci ciacea Inaltare de simtiminte care face pe om sa vada In altom do nenaul lui un egal sa lupte, chiar cu jertfe detot felul, pentru a ajunge la marele stop al egalitatildreptatii pentru toti, tinerii romani se asociara in FranciaIa munca, lupta i chiar la primejdiile legate de acele lupte.

In acesta lucrare, tinerimea romana tncepu mai anttiaprintr'o concentrare a ei, printr'o adunare la un lot, pentruca ast-fel, comunicandu-ci unii altora cele ce aflaa din tar*cad atunci In Ora nu era slobod a se scrie ci tipari fie

i §i

§i

§i

qi

§i

§i

42

on -ce despre suferintele tern, ci numal din corespondentsparticulare A, putea afla cate ceva; se adunara asemeneain scopul de a se cunosce de-aprope, de-a s& uni unii cualtii §i de-a ca§tiga unii In altii incredere, de a-§i imparta§ivederile lor cu privire la aspiratiile ce fie-care nutria pen-tru o mai bun& stare de lucruri In tam for s5. adunarA,In shrvit, in scopul de a Intocmi to limpreuna un manunchiticalauzit de acelea§1 idei, sperante §i aspiratiuni pentru hinele§ii fericirea general& a Romanilor.

Din aceste consideraOuni de ordine cu totul patriotic5.,se nascura societatile, cabinetele de lectura saa biblioteceleromane pe cari tinerimea le thin* la Paris.

Miscarea acesta de impreura intelegere se incepu chiarla 1845, sub numirea de Societatea stucloncilor romeini,care-§1 avu biblioteca sa. In 1845, erail doue cabinete decitire: Salon Montpensier, Palais Royal, 230 §i in la Courdu Commerce, 7 entre les rues de 1'Ecole de medecine etSaint-Andre des Arts. (1)

La 1848, biblioteca roman& era instalata in Place Sor-bonne 3, §i se afla pus& sub patronagiul marelui poet La-martine.

In darea de Min& despre mersul societatil pe 1845, 1846i?.i 1847 citim aceste frumose cuvinte, cari fac onOre tine-rimel de atunci din tote punctele de vedere: (2)

«Veniti In Paris forte tineri, Vara a fi mai nainte tnta-rip §i preparati in patrie printr'o educatie romans, traindaci despartiti de fratil lor (munteni §i moldoveni uito,nd &asunt Ili ai aceleia0 mume), junil perdeau cu incetul totsentimentul national, pan& §i suvenirul §i limba t era lor.Franta, acesta tar& minunata, acesta tar& clasica a intelege-rii §i libertatii, gonia lesne pe smerita Rom5,nie din inima lor.

«Multi din ei, adaoga raportul, simtiail ca ail o datorintade a implini catre patria lor, ca sunt datori a initia natiaroman& la acea desvoltare a spiritului §i a inimei ce feri-cesc pe natiile latine, surorile ei din Europa occidentala, §ia o realta prin stirpirea acelor prejudecati absurde, acelor

(1) Scrisorile luT N. N. Ruc5.reanu c5tr5 G. Barit. din 9 Febr. si 9 Oct1845 aflate la Academi5, Coresp Barit. In 1846, presedinte at soc. era IonGhica, secretar C. A Rosetti si casier Sc. Virnav; mai erau membri : Co-galniceanu, N. BAlcescu, Dim. si I. Bratianu, Gr. Romalo, etc.

(2) Dare de aanid despre lucrarile comitetulul societatii studentilor romansdin Paris, de S. N. Varnav, casier.

f

43

idol ruginite i anti-sociale, acelei coruptiuni si degradatiimorale, ce valurile earl de secoli au bantuit Romania, iarmai cu sem& domnia Fanariotilor, au introdus In sinul ei.D

Raportul arata apoi dificultatile ce Inttmpinara descura-gearea pe care le-o insufla lipsa sprijinului ce sperail dintara, si la care aveaii drept; arata asemenea calomniile princare vrastnasii luminarii lnegriau societatea ; apoi con-stata isbanda tinerimei (1) ci In fine Incheia ast-fel :

Credem ca. Romanii au Inceput a simti positia formarirea la care pot ajunge de se vor grabi a pa,si cu inimacatre .

allemane la junime a se prepara cu inima pentru mi-siunea la care este chemata si a nu uita ca acesta misiunea et este numai morals i intelectuala; ca, ea trebue sacaute a destepta, a Intari, a realta marele suflet at Roma-niei, Orsand Intr'insul lumina, care-1 va face a cuntiscelegea datorintei, legea dreptatii i iubirea, acesta, aripa ainimilor care le apropie una catre alta, be Infratesce si leInalta tinpreuna catre Dumneqeiln.

Vrednice, marl si sfinte cuvinte, pe cari mareta genera-fun° ce le-a rostit, sciut-a sa, le si faptuiasca,, spre a elglorie i nemurire si spre a patriei tnaltare i fericire!

tineri al generatiunii, care Moll pe 1848, nu seoprira, aci. Impin§i de iubirea neamulul, lucrara pentru caomenii cari ilustrau natiunea francesa sa cunosca pe sora elLatina do la Dunare, s'o iubesca i s'o is sub a for puter-nica ocrotire.

Slant& si rodnica munca!Citam numai cate-va din faptele acelei tinerimi.El cautara a castiga qiare In favorea Romaniel, spre a

face cunoscut poporul roman, Franciei. Ast-fel C. A. Rosettila 1845, cand se afla la Paris, se asocia en tinerii earlinflintara ciiarul les l.Ecoles al caruia prim numer aparu la

(1) In lista donatorilor societ4iI, g5sim cu sume maT insemnate pe d-nilVarnav S. V. 3.000 fr.; d-na Florescu A. 1.190 fr.; Bratianu D. 1.190 fr.;

Brat!anu I. C. 1.190 fr.; Ghika 1. D. 650 fr. ; Ghika D. I. 595 fr.; CazimirMich. 22 015 fr. Msg.!' prin testament, care Insl era nul din causa neinde-plinirel formelor ei a minoritatil testatorulu1 (fratii promisera totu0 a-1 exe-cuta); A. C. Golescu adunase in tara 7.000 fr. pentru societate @i suma s'a

primit.Num5rul celor subscrieT In Paris, pentru anul 1848, era de 137 cu cotisatil

de tr. 978 pe

gi

§i

Qi

:

tuna.

44

1 Iunie 1845, redactat de un comitet, sub presedentia luiLouis Blanc.

Aderentii qiarului format o societate democratica al careiacentru era la diar, rue Saint-Jacques. Aci se organisail ma-nifestarT, ca cea care fu cu ocasiunea suspendarii cursuri-lor Quinet §i Michelet.

Mai castigara si cliarele Be/ orme, De'bats, National §i altele.Cautati tinerii romani necontenit sa-si creeze, sa -s! Imul-

tesca relatiuni, pe care sa le faca favorabile patriei for siisbutira la aceasta prin intrarea-le In societatile francmaso-nice. Ast-fel, chiar In 1844 sail 45, Rosetti si cu ambiiBratieni ail intrat in loja Atlzdnere des Et/rangers, care erauna din cele mai republicane din Paris, si in care se tra-tail cestiuni de economie socials. La lntrunirile ce se tineailluau parte Frederic Bastiat, Odillon Barot si altii; se pu-sera asemenea In legatura cu comitetele opositiunii, etc.

La 1847, cu ocasiunea anului noti, Romanil cati se hflaitIn Paris se Intelesera a trimete unora din barbatii, canrepresintaii mai bine ale for simtiminte, un album, o pan-earth, acoperita cu semnaturile lor. Intre acesti ba'rbati fu§i Quinet, care respunse prin scrisorea sa din 3 Ianuarie,.In care citim urmatOrele cuvinte:

«Nesciind cum am putut merita acest pretios suvenir,trebue se ved In el un apel serios ce-mi este adresat Innumele nationalitatil moldo-romane. MT-aduceti aminte prinacesta, d-lor, ca e de datoria mea d'a me ocupa de aced&nationalitate amenintata asta-di si de a-i apara drepturile,dupa ale mele slabe puteri. Sunt fericit d'a contracta catreD-v. un angajament de acest fel, fie ca-mi se va redeschidecatedra de la College de France, fie ca void fi redus a-micontinua cursurile prin mijloce cu totul altele.n

Iaca cum scia tinerimea se atraga pentru Romania sim-patia si sprijinul moralmente puternic al unor omen! caQuinet si altii.

La primirea acestei scrisori, In colonia romans, fu o bu-curia fait margin!. Toti otarIra sa se duca, In corp, semultumesca, aceluia care asa de bine Intelesese patrioticul forscop. Inteadever, Dumineca viitore, tinerii Romani se sipresintar5. la Quinet.

Dumitru Bratianu, In numele tutulor, rosti un discurs

1W

45

cum numal el scia s6 fax& In care palpitaii vii durerilesi lacrimele Romanimel, alaturi de sperantele ei pentruvictor.

Traducem aci, cat de lung este, acest cantic trist si du-reros, care se incheia insa printr'o fanfara de sperante sigurrealisabile.

D. Bratianu Vise : (1)

Domnule,

Omagiul pe care am indrasnit sa vi-1 oferim cu ocasia anululnoti a Jost forte slab. De ce n'am avut insA curagiul sA lucrAmdupa inima nostrA ? De ce aveam sa ne temem langa vol? Denimic, o scim acum. Ar fi trebuit s'o scim mat d'inainte, pote osciam. Dar val ! cand de vecurT tote usile ne sunt inchise, cand devecurT mans palpitanta pe care o intindem .la toti este totuslreapinsa cu nepasare, cu dispret, cum am fi putut indrasni, ne-cunoscutY cum eram de voT, sunt acum cite -va Mile, sa batemfarA a tremura la usa insusT a luT Quinet ?

Scrisorea bine-voitore, generosA, cu care ne-atl gratificat, sari-sore pe care o iubim ca cel maT frumos titlu al nationalitateT nostre,ne permite astA-dT sa indrasnim ma! mult. Primirea simpatica,al carui object. suntem in acest moment, ne da puterea si dem-nitatea ce convin unor omen! liberi, ne dA certitudinea caDumnedetil nu ne va pArAsi nicl o data, pentru-cA vol, nu esteasa, nicl odata nu ne yeti parasi!

Obiclnuit cum sunteti a ye da din belsug inima sufletulpentru tot ce sufere, v'atT intrebat :

tee am Mout ca as merit acesta prima dovada de simpatie ?»0, Domnule, nu voT yeti contesta Moldo-Romanilor dreptul de afi venit BA sOrba valurile de consolatie si de sperantA pe carl,din inaltimea catedrel, le-atT revOrsat asupra omenirei !

De eke orT nu ne-am simtit cuprinsi de un for divin la au4u1 acelel vocT profetice care, in fie-care ne aducea ade-vOruri noun; de ate or!, cu ochT scaldati in lacrime, n'am secsstrigAte de bucurie, n'am grit de pe bancA, cand vol ilustrulvostru amic, ca doT marl preotT, singurl depozitari al secretelorProvidenteT, smulgeatT inaintea nostra lintoliul ce acopera peeroica Polonie ne Magi s'o intrevedem plinA de viata $i deputere, trebuind sA apara in curind pe pAmintul celor vi!, in-frumusetata cu tote suferintele pe carl au facut'o sa indure.

De cate or!, wind de la curs si intrand a casa, intrand in noln'am vCrsat lacrime, lacrime amare ! SA nu ye pall ing

1.66 de ele: nu sfasierile morteT ne torturall inima; durerea no-

1) Aceste discursuri, cum si scrisOrea, sunt imprumtate dintr'un manu-script al luI Bataillard din 1847, aflat Intre hartiile lul 1. C. BrAtianu.

Ali,

insine,

si

li 1i

ci

gi

1i

46

gra era durerea copiluluT care se nasce; suferiam pentru cane simteam renascend!

De cate on nu ne am clis, in disperarea nOstra: Ce, numeleRomanieT nu va resuna nicT o data intre zidurile ColegiululFranteT ? Ce, Quinet refusa-va botezul noueT revelatiuni copilululcare plange crede? Ce, Romania nasce in dilele cele maT frumoseale omeniriT; cerul spre a serbatori nascerea eT, a dat lumelcharta Liberate si a iubirei; Dumnedeil s'a pogorit din cerurT,s'a fb.cut om si a leganat copilaria el cu propriele I mainT; vul-turul roman a abdicat la imperiul lumeT, lepadat trasnetele,s'a facut Roman, a luat crucea $i a urmarit aorta acestul copil;toil barbariT, tool eroil AsieT, Hung $i Gotii, Baiazet Maho-met, profetii deiT, tool plecat inaintea acestuT copil, or!

sfarimat de el; aruncat singur, pe un pamint strain, a strA-batut 18 vecuri de foc $i de sange, tot-deauna in piciore, tot-d'a-una copil, tot-d'a-una tin6r, tet-d'a-una Roman; si ore peri-va,in 4ilele vostre, copilul acesta, pe care Dumnederi l'a fascia casimbol al iubirei al putere sale, ca imagine a acelora earl seiubesc §i cred in el?

Fi-va dar un genii] al rthilui maT puternic de cat Dumnedeulnostru de cat Dumnedeul parintilor nostri, genii care, dupace a lasat pe acest copil sä vada groza cella din urma supliciua o suta de popore cadute imprejurul luT, ar veni sä-I jertfescacel din urma, spre a-1 face sä sutere maT mult si a umili pe tata?

Ce, in anul 1847, cand, dup. vecurT de ghieturT.si de intuneric,o primavara vecinica incepe a spunta pentru lumea morala, candtote popOrele se ivesc la lumina dileT ca semintele pamintuluiin fie-care prima-vara, simtindu-se ca traiesc, sfarama tirania co-losulul care !Area ca, le-a inmormintat pentru tot1deauna, es desub pamint, isT ridica capetele catre cer, se acopera de foT, seincoroneza cu florT $i, spre gloria CreatoruluT, umplu universul dearmoniT fara numer, de colori side parfumurT; candinimele tuturorpoporelor, atrase de centrul for de gravitate, de Dumnedeu, seagita, prind putere intona, imnul Libertatil, intocmaT ca mi-riadele de mid flinte pe carT le vedem la prima raffia a sorelui,pline de bucurie $i de speranta, aruncand slahele for imbarca-tiuni pe marea nesfarsita a cerurilor, facend sa r6sune aerul demil de cantece, amestecate cu sgomotul melodios al delicatelorfor lopetT cautand sä se inalte ma sus, tot maT sus, in lumeanecunoscuta a spatielor; cand tot insufletesce. cand tot iea vista,tot cresce, tot se ridica, Romania singura, fiind-ca a trait tot-d'a-una, a luptat tot-d'a-una, pogorise-va ore in momint plinade viata si de libertate, fara sa lase in urma-T un suspin o la-crima, o parere de reti ?

Ce, nu este de ajuns pentru Dumnedeii, cand s'a are-tat printrenoT, ca a insufletit ceea-ce Ware viata; trebue sa omore pe eelvii ca sa ne dovedesca puterea luT ? Trebue, pentru marirea luT,ca imnurile de bucurie si de veselie ale celor ce primesc vista

$i

ai

si

si-a

sisail

eat

si

cart

si

si

si

47

sä fie vecinie amestecate cu plansetele i scrisnirea dintilor aleacelora carora ea li se smiilge?

Ce, Dumnedeul crestinilor sa, fie maT crud de cat dell pa'ginismuluT si n'a renuntat la jertfa mieluselului de cat spre aface ca altarele sa fumege sub eel maT nevinovat sange al fami-liei omenesel?

Ce, trebue ca un popor sa mora din momentul in care incepea-sT intelege sorta ? Si Dumnedeul pe care it prearnarim, Dumne-deul a tot puternicieT, teme-se perde prestigiul, data s'arface cunoseut omuluT ?

Ce, acela ce sl a his furl omuluT, acela care ne'a chemat fillluT Dumnec;leil si care e- Dumnedeul lumeT, ore sa nu maT ureasä salasluesca intru not si ore sufletul, care face parte din el,care se simte liber, trebue sä mora, pentru pament si sa sborein cerurT ?

Nu, no ! Acestea sunt blesteme I Nu, Romania nu va muri !Daca ea ar muri, nenorocire, nenorocire tie, omenire ! Vulturulroman pierind, a luat cu el trasnetele luT; vulturul roman pa-rasindu-te, tl-ar lua crucea.

Nu, nu! Sufletul care. di si nopte, plutesce intre cerment; flacara aceia tainica care strabate in locasurile celormortI, inflacareza spiritele a mil de eroT sfintiti prin martirin sile face sa, intre in sufletele poporelor pe earl le a6 botezat culacrimele si singele lor. Sufletul acesta mare, care planeza pestemarl si muntl, merge de is din cer sufletul luT Dumnezeii si'1 porta in Grecia, in Spania, in Polonia, in Italia, pretutindeniunde aude un strigat, pretutindenT unde vede o lacrima.

Nu, sufletul acesta nu putea lipsi RomanieT ; ea n'a v6dutInca hidosul sl sfasietorul spectacol al cioclilor Libertatel fume,cart yin sa surprinda copilul in ruga si sä sape gropT in jurulJut ; ea n'a asteptat ca copilul s'o chieme prin tipete, si a aler-gat inaintea luT.

Prin puterea sufletulul vostru, ne-ati descoperit nou6 insi-ne; atighicit starea sufletelor nostre, si ne -aft dis : «SuntetT, atl fostsi yeti fi tot-d'auna; m6 voi6 ocupa de nationalitatea vostra ame-nintata si.T voi6 apara drepturile, dupa slabele mele puterl. Suntvesel ca contractez cu vol o legatura de acest fel, fie ca cate-dra de la Colegiul FranteT imi va fi deschisa, fie ca voiu fi silita-mT continua in vetanaintul prin alto mijloce». ET bine, inainteaJul Dumnede6 si inaintea vostra, si not juram pe altarul Patrieisa murim cu totii pentru inv6taturile Maiestrului.

Tern plul ne a fost inchis ; no ne mat este ingaduit sa ne ru-gam impreuna, si totusT, Domnul fie laudat, nimenT no va venisa ne insulte religia, nimenT nu va indrasni sa urce treptelecatedrei vostre. Doctrinele vostre luasera o prea mare exten-siune ca sa mat pota fi mult timp inchise intre zielurile unuTtemplu, fie el chiar Colegiul Frantei. V6 trebuia drept templulumea ; drept altar, inima fie-caruia din not. Le aveti. Dumne-Oil no ne-a despartit de cat ca sa ne unesca mat bine.

ph-

ea -ti

si

48

Slabele vostre puterl, pe earl poporele si regii le cunosc, sla-bele vostre puterl sunt Franca, Franca Jeannel D'Arc, Franca dela Fleurus si Austerlitz, Franca de la 1830, Dumneclee si tot ceare viata in omenire. Numal in Romania ye astepta opt milionede credinciosl, obicinuiti sa face, minuni, cad n'ae trait de catdin minuni.

0, Romanie, Romanie, data, Quinet te-ar cunosce! Dar to vacunosce, viata to iT va fi povestita. Da, ye vom spune-o; ye vomda trecutul presentul nostru; vol ne yeti da viitorul, ni l'atT

dat!

Quinet respunse :

Domnilor,

MT-e frica, in emotiunea de care me vedetI plin, ca'mI vorlipsi cuvintele; cad simt ca pasul pe care it facetY in acest mo-ment nu se adreseza de be mie, ci are o insemnare mai adince,

chiar straina personei mele.Cine sunt ce am facut eu ca se, merit a asculta asemenea

cuvinte ? Nu le-asi putea intelege, dace, n'ar 11 pentru mine stri-gatul unel nationalitati care traesce, care fierbe in voi si pecare nimic in lume nu o va pute stirpi!

Mi-ati amintit ince, odata ca este datoria off-carui om public,in Franca, se merga Inaintea poporelor cart Geri sa renasca; pri-mesc aceste cuvinte sfinte, ca o prevestire sigura pentru renas-cerea poporuluY moldo-roman.

Suntetl o natiune crestina. Pentru ce se gandesc uniT sä yeinstraineze, se ye vincla ? De -$i slabi, in aparenta, pe vol se des-fasura totusT cea mai mare afacere a vecului, cestiunea Orien-tulul. Trece-vetY in Were, ca o prada, din manele Turciel intr'aleRusiel? Dar tine v'a supus? Nimeni! A1T incheiat tractate, cad

fort urmarea unor infringeri. Aveti tot ce da dreptul ne-muritor, o traditie, o literature care se destepta, o limbs propria$i rude, cu a nostra. In sfirsit, nationalitatea \rostra ne este ne-cesara ; dace, peritT voY, noT insine suntem isbiti in acelasi timp;sunteti stavila nostra la meth -c,li, dupe cum este Polonia la mecla-nopte.

Vol, earl veniti sa cautati in Franca aerul liber ce ye lipsesceadesea; vol earl representati tinerimeamoldo-romans earl suntetisperanta Orel, sä nu ye descuragiati din causa greutatilor. Cesunt ele fata cu scopul ce urmariti? 0 nationalitate de aparat,sufletul until popor de pastrat, de scapat, este, ort -ce s'ar intam-pla, cea mai stanta misiune ce se pOte oferi 6menilor. Nu socotitinicl numerul vostru, nici pe al dusmanilor. Sunteti inconjuraff,inveluiti de inimici puternicY, Turcia, Rusia, Austria; dar eceva mai presus, maT puternic, mai invingibil, mai indestructibilde cat tote puterile pamintului: sufletul care traesee in cuvintele

ci

ci

si

sisi

n'an

49

ce rostirati! lacrimele pi6se ce ve curg din ochi; spiritul national$i eroic, pe care it aratarAti, simtirea nemuritore ce ye subjugain acest moment; data acest spirit se propage, niinic pe lume nuYe va putea nimici; din potriva, fie-care Ali Ye va intari si, hindca tote cuvintele ce rostim aci suet seriose, trebue sä adaogce," nu aveti numal o patrie de aperat, ci ea yeti fi datori o face,pot° chiar cu pretul songelui!

Fie ca aceste cuvinte sa strebata pans in Moldova si in Mun-tenia. Ele vor dovedi parintilor vostri, amicilor, campatriotilor,ca Franta nu este pentru vol, nici pentru el, o tera, strains, casentimentul terii vostre nu face de cat O. se, calesca printre nol,si ce, alianta dintre Francesi si Moldo-Romani este in sine unlucru sevarsit in spirite.

Ceea-ce ati facut, domnilor, nu este numai o dorinta, e faptuireaunet nationalitati vii si neperitore, in inima generatiunel careeste stapana pe viitor !

Entusiasmul ce produse intre Romanii de fat& acest its-puns era atat de mare si de comunicativ, in cat unul dinci, Varnav, luand cuvintul, dupa ce arata strinsa unire celega pe tot! tinerii Romani, ceea-ce le promite forta, striga:St/ *ram to(1 de a muri pentru patrie!

,5ii top jurard.Tinerimea castigase definitiv romanimei pe Quinet. Pe

langa Lamartine si Quinet, ea castiga causel romane sipe alti barbati, ca Michelet, Louis Blanc, Beranger, etc.,top barbati dintre eel earl inspiraii si calauziaa opiniuneapublics trances& si sciu a-1 face simpatici cause' redesteptariiRomaniei, aratand-o pe ac6sta si facend sa fie recunoscutaca o sora mai mica a Franciel, dar cu atat mai vrednicade iubire, cu cat era mai isolata de natiunile surori.

Isbucnirea revolutiunii de la 1848 in Francia fu, pentrutinerimea roman& din Paris, Inca un bine venit prilej de aatrage, si In cercuri mai mar!, bine-voitOrea si fratesca aten-tiune a Francesilor asupra Romaniei.

Multi din Romani luara parte la miscarea Francesilor, luptara,muncirk se expusera, Impreun& cu ei, $i prin aceste jertfedin parte-le stabilira relatiuni pe earl pericolul comun lenasce, pe earl numal mOrtea le Intrerupe si cad mult folo-sira Romaniei mai apol.

Dupa isbucnirea revolutiunii si formarea guvernulul pro-visoria, tinerimea scolara romans se infa'tisa guvernulul Ingrupa, cu stegul sell, si-1 arata a el caldurosa simpatie pentru

4

50

Francia si pentru guvern. Furl primiti de d-nn! Buchez,Barthelemi Saint-Hilaire si Adam.

D-1 Buchez, ajutor la primaria Parisulul, le r6spunse ur-matorele la discursul ce pulled :

«In numele guvernulul provisoriii, primim cu recunos-cint5 acest semn de simpatie ce ne dati d-vOstra.

«Noi nu ne miraram Ca d-vOstr5, v'e aflarati, impreun5.cu nol, pe baricade. In Franta, se proclamase de mull prin-cipiul fraternitatii natiunilor si d-vOstra trebue sa ne soco-titi ca pe fratil d-vostr5.. Nol aflaram cu no! Omeni din totepoporele Europe! (afiatori in Paris) lmplinind acelas lucru.Asa, ceea ce se facu in Paris nu este numai un lucru frau-tuzesc, ci este un lucru european. Ceea ce pe Franta a ose-bit'o tot-deauna este ca ea primi pururea in sinul seti pe topomenii, Carl' air trebuit a se jertfi si cari voira a se uni cudinsa spre a face lucruri de jertfire.

«Europa, domnita Indelungat de guverne monarhice, Isisfisie ea insu-si lanturile sale.

«Principii Europe!, insuflati de egoismul de a stapini, secertair pentru provincil, si in acelasi timp mahometanisrnulcalca Orientul, el calca si Europa 'Ana la Dunare.

«Voi singuri, slab! cum erat!, prin al vostru curagiir siprin silintele vostre, traserati luarea aminte a Europe!; slabicum erati, si mai fara nici un ajutor, vol aci si castigat, nulibertatea, ci totusi nadejdea ca peste putin o vet! avea.Avem cuvint a crede ca Europa, libera odata si ne for-mand de cat oi singur5, natiune, va arunca ochii in paxtileOrientulul, de unde ii veni si ei acesta lumina pentru carevoi vo rugati, si c5, ea (Europa) va scapa atunci pe fratilsei. Ac6sta e datorinta sa de fraternitate.

eAci, nu se vcrbesce de pop6re cars se tern de vre-o sub-jugare, de care mandria frantuzesca se sfiesce ; aci numa! e Intrebarea de acea aplecare a natiunilor de a intra.la prepnsuri; aci e vorba de un mare lucru al civilisatiei;e vorba pentru a se lnapoia civilisatiel acelei WI unde uneleorde, in trecerea for starimara tote, lInfatosind acel feno-men singular al unul popor domnitor, care Intiaceea piere,prin chiar pacatele sale.

«Vol aveti a face lucruri marl, pentru ca vol suntep a-vangarda Europe! inturnata c5.tre Orient.

«Nu putem patrunde viitorul; avem Ins& cuvInt a credo

51

ca acest veac nu se va lncheia (1900), pan5, nu se va asi-gura deplina sorts provincielor dunarene si nu va dotnni li-beAatea In Orile cari fusers primariul el leagan. Noi nicide cum nu putem uita Intatele serviciuri ce facu poporulvostru. Istoria le p5,stra pe acelea si voi avetI dreptate aye lauda (d'être lorieux) cu trecutul vostru si eu cred cafill vostril vor ti vrednicl de str5.bunil vostril 1). o

Dupa acestea, deputatiunea romans, cu cuvinte de bucurie,dete guvernulul provisoriii un steag.

D-I Buchez primindu-1 vise: uPrimim steagul vostru, siII vom aid-tura la acele steagurl numer6se ale natiunilor Eu-rope, cari tote sunt aid Intrunite, ca un simbol al uniunelpoporelor.h

Solemnitatea se Inchee cu strigarea: Vive la Republiqu^ !Vive le gouvernement provisoire!

Tineril roman!, patriot! Inainte de tote si Incalditi de celece vedusera si In parte si faptuisera, precum si de cuvintelede inimi lnaltatOre ce audisera, se hotarlra, sa se IntOrc5,1nOra, spre a lucra la a el regenerare.

Intre eel dinto,I earl plecara, tura fratil D. si I. Bratianu;ei se oprira la Viena si vedura si cunoscura si se tnteleseracu studentii romani de acolo, Intre cari cel mai entusiast,cum spun Notitele remase de la I. C. Bratianu, era NicolaePopea,

PREGATIRI IN TARA

In tars, starea de lucruri era atat de rea si de nesuferitaIn cat tot' doriau, voiau si asteptaii o schimbare.

Dar data top* doriau schimbarea, scopurile ce urmariatinu aceleasl

Intr'adevk boierii eel marl, poftitori ca tot-d'a-una detron, voiau si lucrait la resturnarea lui Bibescu, pentru a-Ilua locul, remanend ca in urma, cand numai unul dintre totis'ar face Domn, sa se une-tca In contra-I si ast-felse repete la infinit acele inlantuiri de intrigi si de luptesterpe si ucid6tOre, numal in vederea dob5,ndirii tronulul.

1) Traducerea facuta in Gazeta Transilvaniei din 1848.

cel-ralti

ere).

52

Partidul national insa, nu un stop asa de josnic urmaria;el voia reInvierea Romaniei, intrarea el, prin modernisare,in familia statelor europene si intocmirea unor institutiuniearl sä ajute, sa provoce chiar, prop&sirea general& mora15.,culturala, civic& a tutor Romani lor si prin acesta chiar pro-pasirea taril tntregi; el voia ca Romanii sa devie toti de opotriva inaintea legilor; sa aiba, totl drepturi, iar nu unitnumai drepturi si altii numal sarcine

Multi era' in tinerimea de atunci earl nutria' acesteaspiratiuni; inima for be doria, cugetul for le impunea sa lu-creze si iubirea patriei II impingea la tot felul de jertfc.

Cat despre popor, birnicul nenorocit, care gemia turtitsub greutatea darilor si a nedreptatilor, el astepta mantu-irea cu nesaturata insetare; cad cutitul ajunsese la os, pa-harul suferintelor era plin si nemal lipsind de cat o picatura,pentru a-1 face sa se reverse.

Domnia Bibescului In Muntenia si a lul It Sturdza inMoldova, fu acea picatura.

De la un cap la altul al Vera, apasarea Meuse sa, se nascauri. earl se tniiripaii In cantecul:

Din CerneV la DorohoTTara-T plina de ciocol

Bate, Domne, pe ciocolCum ne bat §i el pe noT.

apasarea Mouse asemenea se-se nose& si sa cr4sca do-rinta fierbinte de o schimbare, cad pururea Mut, in chiarexcesul lul, pedepsa isi are si lecuirea o provoc5,.

Dar nu numai poporul si negustorimea singurii birnicisi singurii numal cu datoril Para drepturi nu numai el do-ria' si voia' schimbarea in bine.

Femeile cu a for inima de tot rent milosa, deters si din-sole sprijin spiritulul de reforme. D-sora Magheru, spun No-titele lub I. C. Bratianu, castiga, pe tatal-seil pentru causapoporului ; II rugs, Il implora, II caclu in genuchi si act -feldeslipi pe Magheru de regimul d'atunci si dete poporuluisi causer lul pe acel b&rbat, care to unul din stlIpil miscarii.

Mamele si surorile asemenea se simtiaa atrase spre fiiisi fratii for europenisati si, cu drag, Incurageati pe duelgii

53

si bonjuristi cum Si numiati In batjocura batenii boeri

Boerii eel mici, earl si el purtail cu silk jugul regimuluice-I umilia si-I Linea In positiuni inferi6re, silindu-i a chel-tui ale for merite pentru tolosul boerilor nedestoinici, cartocupaii positiunile superiOre, boieril eel midi, qicem, voiaizsi el schimbarea, pentru a putea sa aiba rolul la care leda drept munca si meritul lor.

Numai Domnil dar, si putinil for amici, carora singuristarea de lucruri le folosia, numal ei o sustineatl, numaiel voiau ca ea si mai departe sa dainuiasca.

Cand dar atmosfera In tares acesta era, isbucnirea re-volutiunii In Francia si Intinderea ei 'Ana la Viena, facupe toti sa click: a sosit momentul! §i s5, se punk pe lucru.

Inceputul 11 facura Moldovenii.

1848

IN MOLDOVA

Tineril moldoveni, earl' doriarl propasirea si bineledupes ce de mai multe on se intalnir5. In taina; dupes cestatornicira intre clinsil mai multe puncte de vederi comune,hotartra ca miscarea for de regenerare sa o savirsasca peo tale cu totul lega15.. Stapanirea afland de lntrunirile aces-tea, Intreba pe d-nii C. Rolla, Lascar Roseti, M. Iepu-reanu, P. Cazimir, N. Ghica si V. Alexandri: cari sunt do-rintele obstei?

Dinsii r'espunsera ca nu pot lua asupra-si acesta sar-Gina de a vorbi In numele obstei, Para sa se fi sfatuit maiAntal cu acea obste.

In acest stop, In sera de 27 Martie 1848, se tinu o In-trunire la hotel Regensburg, vecin cu palatul Domnitorului;luara parte la Intrunire vre-o 2000 persOne din tote sta-rile scciale, Ieseni si de prin judete; asista chiar ministruldin launtru Stefanaki Catargi si aga (prefectul politiei) Pruncu.

D-nil Rola, Roseti, Ghica si cei-lalti aratara celor in-truniti dorinta ministrulul si adunarea numi un comitet casa redigeze cererile < pentru Imbunatatirea Romanilor dinMoldova»; comitetul so Intruni, lucra, si a doua-cli, la intru-

t6rii,

54

nirea de la logoretui Costache Sturza, supuse obOei lucra-rea. Iata textul chiar al acelei lucrari :

Fracilor

In prejma dovedilor vederate de suferintele ce se simt de poporulMoldovel §i a neaparatelor imbunatatiri ce cere starea tare!, ocar-muirea, prin organul d lul ministru, adresat la cate-va persemedin locuitorT, spre a se da opinia publica in privirea suferintelorfoi a imbunatatirei starer poporulul MoldoveT. Acele persone res-pundend d-lui ministru ca nu pot lua asupra for insarcinarea dea areta opiniile ob,te1, pana a nu cerceta in sinul el, indatorita merge in sinul obtel §i a asculta glasurile sale, spre a le im-part* ocarmuireT, D. ministru nu numal ca a primit .acestapropunere, cunoscend singur bola Orel §i neaparata ei trebuintade vindecare, ci a fagaduit O. vie insu0 in mijlocul fratilor s'eT,ca un om ce, find insarcinat a pazi regulamentul tereT, trebue safie insufletit de dorinta binelul ob§tesc.

DecT, in 27 Martie 1848, seara pe la 7 ceasurT, adunandu-senumerosa obste, alcatuita de tote starile din tern, precum §i dinstrain! de tote natiile ce locuesc in Moldova, acea obqte an alesun comitet in care §i-a depus tots increderea sa §i l'a insar-cinat a areta carmuirei sin4irile §i dorintele de care este pa-truns fie-care.

Comitetul dar, adunandu-se asta-di in 28 Martie 1848, §i cer-cetand starea critica de asta-di a societatei, s'a incredintat incuget curat §i nemicat de patimi, ca pentru de a pune Moldovape o tale de fericire, mijlocele cele mar sigure §i mar neaparattrebuitore aunt urmatorele:

1. Santa Wire a RegulamentuluT, in tot cuprinsul s6it §i faranicl o restalmacire:

2- Sacarea coruptiei prin pravill inadins acute §i a abusu-rilor ce isvorasc din acea coruptie.

3. Siguranta personala, adica nimeni sa nu OM fl pedepsitde cat pe temeiul legilor §i in urmarea unel hotararT judecatoresci.

Fieqce-care arestuit sa fie intatoqat in vreme de 20 ceasuridinaintea tribunalulul competinte.

4. Grabnica imbunatatire a locuitorilor sateni atat in relatiafor cu proprietarii mo§ielor, cat §i in acelea cu carmuirea, pre-cum contenirea tuturor beilicurilor cunoscute subt numirea deplata qi cele-l'alte.

5. Alcatuirea unel nouT catagrafii, spre a scapa de inapilarepe toti nenorocitii locuitorl, earl stint asta-di asupritT prin mg-surile catagratieT trecute.

6. Mazilil, rupta0, ruptele vistierieT qi cele-l'alte clasurl pri-viligiate sa fie ocrotiti, potrivit Regulamentului, sä nu mai fientrebuintatl in trebile particulare.

s'ad

s'ad

55

7. PrivighetoriT A se alega. dupa, glAsuirea RegulamentuluT,tars nicl o inriurire a carmuireY.

8. Reforma scolelor pe o temelie larga si nationals, spre NU-pandirea luminarilor in tot poporul.

9. Desarmarea grabnica a arnautilor si a altor ce s'ati inar-mat de ocarmuire si inchezasuirea for pentru viitor ca nu vormaT fi pricina de turburare publics.

10. Ridicarea pedepselor trupesci injositore caracteruluT de mi-litie nationals, imbunatatirea hranel sale si maT ales drOpta inain-tare in ranguri dupe meriturT personale,

11. MilitariT earl ail slujit patriel si earl au castigat recupos-cinta obstesca sa fie scutitl de mi.-0e dajdiT, child vor esi dinslujba.

12. MinistriT sa aiba deplina libertate pravilnicesca in lucrarilelor, pentru ca sa porte tots respunderea acestor lucrari.

13. Desfiintarea poslineT(1) ca una ce este vatamatore agricul-turel si comerciului terei.

14. Imbunatatirea portulul Galati, ca eel mai mare canal alinflorireT comertului si agricultureT terei.

15. Radicarea morals si socials a clerulul.16. Pazire cu sfintenie a legilor pe earl se rezima creditul

public, si acesta in privirea tutulor, fare osebire, pentru sigurantarelatiilor comerciale.

17. Informarea unuT tribunal de comer in Iasi; codul de co-mert al Frantel, consfintit de Regulament, sa fie talmacit inlimbs. tereT.

18. Banil de reserve O. fie intrebuintatT in formarea unelbance de scont pentru inlesnirea negotului t'ereT.

19. Hrana obstei de prin tirgurT O. fie subt cea maT de apropeIngrijire a stapinirei, spre a nu se maT face mijloc de imboga-tire particulars.

20. Ase4area politiei tirgurilor pe principiT omenesci in pri-virea nenorocitilor arestati.

21. Liberarea tuturor arestatilor in pricini politice atat civilecat si militare ; reintorcerea driturilor politice acelor carora lis'ati ridicat nedrept .pentru asemenea pricini.

22. Nestramutarea din posturl a amploiatilor vrednicT si cin-stitT si inaintarea for in posturl maT inalte, potrivit Regulamen-tulul, precum si sporirea lefilor for spre a le inlesni mijloce deo vietuire cinstita si neatirnata.

23. To%T amploiatii sa fie respuncletori pentru faptele for inlucrarile slujbelor, ce le vor fi incredintate.

24. Infiintarea until banc national pe cel mai sigur temeiti.25. Grabnici reforme de imbunatatirT in condica criminals, in

procedurl si in sistemul pedepselor.

(1) Poslina era o taxa de export asupra granelor, al card produs ObstdscaAdunare II harazise Domnulul, peste lista civila fixati de Regulament sichiar contra lul.

56

26. Impartire drepta si potrivit Regulamentulul, a banilorpensiilor si indreptarea abusurilor ce s'ail introdus in impartt-rea acestor haul.

27. Ofisurile slobozite pan& acum de ocarmuire in ramul ju-decatoresc si administrativ sa se supue voturilor Obstescei Adu-nag, §i pe viitor sa se contenesca de a se slobozi asemeneaofisuri, fara a fi cercetate de Adunare.

28. Seansele tribunalelor sa fie publice.29. Seansele Obstestei Adunari sa fie publice. Tinerea bunel

orindueli in sinul el sa atirne de acesta insusi, iar nu de vorniciade japrocli.

30. Tot pamintenul sa. MIA' dreptul de a adresa jalba ObstesceiAdunari.

31. Deputatii sa nu pots fi in slujba, 0, nu OM primi nicirangurT, nici multumire banesca in vremea deputatiel lor.

32. Chipul ce s'a intrebuintat la alegerile deputatilor, fiind iipotriva legilor si in urmare §i Obstesca Adunare de astacji fiindrodul acestul chip, nu insufla nici o incredere obstei, deci acestaadunare sa se desfiinteze si indata sa se insghebe o noun Camera,fara nici o inriurire asupra alegkorilor din partea carmuirei,pentru ca acea Camera sa fie adeverata representatie a natiei siadeverata inchizasluire a fericirel patriel.

33. In puterea art. 57 din Regulament, Camera sa aiba dreptulde a face Domnulul punere inainte a tot fulul de lucrurl privitOrela folosul obstesc.

34. Radicarea censurer in privirea tuturor trebilor si a inte-reselor din launtrul tarei.

35. Informare grabnica a unel guardil cetatene prin tote tir-gurile tarel, alcatuita atat de Romani, cat si de strainil proprietari.

(ss) Lorgu Sturza, C. George Cantacuzino, (madulari alComitetulul).

Adunarea aproba tOte cererile si pans sera le si subscri-sera peste 800 persone.

Insusi Mitropolitul Meletie puce a sa semnatura pe actuldorinte]or obstei.

Comitetul lmpartasi ministrulul copie, spre a o supuneDomnului, nadajduind ca,' Maria Sa se va tine de raga,-duiala ce dase de a implini dorintele obstei.

Aceste dorinte precum se vedeeraii f6rte moderate;cad afara de libertatea presel, responsabilitatea ministrilorsi garda nationals, tOte cele-lalte cereri numai si numaidrepta si tara abuzuri aplicare a Regulamentulul o cereal]. (1)

(1) Trebue s5, spunem ins6 ca tinerimea §1-a mArginit cererile la cele 35

57

Domnul, Ins5, dupa cum spune Alexandri (1), remase surdla cererile obstel si porunci militiel sa aresteze pe turbu-ratori (?); iar el se Inchise in cazarma.

ese sute de soldat,1 si pompieri calca casa logofkuluiSturza si negasind de cat pe stapanii easel, alerga la lo-cuinta lui Alecu Mavrocordat. Acolo se aflau chAi-va tineriearl* asteptail respunsul de la Domn. Membri comitetului,earl fusesera la rninistru. se intorc si spun GA Vod5, nuprimesce cererile.

Mai In acelas timp, soldatii navaiesc In casa, loves° cupatul puscilor, prind si tirasc cu el pe duo la ca-sarma dupa ce au sfarlmat mobilele din casa.. Se mai °aka,casa cneazului G. Cantacuzin, casa Rosetestilor, a lui N.Docan, Lupu Bals, VIrnav si altele multe, arestandu-se peste200 persone.

Trel-spre-dece dintre eel arestati si anume: Alecu Moruzi,Lascar Roseti, Raducan Roseti, Dim. Roseti, Alecu Cuza,Roma lo, M. Iepureanu, Moldovanu, N. Catargiu, Filipescu,B. Cantacuzin, P. Ba Is si Miclescu, cunt legati In carute deposts si porniti spre Galati si apoi trecu(i la Niacin, Medsa fi fost nici judecati, nici osanditi de vr'o autoritate, po-trivit legit

Se fac liste de proscriptii pe judete si se dati ordine catinerimea de la Paris s5, fie oprita de a se Int Orce in patria. (2).

Dupa aceste ispravi, Domnul public& urmatorul offs cuNo. 134, din 29 Martie 1848.

Iubifflor noftri or4eni de tote treptele din Capita icl!

Cu o vie mahniciune am privit nelinistea ce v'a invAluit incurgere de cA.te-va (Ale, care s'a pricinuit de cal -va netrebniclcu cugetarf tulburate dintre boeri.

Dragostea pArintescA ce Domnia nostrA avem pentru d-v. nea indemnat de la inceput a lua mesurile cuvenite pentru alinarea

puncte, pentru ca nadiljduia ca ele primindu-se si prin urmare si disolvareaadunarei, va putea in urma sa propuna reformele democratice mai aceleiace doria si pe care mai tardia in August 1848 le-a si redactat si publicatM. Cogalniceanu In Bucovina, sub titlul de: Dorintele partidel nalionale dinMoldova. Aci se cuprindea : egalitatea drepturilor civile si politice ; adunareobstesca compusa din representantil tutor starilor ; instructie egall si gra-tuna ; contributia generala; oborirea rangurilor; oborirea boierescului si im-proprietarirea satenilor, etc.

(1) V. Alexandri, Protestatia In numele Moldovei, a omenirei si a luiDumnedea.

(2) V. Alexandri, Protestatia In numele Moldovii, a omenirei si a lui D-zeil.

tineri, si-1

58

neodihneI ce numitiT au imprastiat in sanul pacinicilor d-v fa-insa aceeasi simtire parintesca ne-a povetuit iarasi, ca maT

intrebuintam tote chipurile de blandete, de care pu-rurea am dat dovada, cu nadejde ca se vor intorce de la sinecu datornica rinduiala.

Vecjend in sfirsit ca in ac&sta bland* pomenitiT, restalma-cind-o, s'ati obrasnicit din mult in maT mult, diipa care Orin-tesca nostra inima n'a maT putut suferi a ye vedea in necazu-rile ingrozirel, ce Mcea cu singura tintire, de a sminti res-turna dreptatile ocarmuireT liniscea obstesca, NoT am intre-buintat mesuri pentru imprastierea turburatorilor, prinden-du-se pe eel maT vinovatT dintre dinsiT, luat cuvenitelernesuri asupra-le, pentru restatornicirea linistel de care v'atTbucurat cu necurmare de la suirea Nostra pe scaunul DomnieTtArei 'Ana acum.

Iubitii nostri oraseni ! MaT multe dove4T dat incredintaredespre prielnicele cugetari ce p'a'strarn pentru d-v, in cat trebuesa credeti cu neindoire ca vestirea ce ye facem pentru conteni-rea pricinel de ne-odihna ce ati avut, i earl precurmatrelatiile de negot, este de multa manghere pentru noT, care ne-am interesat pururea cu osebire pentru buna petrecere ferici-rea d-v.

Ne r6maindu-ne dar de cat a ye multumi pentru dragosteace ne-atT dovedit si la acest prilej, prin increderea ce ne-atiaratat, asteptand cu laudata rabdare punerea la tale a obstescu-luT d-v. parinte; ne grabim tot-de-o-data a ye incredinta despresfarimarea cu totul a complotulul urzit cu viclene inchipuiriademenirT v6 sfatuim ca, incredintandu-ve in parintele d-v.,sa del:arta-0 tots Ingrijirea ce all avut, fies-carele sa-sT urmezeca si maT Inainte indeletnicirele sale fara nicl o indoire, remainddesayirsit ineredinta0 ca ocarmuirea a luat tote mesurile tre-buitore ca sä ye apere de suferinci.

141 29 Martie 1848 No. 134.

Ast-fel, luand miscaril pe capil ei si o de maT nainteorganisare neesistand ; er pe de alts parte, teroarea sa-panirei Ingrozind pe toll, miscarea din Moldova se putuprivi ca stinsa.

Stinsu-s'a cu adeverat sgomotul ce s'a Mout si tacereamormIntuluT tnceput-a iarasi a domni; dar remas -a In inimatinerimei si a poporului neatins si crescut-a si tnvigoratu-s'aInca prin persecutiune, dorul mantuird patriel, prin careisvortt-a nu tardiu: Dorintele particlului national din Mol-dova, publicate de Cogalniceanu.

Causa drepta, causa avend martiril, mai curand sail maTtarditi trebuia sa isbutesca . a isbutit. .

mini,inteiu s&

s'att

v'ati

sisi

sisi

si

siand

si

sisi

si

59

PREGATIRILE IN MUNTENIA

Societatea secrets, inflintata de Constantin Golescu, (1) numuri cu mortea lui; ea fu urmata de I. Campinenu si Inurma de nepotul ski Ion Ghika, iar pe la 1843 lua nu-mele: Dreptate-frlqiet. N. Balcescu, f5.cea parte si clInsul fucare initia pe capitanul Christian Tell.

Balcescu fu apostolul eel mai ager si zelos; cu timpulel atrase In adsta societate pe maiorul Voinescu II, Boliac,Bolintinenu, Deivos, Al. G. Golescu, Marin Serghiescu, Fi-lipescu si alti civill si militari (2). Capitanul Tell initia ped. Al. Christofi (3).

Societatea literara asemeneq esista si-si urma lucrarea;ea n'avea nimic ascuns ; dar faptul Intrunirei Ja un loc amai multor Orneni, voind binele terii, nu rail, efect putearemane, chiar din punct do vedere politic; ea apropia pe6meni, /I Acea s5.-si comunice unii altora vederile si, chiardin acest schimb, nu putea sa nu isvorasca o apropiere ipe alte terenuri de cat eel literar.

Cand isbucni revolutia frances5, din 1848, societatea Drep-tate-Fracia, care acum coprindea pe totl tineril doritori dereforme, hot5.A si ea ca sa se misce.

Libra'ria lui C. A. Rosetti si Winterhalder situat5, In fataactualului Club regal, cam unde e magazinul Regiei, deveni locde Intrunire a tinerimel; top veniail acolo spre a afla sciriledin Europa si a-si comunica unii altora vederile for asuprace erati si el datori s5, fad,.

Intruniri, negresit midi, si numal intre eel din societateaDreptate-Fra(iel, se tinura la Rosetti, In strada Isvorului,mai spre centru de Gradina cu cal' si urmara acolo panscand politia lncepu a inconjura casa In fie-care nOpte. Laacele Intruniri, luau parte Ion Ghika, Golescil, Voinescu IIsi altii.

Dupa ce Intrunirile nu se mai putur5, tine la Rosetti, selinura la Golesci. La una din acele Intruniri s5, si lntocmi co-

(1) Vedl mai sus pag. 15.(2) Ion Ghika. Scrisorl catre Alexandri, edicia 1887, pag. 689,(3) Al. Christofi. Biografia.

60

mitetul revolutiunii, carecum spune Pruncul Roman Irish' r-pe Rosetti s'a', se ducd la Domnitor §i sä-1 rOge, In

numele tuturor, a se pune In capul for a Inflinta reformai regenerarea Romania

oBibescu, adauge Pruncul, refusk pretextand ca n'ar fivenit vremea i ca natiunea romana nu e In stare sa seradice (1). D

(1) La Academia. In condica No. 8 a Mitropoliel Bucuresci se g5sesce ur-matarea petitiune, nesubscrisa de nimeni, si adresatit Domnitorulul. Ea cerereforme, dar e sigur ca nu e pornita din comitetul revolutionar, do vreme cepentru sateni nu cera dreptul electoral si mentine dependenta externs a%aril. 0 reproducem totusi, spre a se vedea ea reforms se agita si in alte car-curi, afars de cele revolutionare.

Prea Inilliate D6mne,

0 trista Incercare de 18 and ne-a dovedit ca mesurile cuprinse in Regu-lamentul organic nu sunt o chezasuire destoinic5, in potriva grozavelor cal-call ale administratiel. Nemultumirea publica cresce din 4i in di si va aduceEars indoiala o turburare socials, ce ne ameninta de o sfisiere nepilduita introdeosebitele °lase ale locuitorilor principatuluf.

Prea Inaltate Domne ! Este vremea a uni aceste deosebite clase, ci a lecufunda in interesul comun al patriel, acesta este singurul mijloc de astatornici odihna publica si de a opri marea nenorocire, care ne ameninta.

Deci dar, ccrern de la Inaltirea VOstra sa bine-voiti a lua indats masurileacelea, earl as ajuns a fi de trebuinta neaparata si dorinta norodulul luminatde nenorocire si apasare.

Aceste m5suri mantuitdre sunt cele urmatore1). Desfiintarea their si slobozenia teranuluI.2). Darea pe veci say pe un termen de 100 aril a unul numar de pogone

fie-carui locuitor cu un pret anual hotarit o-data pentru tot-d'auna, si carepret sa fIa potrivit valoref adeverate a pamintulut, iar nu venitulul do ast541'.

3). Desfiintarea a orI-ce fel de beilic.4). Desfiintarea tuturor rangurilor.5). Intinderea dreptulul de alegere la tog eel ce sunt proprietari de pamint

fara osebire de religie si de nationalitate ; la toil aceia, ce p15.tesc patellade Intaia class ; la totI ce exerciteza o profesiune media, avocatl,ingineri, profesori si artisti.

6). Dreptul de a da fie-care jalb5. Obstescei Adunari.7). Numarul deputatilor la Obstesca Adunare O. se reduca la 120 si sa fie

romani.8). Re ponsabilitatea ministrilor si a celor-l'alti functionarl publici.9). Publicitatea desbaterilor Obstescel Adunari si desflintarea censurer.10). Dreptul de-a nu plati nici -o dare ca'tre stat, data nu va fi votata mai

intaiu intr'acel an de Obstasca Adunare.11). Nesiluirea domiciliuluT locuitorilor.12). Intocmirea juriului in pricini criminale si corectionale.13). Nestramutarea judecatordor.14). Dreptul de a trage fie-care in judecata pe judecatorif concusioneri, fara

de a avea trebuinta pentru acesta de vre-o deslegare.15). Punerea In lucrare a desevirsitelor hotariri judecatorescl Ears intarlre

Domnesca.16). Desfiintarea taxelor si a cheltuelelor do judecatf.

) Neatirnarea sfaturilor orasenesci si cercetarea budgetelor for de co-misia permanents orinduita de Obstesca Adunare.

18). Punerea in lucrare a masurarei pamintului generale, a inbunatatirilsoiurilor de dobitace si a felului semintelor.

ei

liberate:

cina6i

:

61

Ne oprim aci, sere a constata ca comitetul reformelorIse da pe deplin sema de gingasia situatiunii si de intere-sele multiple, nu numal interne, ci si externe, ce puteaa fipuse in joc, prin reformele ce proiecta pentru tnaltarea siregenerarea t6riI El nu voi der sa complice miscarea pentruemancipare si regenerare cu resturnarea Domnitorulul; voiadin contra sa conving5, pe Domn si sa-1 atraga In cerculde actiune a comitetuluI, pentru ca ast-fel miscarea sa fieaccentuate si caracterisata nelndoios numai ca o mi§carede emancipare, atat interne cat si externe.

Domnul Insa, nu tntelese, nu voi, sail nu putu, ci dincontra se grabi a lua m'Osurl aspe §i rigurOse, pen tru aInfrana proiectata miscare.

Pe atunci, se IntOrsera din Paris, Dumitru si Ion Bra-tianu si se alaturara la comitetul Dreptate-Fratict.

Venitl dintr'un oral unde luasera parte la o revolutiune,el aduceail in comitet otartre, spirit de tntreprindere si desacrificiit si In sfIrsit acel curagal necesar unei revolutiunl,pe care li-I insuflase participarea for la revolutiunea, francesa.

Comitetul fu compus din urmatorele persone :tefan Golescu

Nicolae GolescuRadu GolescuAlecu C. GolescuDum. BratianuIon Bratianu

19). Punerea in lucrare a recrutatil prin sorts si primirea masurei care seasigureze sorta soldatuluT tend iese atara din slujba.

20). Intrarea in veniturile statului a comunitatitor religiose particulare sistreine; chibzuindu-se mai pe urma de Obstesca Adunare felul despagubireinumai in bani, ce s'ar cuveni pentru aceste din urma, luand drept temeiapretul pamintului, dupe desfiintarea drepturilor feodale.

21). lntocmirea unei gvardii nationale.22). Inflintarea unei band nationale.231. Chemarea indata a tine Obstesci Adunari extraordinare, care sa re-

vizuesca Regulamentul si sa -1 puna in armonie cu principiurile de mai sussi ca s& face cunoscute cererile nostre si inaltelor curti a carora generOsaprotectie ne a sprijinit drepturile nOstre politice in tot& vremea.

Cerind, Prea lnaltate D6mne, cooperatia Inaltimel Vostre pentru lucrareaimpaciuirei si a infratirei tuturor Romanilor, astadi, ca a sosit acea di insem-nata de provedinta diving pentru curata expresie a dorintel romanilor, VAfacem cunoscut si acesta, ca norodul crede, a acele mai multe nenorociriyin din lacomia, din neomenia si din nedestoinicia ministrilor din launtru,al finantelor si al politiei, a caror departare si pedepsa pilduitOre este o con-ditie a linistei publice.

62

N. BalcescuC. BalcescuAl. G. Golescu (Ardpila)C. A. RosettiC. BoliacIon Ghika.

Acest comitet tnsarcin5, pe N. Balcescu a scrie procla-matiunea $i apoi o aprobA la o lntrunire ce se tinu la N.Golescu. Acesta fu proclamatiunea care se tipari mai tarcliilIn tipografia lui Eliade si se Imparti la Islaz si In WC& tara,cand isbucni revolutiunea. (1)

Comitetul mai alese din stnu-i un comitet mai restrins numitexecutiv si care se compuse din Ion Ghika, N. Balcescusi Al. G. Golescu, cu deplin& putere d'a organisa si a con-duce actiunea.

Organisarea consta In grupari de Gate clece, fie-care fratecunoscend numai pe seful WI imediat, adeca pe acela care11 initiase.

Acest& organisare pe care o arata I. Ghika, In opera nu-mita, mi-o confirm& si d. Axente Sever, care spune ca avenit la dinsul Intr'o sera Rosetti, I. Bratianu si un Go-lescunu scie carecondusi de Aaron Florian, c5. l'aii In-trebat de vedPrile sale despre o miscare si rail Insarcinata se ocupa cu organisarea tabacilor si a m5,celarilor.

Axente, care era profesor si locuia la Dobrotesa, In apro-piere de acel muncitori, s'a si pus pe lucru, avend la fie-care doue-cleci de case un om cu care sta In comunicare.

Se subscrisera bani, depunendu-se la Rosetti, care fu nu-mit easier; s5, cumparara chiar arme In tain5,. Eca cum saproceda: Rosetti depunea bani la negutatorii eel initiati sicand voia s5, se cumpere o arma, stria negutatorului: «datiaduatorului un ghiudem si del carnati»ceea ce Insemna:«dati-i bani pentru arme.» (2)

Se pare c& Inainte de Pascile din 1848 organisarea eradestul de Inaintata, de vreme ce comitetul otartse isbucni-rea revolutiei la Islaz, la Valcea la Prahova si la Bucuresci,otarind Si pe acei din membri sei, earl' trebuia sa mergaprin acele localitati.

(1) I. Ghika : Scrisori cAtre Alexandri, pag. 705. I. Eliade: Memoires surl'hist de la Regener, pag. 53.

(2) I. Ghika, opera eitatg.

63

Intr'o di insa, spune Ion Ghika, (opera citata) consululfrances Nion chiema. pe C. A. Rosetti arata ca Lamar-tine, atunci ministru al trebilor din afara al Franciei, 11 striasá prevestesca, pe Rosetti ca ministrul trimetea inadins laBucuresci pe un amic al ski credincios, pe doctoral Mandl,care avea s'a, le faca importante comunicatiuni din partea sasi ca, Inaintea sosirei sa nu se faca nici omiscare.

Comitetul a trebuit dar sa amane isbucnirea.In ajunul Pascelor Insd, fratil Golesci se dusera la mosie,

chiemara pe clacasi si le propusera desfiintarea claceI. Seintelege ca ei, de si la mosia Golescilor nu puteail fi tntr'ostare asa de rea ca clacasiI de pe alte mosii cu proprietarinu drepti, umanitari si iubitori de satean ca Golescii, totuslcu bucurie primira ; cad vedusera, ochil for a for mantuire.Stapanirea Anse, care veghia la Inlantuirea s'atenului, se temude puterea ispititOre a exemplului si, prin amenintari deaspre pedepse, In taind rostite, sili pe satenl ca, In celedin urma, sa nu primosca propunerea bunilor proprietari.

Tot cam pe vremea cand acestea se lucrau In comitetulDreptate-FrOpel, se Intocmia In Bucuresci si un alt comitetal caruia cap era Ion Eliade; din societatea Dreptate-Frio ciel,Aleca L)edu, propuse lui I. Ghika, din partea lui Eliade,a se vedea amendouI (1). Autorisat de comitet, Ghika seIntalni cu Eliade sub teiii de la Colentinaceea-ce si Eliadeconfirma se Invoira ca sa intre si Eliade In comitetul Frd-pel.

Ast fel, comitetul ajunse la 13 membril.Actiunea lui se urma mereu inainte, Intinc,lendu-sI cercul

din ce In ce.Sosind doctoral Mandl la Bucuresci, comunica comitetului

din partea lui Lamartine, ca trebuie sa se Intelega cu TurciiInainte de on -ce miscare si c5, generalul Aupick, represen-tantul Franciei la Constantinopole, primise instructiuni de alucra In acest sens si a ajuta pe 1anga Turci pe un trimisal Romanilor.

Comitetul care scia de ce folos ar fi miscarli for spriji-nul Turcilor si se gandise deja la mijloce de a-1 dobandi, v6ducu bucurie sprijinul Franciei si se grabi a Insarcina pe Ion

(1) Ion Ghika, opera citatl.

ci

64

Ghika sa se dud, la Constantinopole cu depline puteri dinpartea comitetului. Ghika pled, la 17/29 Mal din Br5,i1a, cuo scrisOre din partea doctorului Mandl catre generalul Aupick sicu plenipotenta si cu Instructiuni din partea comitetului (1).

Comitetul Inlocui pe Ion Ghika cu C. A. Rosetti In co-misiunea de initiative. Cei-lalti I i Impartira rolurile ast-fel:

Eliade, Stefan Golescu se lnsarcinara a merge la Islaz,unde aveaa sa gasesca pe Tell si pe capitanul Plesoianucu trupele lor, N.' Balcescu, la Prahova, spre a lucra lm-preuna cu Christofi, iar C. Balcescu la Valcea.

In Bucuresci, i. Bratianu fuse Insarcinat cu scolele siC. A. Rosetti de sigur cu negustorimea, si munch multa,ca si prudenta" mare, trebui membrilor din comitet remasiIn Bucuresci, pentru ca aci era mai greil, de vreme ce au-toritatea era mai puternic5, de cat la judete si asemeneapentru ca, data miscarea n'ar fi isbutit la Bucuresci, Incele-l-alte pa' rti mai lesne era stapanirei s'o Inabuse.

Sa lucri dar cu ardore, dar si cu prudenta, asa camiscarea din Bucuresci, de si se simtea, de si se veclea chiarIn iritatia spiritelor, nu era lush palpabila. Domnul pareaasigurat si la Pasci se felicita tnaintea boierilor, ca to Ro-mania e liniste, pe °and alte state sunt bantuite de revo-lutiuni ; simtea totusi stapanirea ca ceva se pregatia si AgaIancu Manu, starui des a se face arestari.

Nu fu Insa arestat nimeni; stapanirea se margini la mesuritainice pana la 7 lunie cand, veclend proportiunile ce miscarealua Ira tara, Domnitorul adresa, satenilor urmatorea circular*care se respandi prin tote satele:

Viind la cunoscinfa nostra ca niste omeni pierdup si cari n'dcleij-duesc a'fi face stare din turburarile ce ar putea aduce en Apra, s'arfi ivit la unele sate, muneindu-se a ameigi pe loeuitori cu cuvinte nici-gulit6re cu fagadueli mincin6se, cari nu ar putea de cat s'd aducanenorocirea celor ce ar area slabiciune scl'i crezci, not indeplinim da-toria pcirintesca, eland de scire voue, tuturor locuitorilor sciteni, ca saye ferip de asemenea 6nzeni ca de cei mai mari ai vostrii vrcismasi,socotindu-ve la cate au peitimit tot-de-a-una scitenii la on -ce vreme deturburare, ca Imbunataprea sOrtei vostre, care este cea mai vie a nostrddorinfa, nu se p6te dobindi de cat printr'o petrecere.

Povcquim dar pe top poruncim ca, la intamplare de a se areta

A se vedea textul scrisoreT textul plenipotentei in Ion Ghika : Scrisori etT-

tre Alexandri 1887, pag. 721-722.

fi

,Si

si

di

liniytitd

65

in mijlocul vostru asemenea omeni nuirta/ de cat seei prindetiaduceti la carmuirea judetului, precum qi on -ce Ittirtie s'ar impraftiade dfnqii, cu acesta yeti indeplini o sfintci datorie catre (era qieatre oblacluire».

In acelas timp, In Bucuresci, se pregatia arestarea capilormiscarii; asemenea ordine se dedese spre a face arestari laTelega, la Ocnele marl, unde se lucrase pentru isbucnirearevolutiei.

9 IUNIE LA I5LAZ.

Inceperea miscarii thud otarita, Eliade si Stefan Golescuplecar5, tainic la Islaz, In diva de 7 Iunie. Acolo veni simaiorul Christian Tell, aflat la Giurgiu cu trupa ce co-manda, si In care se gasia si praporgicul Grigore Serurie, cu-noscutul mai tardiil cetaten al Bucurescilor.

La Islaz, se mai afla capitanul Plesoianu cu companiasa, initiat si caduros partinitor al miscarii.

Sositi la Islaz, in qiva de 8 Tunic, delegatii comitetuluirevolutionar se ocupara a pregati miscarea; sfatul lor, preoti,poporul saten si locuitorii f5r5, osebire, it primesc cu bucu-rie; Plesoianu trimite preotului Sapca pe care-1 initiase, oscrisOre mai dinnainte otarata: « Vino cu crucea gi evan-ghelia, spre a =tuna mire'saD ceea ce Insemna: a bine cu-vinta miscarea.

Preotul sosi si a doua di, Mercuri la 9 lunie dimineta,se savarsesce de preotul Sapc5,, Insotit de alti doi preoti,slujba religiosa pentru bine- cuvintarea miscarii si a stindar-dolor ei, In mijlocul delegatilor comitetului revolutionar,al armatei si sAtenilor din imprejurimi.

Se citesce proclamatia, pe care o publicam mai jos qitoti jura pe evanghelie si pe Constitutiunea coprins5. In pro-clamatiune.

Sa proclama apoi un guvern provisoriii compus din:Preotul Sapc5.Stefan GolescuChr. TellG. MagheruN. PlesoianuI. Eliad.

si see

si

66

Zarul era aruncat; eel clIntaiti pas se Mouse; atirna acumde natiune ca croiasca o sorts mai but* sustinond re-volutiunea din tote puterile si cu tote ale el' mijlOce si..o sustinu.

Iacal acea proclamatie:

IN NUMELE POPGRULUI 116MAN

«Dumnecleil e Domnul si s'a aratatnoue; bine este cuvintat cel oe vineintru numele Domnulul.,

Respect atre ProprietateRespect cktre pers6ne.

Frafilor Romani,

Timpul mantuirii nOstre a venit; poporul Roman se destdptala glasul trambitei ingerulul mantuirii, cunosce dreptul soude Suveran. Pace voile! pentru ca vi se vestesce libertate

Poporul Roman se scola, se armeza, si nu spre a se lupta oclass asupra alteia, nu spre a rumpe legaturile sale de relatiidin Mall, ci ca ss tie in frail si in respect pe voitorii de I'Mat fericirel publice. Strigarea Romanilor e strigare de pace, stri-gare de infratire. La acesta mare fapta a mantuirii, tot Romanulare dreptul de a fi chemat, nimeni nu este scos afara; tot Ro-manul e un atom al intregei suveranitati a Poporului: saten, me-serias, negutator, preot, soldat, student, Boer, Domn, e fiu al Pa-triei dup . sfinta nOstr5, cradinta e mai mult, e fiu al luiDumnedeil. Toti avem acelas nume de Roman. Acesta ne infrA-%este si face sa inceteze tote interesele. sä se stingy tote urele.Pace dar voue! Libertate voile !

Scularea acesta e pentru binele, pentru fericirea tuturor sta-rilor societ4ii paguba vre-uneia, gra paguba insusi a niciunei persone. Nu se cuvine a perde cei mai multi pentru eelmai putini, caci este nedrept; nu se cuvine jail a perde cei matputini pentru eel mat multi, cad este silnic.

Poporul roman, in cat catre cele din afara, nu sup6r5, pe ni-meni, respects tote puterile core a respecta si ele drepturilelui stipulate prin tractaturile lui Mircea Vlad V, recunoscutede tote tractatele incheiate apoi intro I. Porth Rusia, siprotests asupra on -caret fapte ce s'a fAcut impotriva acestor trac-tate. Poporul roman voesce cu o vointh tare all 'Astra neatir-narea administratil sale, neatirnarea legiuirii sale, dreptul sett

si istvou&

si si

lard

sisi

si

st -11

67

suveran in cele din nauntru, $i remane in aceleasi legaturi $imai strinse prin luminele veeului cu I. Porta. Acesta vointa elegala, e pe credinta tractatelor si nu e in paguba nimului.

Poporul roman lepeda, un Regulament care este in potrivadrepturilor sale legislative $i in potriva tractatelor ce -i recunoscautonomia. Acesta lepadare este insusi in folosul Inaltei Portice va fi arbitra dimpreuna, cu Franta, Germania si Englitera,carora Romanii le recIama judecata ajutor la on ce asuprirece li s'ar face.

Poporul roman decreta §i hotaresce responsabilitatea ministriloron un cuvint a tutulor functionarilor publici ; $i fiind-ch ne-

responsabilitatea nu este drept al nimanui, nict de mostenire, nielde invoire, prin urmare nimeni nu perde nimic hotarirea po-porului e sfinta.

Poporul roman voiesce o Patrie tare, units in dragoste, compusade frati, iar nu de vrajmasi, prin urmare decreta, dupa vechilesale datine aceleasi drepturi civile politice pentru tot Romanul.

Cine nu voiesce acesta e vrajmas al fericirel publice, e unalt Kain ucigator de frate in sinul mamei nostre Patrii.

Poporul roman va sa dea dreptate dreptatea e a lift Dum-neclet. Dreptatea nu sufere a purta numal saracii sarcinele taril

bogatil sä fie scutiti. Prin urmare decreta contributie gene-rala dupa venitul fie-carui. Acesta inavutesce Patria o Patrieavuta e in folosul tutulor si prin urmare in paguba nimanui.Acesta chiama pe toti la aceleasi drepturi datoril intr'o Patriedrepta, infloritore si care cu tot dreptul nu va mai putea sufericontrol strain.

Poporul roman da inapoi la tote starile, dreptul cel vechia dea avea representanti in generala adunare; decreta de ac),I inaintealegerea larga, liber, drepta, unde tot Romanul are dreptulde a fi chiemat si unde numal capacitatea, purtarea, virtutileincrederea publica dea dreptul de a fi ales. Acosta pe eelbunt, pe cel drepti nu-I pagubesce intru nimic, Romanil aufost tot-deauna bunt. 0 scia strainii, o scie proverbul eel vechia:«bun& Ora, rea tocrnela.» Acesta decretare nu e in paguba ni-menul, va sh schimbe numat tocmela.

Poporul roman decrete, tipar liber, cuvintare libera, adunarilibere spre a vorbi, a scrie cele de folos, spre a arata adeverul.Adeverul, ideile, cunoscintele yin de la Dumneclea, in tolosulgeneral al omenilor, ca sorele, ca aerul, ca apa, §i prin urmareaunt proprietate universals; data se cuvine a fi respectatainsusi proprietatea particulars, cu atata mai virtos este sacra $ineatinsa, proprietatea universals. A ineca adeverul, a stinge lu-minele, a impedeca folosele, prin inpedecarea tiparulul, este ovinclare catre Patrie, o apostasie catre Dumneclea. Libertateatiparului nu pote pagubi pe nimeni de cat pe flit intunereculut.

Poporul roman voiesce pace, voiesce tarie, voiesce garantiaaverilor sale materiale, morale si politice; decreta dar gvardienationals in care tot Romanul se nasce al el soldat, tot Romanul

$i

si

si

ci

si

si

sisi

si

si

si

si

68

e un gvardian al fericirel publice, un garant al libertetilor pu-blice. Acosta nu pegubeste pe nimeni de cat pe conspiratoriiasupra drepturilor Patriei.

Poporul roman chiame tote sterile la fericire, recunOsce fa-cerile de bine ale comerciulul, scie ce sufletul lul este creditul,care nicl o data n'a vrut se i-1 inlesnesce sistema trecute. De-Greta dar o bance nationale, inse cu fondue na %ionale.

Poporul roman, in generositatea evlavia sa se inching lo-curilor sIinte si va trimite de acum inainte la sfintul Mormintsi la alto asecleminte religiose unt-de-lemn, ternaie, faclii si in-susi bani spre tinerea de stole, de preati, spre lauda lul Dum-necletz; $i tot spre adeve'rata laud& a celui ce s'a restignit spredesrobirea celor saraci, decreta ca prisosul veniturilor manasti-reset se fie al -caret spre desrobirea ajutorul celor saracireclaim& mosiile manastirilor inchinate a le scote de subt on -cemancetorie. Poporul roman de luT Dumnecled ce este al lul Dum-neled ia de la farisei ceea ce nu este al fariseilor ca se deaseracului care e fratele Domnului. Acosta nu e in paguba Ro-manilor, ci spre mintuirea lor lauda sfintelor locurl.

Poporul roman imparte dreptatea de o potrive la toil, si drep-tatea o de pentru toot si mai virtos pentru cei saraci. Seracii,setenii, plugarit, branitorii oraselor, fit Patriei cet adev6rati ce auThat defeimati. atat in delung cu numele glorios de Roman, ceau purtat tote greutatile Caret prin munca lor de atatea vecuriau lucrat mosiile $i le ad imbunetatit, au hranit pe stremosiiproprietarilor, pe mosii lor, pe perintil lor, pe acesti proprietarlinsusi drept inaintea generositatii proprietarilor, inainteadreptatil patriot, 1st cer o particica de pamint indestul pentruhrana familiet vitelor sale, perticice rescump6rate de atateavocuri cu sudorile lor. Ei o cer Patria le-o de; Patria iaraca o mums bung drepte va despagubi pe fie-care proprietarde mica particica ce o va da seracului ce nu are pemintul sou,dupe strigarea dreptetii, dupe glasul Evangheliei, dupe inimacea frurnosa a Romanilor, in care ad aflat parte streinii in tot-d'a-una, necum fratil lor, hranitorii lor, -Carla lor cea adev6ratA.Claca dar si acea infame iobegie se desfiinteza; lucrarea la lucrudrumurilor se desfiintez'A', ; satenul fare pamint se face proprietar

terie neinvinsa celor mai avuti in folosul tutulor si in pagubanim6nui, vistieria va despagubi pe toti.

Poporul roman, dupe vechile sale drepturl, voesce ca Domnulin care este personificate suveranitatea acestut popor, se fie tareprin dragostea publice, drept, luminat, voitor de bine patriot,berbat intreg; si ca se-1 pots afla la alegere ast-fel, decrete dupevechi]e sale drepturl, a-1 c5,uta in tote sterile societetiT, In totenatia, iar nu intr'un numor merginit de omeni. Domnia nu edrept de mostenire a nici unel familit, domnia este a Patriei.Ea o de celui ce va socoti de cuviinte dintre fit set. 0 aseme-nea alegere stringe si mai mult legaturele 'Astro cu I. Porte,

si

si si

si

si

si au

sisi si

si

si

69

pentru ca per putinele persOne ce se pot influinta in pagubaI. Porti si a poporulul roman.

Puterea suverana purcede de la Dumnedeu si in tota tara seafla unde-va. In Cara Romana este in poporul roman ce are dreptulde a numi pe capul eel mai inalt al Patriei. Prin urmare, po-porul avend dreptul suveran pOte revesti cu dinsul pe ori-cineva socoti de cuviinta si pe cap' ani i-se va parea ca-I este maide folos. Asa dar, decreta ca Domnia sa se dea celui ales numaipe cinci anT, spre a se taia rivalitatile si urele indestulate, sispre a pune o emulatie intre cetateni a fi buni, intregi si fo-lositori Patriei ca sa traga increderea publica.

Poporul roman lepada de la sine on -ce titlu ce i s'a introdusprin coruptie de la straini in potriva vechilor sale datine. Domnuleste ales unul dintre cetateni si dupa domnie remane iara cetaten,Liu al Patriei. Domnul nici nu a Lost, nici nu este print; domne tot cetatenul, domn e si capul tarei. Asta e titlul cunoscut detoti Romanii. Vorba de print e cunoscuta numai de eel ce sciudin limbele Europei. Vorbele de Prea Inaltat, prea luminat suntnisce traductii din limbagiul fanariotilor iubitori de titluri.

La multe trebuinte ce are Patria acum pentru despagubiresi atatea cheltueli spre inaintarea Patriei, Poporul roman numai pote da Domnului o lista civila atat de mare, si mai virtosca, si fara acesta, vede ca, este de neaperata n,evoie ca Domnulsa dea exem'plu mai intaiii de simplitate si de viata cumpetata.

Vorbele: Nobil, Nobilitate, sunt necunoscute intre poporulroman. Fapta asemenea e si mai necunoscuta; caci nimic n'afost de mostenire in tara, acesta, nici rang, nici titluri, de catproprietatea si numele familiei. Poporul roman decreta dar des-ffintarea tuturor rangurilor titulare ce nu ail functii si a carornume nu aduc aminte de cat nisce timpi de barbarie si de ser-vilitate.

Poporul, protestand asupra masurelor arbitrare si nelegiuite dea se pune o taxa, la invetatura, de la care saracul, orfanul, fiulvaduvei e scos afara ; protestand asupra relei cugetari de a de-grada si a ucide na %ionalitatea prin scoterea limbei nationalsdin stole, decreta o invetatura, pentru top egala, progresiva, in-tegrals, pe cat va fi cu putinta dupa facultatile fie-caruia si faranici o plata ; decreta in Bucuresci o *cola politehnica, cate ouniversitate in Bucuresci si Craitiva si cate heal cum si pen-sionate pentru amendoue sexele; cate un Hoeg asemenea si unpensionat in fie-care judet ; cate o *cola normala in fie-care plasasi cate o *cola incepetore bine intocmita in fie-care sat. Decretasciin tele ca si pads acum in limba Patriei si cultura si inflori-rea acestei limbe, dupa natura si dupa origina ei, cu literele sale,atat in cartile profane, cat si in cele sacre, cum si introducerealiterelor in tote cancelariile.

Despre acest capitol al invetaturei, guvernul va fi dator suba sa respundere a pune cea mai activa, stkruinta, spre a se in-fiinta asedemintele de educatie publica; si precum nu se perte

70

lasa nici un crestin a se nasce si a muri nebotezat, asemeneanici un flu de cetaten din cati se afla adi in virsta de doi-spre-dece ani c'ati se vor nasce de acum inainte, sa nu ramaie ne-impartasit de invetatura; cad!' pe dinsa se intemeiaza viitorulOra punerea in lucrare cum si garantia cea adeverata, a aye-deminturilor Patriel.

Poporul roman lepada de pe sine neomenia rusinea de a-tine robs declara, libertatea Tiganilor color particulari. Ceti ceau suferit pana acum rusinea pacatului de a avea robi suntiertati de poporul roman; iar Patria, ca o muma bunk din vistie-ria sa, va despagubi pe orb -tine va reclama ca ail avut pagubadin acesta fapta crestinesca.

Poporul, decretand o data drepturile civile i politico ce le-aavut in to-td'auna tot cetatenul, declara ca tot Romanul e liber,tot Romanul e nobil, tot Romanul e un domn. Prin urmare, deadi inainte desfiinteza on -ce pedepsa cu bataia si rumpe inobrazul gizilor orb -ce orb -ce varga ce degrada demnitateacetatenului. Bataia dar se ardica de la orb -ce dregatorie cuatata mai virtos din rindurile soldatilor.

Poporul roman, de si nu cun6sce ffinta pedepsei cu morte,insa pentru ca adesea prin judecatoriile criminale, judecatoriide sistema cea vechie au cutezat a da atara nisce sentinte demorte, fara sa fi putut a se pune in lucrare, Poporul decretadesflintarea cu totul a pedepsel cu mortea, atat in lucrare catsi in sentinte.

Poporul roman vedend Intrerumperile sale de relatil cu tn.Porta, mai virtos de la 1828 incoce, vq.end ca representantulsett la Constantinopole e un strain, reclama avea relatiilede-adreptul cu In. Porta i representant al sett la Constantino-pole insusi dintre Romani.

Pe scurt, Poporul roman, recapituland, decreta:1. Indipendinta sa administrativa legislativa pe temeiul trac-

tatelor lub Mircea Vlad V, si neamestec al nici uneb puteridin afara in cele din intru ale sale.

2. Egalitatea drepturilor politice.3. Contributie generala.4. Adunanta generala compusa .de representanti ai tutulor sta-

rilor societatii.5. Domnul responsabil ales pe cate cinch ani si Mutat in tote

starile societatii.6. Imputinarea listeb civileardicarea de orb -ce mijloc de co-

. rupere.7. Responsabilitatea ministrilor si a tutulor functionarilor in

functia ce ocupa.8. Libertatea absoluta a tiparului.9. Orb -ce recompensa sa vie de la Patrie, prin representantil

s61, iar nu de la Domn.10. Dreptul fie- caruia judet de a-si alege drege'torii sob, drept

care purcede din dreptul poporului intreg de a-si alege Domnul.

bicitt

§i

si

si

sisi

sisi

a-s1

si

71

11. Gvardie nationala ;12. Emancipatia manastirilor inchinate ;18. Emancipatia clAca§ilor ce se fac proprietari prin despa-

gubire.14. Desrobirea tiganilor prin despagubire.15. Representant al tare! la Constantinopole dintre Romani.16. Instructie egala §i intrega pentru Romanul de am'an-

dou'e sexele.17. Desfiintarea rangurilor titulare ce nu ail functii.18. Desfiintarea pedepsei degradatore cu bataia.19. Desfiintarea atat in fapta cat §i in vorba a pedepsei cu

mortea.20. A§edeminte penitenciare unde sh se spele eel criminal!

de pacatele for §i sa iasa imbunatatiti.21. Emancipatia Israeliiilori drepturi politice pentru or! -ce

compatrioti de alta credinta.22. Convocare indata a unel adunante generale estraordinare

constituante alese, spre a rgpresenta tote interesele sati meseriilenatiei, care va fi dat6re a face Constitutia terei, pe temeiul a-cestor 21 articole, decretate de Poporul roman.

Acesta adunanta va lasa in mo0enire viitorimei, Constitutiaacesta, Si va fi datore Inca a o incheia printr'o legiuire, princare neaparat la fie-care 15 an!, tlin dreptul seu sä alOga po-porul deputati extra-ordinari car!, venind in adunanta extra-or-dinara sa introduca reformele cerute de spiritul epochel. Cu acestase impedica d'acum inainte vrednica de plans nevoie de a secere reforme cu mina armata, vor fi feritT copiii §i strane-potii no§tri de necesitatea in care s'a aflat asta-di poporul roman.

Aceste decretari yin din glasul general al Ora; sunt drepturivechi ale ei, sunt dupa leg!, sunt dupa tractate. I. Porta, atatin generositatea cat gi in interesul s'oil le prime0e. Rolul Ru-siel este de a ne asigura drepturile cand ar fi calcate din afar&§i mai virtos cand voim a ne reintregi intr'nsele. Cand ea nise va impotrivi, va dovedi lumil intregi ca a avut gand rea asupranostra.' §i asupra Turciel. Arhipastorul Orel le va bine-cuvinta,dad, este pastor dupa, legea lul Christos; va suscrie decretulacesta in capul tutulor de va voi sa ne ma! pastoresca §i de vafi patruns de duhul Evangeliei.Domnul terei nu pote sta contra,pentru ca este alesul el, §i nu pote impedica acesta fapta faraa-0 trage numele de tradator al te'rei §i rebel catre I. Porta.

Boierii nici un cuvint a nu primi pentru ca nu perd ni-mic §i mai virtos ca prin Invoirea for vor da lumii o dovada defrumosul suflet ce caracterisa tot-d'auna pe eel mai marl a! t6rii.Stramo§ii no§tri asigurat cu sangele for o Patrie. Misiu-nea boerilor este a statornici dreptatea, cerulul, dreptatea evan-geliel intr'insa; misiunea for de asta-di are §i mai mare prelinaintea lul Dumnedeil.

Negutatorii, meseria§ii, satenii bine-cuvinta decretele acestea ;le reclama, le cer, de §i avut pana acum glas, cerut

trt

'§T

§i

n'ail

Watt

ne-an

le-al

72

cu ochil, cu mainile, cu tote mi§carile, fa'ra a scOte o vorba dupacum cere mutul ars de sete, apa, dupa cum cere cal astupat,eel innecat, aerul.

Frati Romani Soldati cad sunteti fiii §i fratii nostri, prove-ghiati a tine buna orinduiala, pentru ca datoria vOstra acesta este.Nu ascultati insa cand voitoril no§tri §i al vostri de rein ve vorporunci a da in fratii vostri si a ye intina mainele in. eel cc sescold pentru binele vostru si al parintilor vostri. Punerile la cale,legiurile cele noul ale Poporulul roman ye inalta la trepta deom, desfiinteza vergele de pe spatele yorstre cu cars erati so-cotiti in starea vitelor; ve inalta la trepta de a putea si voi aye face ofiteri, cand yeti merita; §i usureza, der drepturl Orin-tilor §i fratitor vostrii. Cand yeti lasa pu§ca dint mama, deinainte ye astepta o Patrie, iar nu claca §i biciul dorobantulul.Cel ce ye vor da porunci a face foc asupra fratilor vostrii, in-semnati-i, ca aceia nu sunt romani; sail de vor fi, sunt yin-duti si ye vind si pe voi ca sa mergeti a implea §anturile cutrupurile vostre, batandn-ve impotriva voitorilor de bine aT ome-nirii!

Ofiteri romani! Camaraclii vostrii din Europa Vail dat exem-plul. Europa luminata e cu ochil deschi§i asupra vostra.incins sabiile spre a tine buna orinduiala §i a ye lupta asupravrajmasilor Patriei. Tined buna orinduiala, si voi pricepeti maibine de cat soldatii vostri, §i cunOsceti pe adeveratii vrajmasiaT Patriel. Scoteti sabiile, faceti-le sa,' lucesca, inaintea soreluidreptatii §i al libertatii Patriei. Iata calea cea mai gloriosa. inanalele Patriei vi se deschide you& Fericiti-ve ca y'atI aflat incapul camara4ilor vostri in acesta chi mare, ce a venit de la Dum-necleil §i care intrand in eternitate, se va infali§a iar inaintealuT Dumnec,Ida cu misiunea sa implinita si cu fruntea incoronatade numele vostre ca de ni§te stele de mintuire a Poporulul roman.Iar data capil vostrii ye vor comanda asupra fratilor vostrii, n'a-yeti sa ascultati de cat glasul Poporulul Suveran.; frangeti-veWaffle inaintea ori-carei comande varsatore de sange. Niste ase-menea comandanti vor fi insuflati de duhul lul Satan. Si el a-semenea a fost un capitan in cetele cere§ti §i ingerii pacii siaT dragostii ii smulsera aripele. Smulgeti si voi asemenea spa-letele din umerib orb -carut capitan tradator, ce va comanda sa severse cea mai mica picatura de sange.

Cuviosi Egumeni, protopopi, preoti, voi impliniti locul Apos-tolilor, §i astacli se proclama ni§te legi pe temeiul Evangeliel.Este sarcina \rostra, datoria vOstra a esi cu crucea in mana sia pecetlui cu dinsa tunurile si tevile purtatore de morte. Chri-stos a inviat §i s'a doborat mortea §i robia. Vol. trebue sa spa-nett lurnil ea este Antichrist tot omul, ce face mOrte asupra fra-telui seu, tot omul ce mai voesce robia, tot omul ce n'are mil&de serac, de veduva §i de orfan. Luati vestmintele vostre, ar-mati-vo cu crucea §i cantati psalmul 108 impotriva orb -carui yin-cletor al Patriel

I

acii

73

BoierT, vor at fost generosi cu strainiT, T-ati primit, i-ati hranit,is -ti avutit, chiemat a se impartasi de drepturile nOstresi nu yeti fi voitori de reil pamintenilor fratilor nostri, nu yetiface rusine Patriel in strainatate ; nu yeti suferi a se pune opath pe numele vostru; nu yeti lasa un blestem peste copiiivostri, nu-T vetT osindi a se rusina de numele ce le yeti lasa inmostenire. Daft' din frumosul vostru suflet fericirea fratilor vostri,fara, paguba vOstra, cad Dumnedeil ye va da insutit si aseda-mintele cele noui si drepte peste curand vor indeci veniturilevOstre. Cu totii intindetT mama a inchega tote clasele societatiTintr'un singur corp pe care sa-1 putem numi fara rusine NATIE

Cetateni in general ! Preoti, Boieri, Ostasi, Negutatori, Mese-riasi, de off-ce trepta, de off-ce natie, de ori-ce religie, ce veaflati in capital& si prin orase, Greci, Sirbi, Bulgari, Germani,ArmenT, Israeliti, armati-ve spre a tine buna orinduiala si a ajutala fapta cea mare. Patria este a nOstra, si a vostra. Voile ye placea sedea intr'insa si ea ve primesce. Sistema cea veche nu vachiemat si pe vor la masa de obsti. De acJi inainte o masa avemcu totii; un ospet de fratie ni se intinde ; aceleasi drepturi vomavea cu totil.

i vor, o bine-cuvintati satenT, frati aT luT Christos ; muncanostra, painea si vinul se prefac in trupul si in sangele Domnu-lui ; vor sunteci fiii cerulul, fiii pacei si aT thriei; vor sunteci hra-nitoril nostri ; vor ati plans si ye vett bucura, vor ati ins atosatde dreptate si ve yeti recori ; pe vor v'a fericit Mantuitorul lumiT.Fericiti sunteti si in lumea acesta si in cea-l'alta. Stati dar lalocul vostru ca cliva a venit ; catati-ve de campurile vostre cevi le daruieste asta-di Patria, care rid inaintea \rostra si ve chiamala tericire. lar pentru ca duhul rauluT, Satana, pcite sa mar atiteore-bare vrajmasI ce ye pismuesc mantuirea si fericirea, trimetecidin fie-care sat Gate un preot cuvios si cate treT insT imputer-niciti a ye cere dreptatea ce vi se cuvine. Dreptatea v'o da totslumea cu mainl pline si cu laeramile in ochT. lar preotii vorciti blestemele sfintului Vasile spre a goni duhul raului din Cara.

Maria Ta, Domnule ales al Terei !Plange poporul roman cu durere ca to pomenesce in urma

tutulor si este la M. 1'. sa to puT in cap. Patria to -a ales, to -aavut fiul eT eel mar stump; guvernarea 11 a fost problem atica:to -al aratat in ochil Patriei si aT lumii ca flu! risipitor din Evan-ghelie. Vino inapoi si va pune Patria inel in drepta to si vainjunghia vicelul eel gras. NoT nu-ti cerem cuvint, pentru ca estifratele nostru, esti roman. Cuvintul it veT da inaintea consciincelM. Tale, inaintea lul Dumnedeit Nu scim data cite aT Mcutle-al Mout de buna voie, orT silit. Acum e timpul sä arati lumelca aT fost si esci, roman: acum e timpul sa facT sa se spele celetrecute, si sa nu lasi fiilor un nume vestejit. Patria to reclamade fiu, ea isi rumpe vestmintele, isl bate pep tul si alerga siintr'o parte si intr'alta cerend sa nu per& nici unul din Ili seT,sa nu se verse nice o picatura de sange de roman. Patria uita

74

tot: Iii dar al el, dupa cum ea voesce el to aiba in cap la acestamare fapta. FA o pagina frumosA istoriel romane. Nu-ti facecopiii a se rusina in sinul Frantei de tat5.1 lor; nu lasa Cara ailcap in asemenea impregiurari in prada intrigei ce ar putea aduceanarchie, caci atunci, vaT noun! si de trel on vaT M. Tale.

Frati Romani! Nu ye terneti de nici o putere nepravilnica dedin afara, cacl s'ail dus timpii silel si aT dreptului celul maitare. l'inetl numal buna orinduiala in intru. Intrarmati-ve ingvardie nationala spre asigurarea drepturilor vostre si spre aforma cruciata infrb.tirii claselor in intru, cum si a face parte incruciata Infratirii natiilor in afara. Adunati-v6 cu totii substegurile Patriei. Cele trel culori nationale ye sunt curcubeulsperantelor. Crucea ce e d'asupra lor va aduce aminte Rusieica e crestina. Crucea se va pune pe hotarul nostru, $i Rusulnu va calea in tara nostra WA sa calce mai antliti crucea lacare se inchina. De nu se va sill de semnul acesta, vom tri-mite inainte-i nu armele ce nu le avem, ci preotil nostri, batri-nii nostril, mumele nostre, pruncil nosiri, earl' insotiti de ingerulDomnulul ce padesce pe cei ce se sada in numele lui, vor tipasi se va audi pana la marginile pamintului ca Romanii nu le-ailluat nimic, ca ei nu-I vor in Cara lor. Vor pune preotii evan-ghelia pe care se intemeiaza legile nostre, o vor pune in calealor ca sa calce pe dansa si sa -vie sä robesca un popor ce totd'auna i-a fost voitor de bine, fac6tor de bine in resboiele lui.Rusia pana acum s'a ciis ca este chezase a drepturilor nostre.Noi,in strigarea nostra, nu cerem de cat drepturile nostre si pro-testam mai dinainte la I. Porta, la Franta, Germania si Engli-tera asupra on -carii invazil in pAmintul nostru, ce ne va pismuifericirea si ne va cutropi independenta nostra din intru.

Apoi poporul roman declara astAdi, in fata lui Dumnedeu sia Omenilor, di, data proclamatia sa se vede pretutindeni insu-flat& de spiritul pacel, dacA ei nu vorbesc Intr'un ton amenin-tator $i se in pe drumul legilor si al tractatelor, acestainvederezA caracterul lor cel pravilnic si sufletul lor ce deo potriva aclorA libertatea si a lor si a altor natii, ce voinda se reintregi in drepturile lor, scie a respecta pe ale altornatil. Acesta II face a vorbi ast-fel,iar nu Erica: cadi Bunt o na-tie mai mult de 8 milione suflete si, la orl-ce invadie din afarace be va ameninta libertatile, fie-care va sci all al:Ara vetrele,si strainul, in cele dupa urma, la err -ce nenorocire va putea co-tropi numal parnintul, dacA va dormi Dumnedeti, iar nu si ome-nil. Nici un Roman nu va mai trai dupA mortea independenteTPatriel Sale.

Frati Romani ! respectati proprietatea si persOnele, adunati-v6cat de multi, armati-ve cu totiT, insa imitati pe !rata vostriTransilvanl. VedetT cum se adunara atatea miriade fail BA seLoa cea maT mica larmA, cea mai mica neorinduiala. N'avetT nicio temere de cat temerea de Dumnedeu fi atunci vo6 cu adev6-

75

rat vi se va cuveni a striga fara rusine : «CA cu nol este Dum-nedett !»

Cu noT este Dumnecleti, fratilor, in numele lul sculati-v6- siingerul resbunArii dumnedeesci va stinge pe tot vrajmasul siva dobori si cal si cAlAret, carele si armele lui vor fi rasipiteca pulberea si planurile lul imprastiate ca fumul.

La arme Romani ! la armele mAntuiril !

Poporul plangea lacrimele bucuriei si multumia 13-zeireica-i dedese mantuirea.

Scirea miscarii s6 respandi repede si fu primita pretu-tindeni cu mulCumire, cu entusiasm chiar.

Poporul saten, in bucuria lul, facu si cantecul:SA traiasca popaC'a scapat tara de clacA.

Guvernul provisoriu, numi prefect la Teleorman pe pro-fesorul Constantinescu si cu ostirea ce-1 Inconjura si cu po-porul, porni spre Caracal, dupa ce puse In cunoscinta peMagheru despre cele intamplate si adresa Domnitorului Bi-bescu o scrisore In care-i cerea sä primesca ConstituCiuneasi sa se puna in fruntea poporului.

Pe drum, teranii it Intampinau bine-cuvintail, pe drumfu intampinat si de Magheru, care de si ocarmuitor al ju-deCului Romanag, facea parte din miscare si fusese pro-clamat la Islaz membru al guvernulul.

9 s1 10 IIJNIE LA BueuREsei

In aceeasi di, la 9 Iunie, miscarea trebuia sa isbucnescasi in Bucuresci la Prahova si la Valcea. Scirile de la IslazInsa sosise comitetului tardia, asa In cat pregatiri nu se puturaface la Bucuresci de cat pentru noptea de 9 spre 1U Iunie.

Guvernul tusk presimCind, lua mesuri spre a impedecamiscarea §i a o sugruma, chiar nainte d'a se produce.

((Bate -voi pastorul si se vor risipi oielen Bibescu,si intr'adever o lista, scrisa chiar de mana Bibescului, In-semna politiei personele ce trebuiail a fi arestate. Pe acealista se afla numele lui Stefan, Nicolae gi Alecu Golescu,Eliade, Rosetti, Gr. Gradisteanu, Balcescu, Bratianu, JoanVoinescu si Iii. Policia se asvtrli asupra capilor miscaril:

f.:1:apc5..

si-1

disu-ii -a

76

St. Golescu, Eliade si Balcescu nu se aflail In Bucuresci,deoi nu puteaii fi arestati; politia aresta dar si duse la ca-zarma pe C. A. Rosetti si aresta la agia pe maiorul Voi-nesOu II, pe Teologu si altii.

Golescu si I. Bratianu scapar5,, eel d'intaia ascundendu-sela consulul engles, Colhoum, iar Ion Br5,tianu, pe care con-sulul nu voi sa-1 primesca, nu scapa de cat radendu-sibarba si mustatile si punend ochelari albastri; Gr. Gradis-teanu sä ascunse Intr'o grOpa de nisip de la Sf. Stefan.

Se !Acura multe arestari, cad initiatii In urma me-surei luate ca micarea sa isbucn6sca la ora 3 dim., la 9spre 10 Iunie, se aflau adunati la locurile destinate, astep-tand semnalul. Din cauza arestarilor facute, semnalul Ins&nu se dete, si eel adunati c'adura cu multimea in manilepolitiei.

«Comisiile, agia si casarma gem de criminaliIdice Aaron Florian, Intr'o scrisore cu data de 10 Iunie, adre-sata lui G. Barit (1).

.Ast-fel, pentru moment, miscarea fu z5,darnicita.Domnitorul, teatral ca tot-d6-una, credend ca a lnabusit

revolutiunea si voind sa-s1 arate bucuria si sa sfideze, esila preumblare, in trasura deschisa, Impreun5. cu Vilara.

Trei tineri, Gr. Peret, D. Cretulescu si Al. Paleologu (2),trag asupra Domnului la sosea si din norocire nu'l lovesc,iar in urma fug Inainte spre Ploiesci.

Atentatul acesta nu pOte fi imputat de cat personelor cePau savIrsit; el nu e In nici-o legatura cu revolutiunea sicu faptele el, caci sciut este ea revolutiunea vroia nu pe-irea, ci indreptarea Domnului pe calea /ntereselor na-tiunei.

Bibescu credea ca triumfa, di era stapan pe situatiunesi voind sa esploateze atentatul contra revolutiunii, se dusela casarma in dimineta de 11, aduna pe ofiteri, le arataepoletul gaurit de glont, vorbi despre atentat si despre re-volutiune, Infatisand'o ca Indreptata In contra patriel si ce-rendule se -i jure din nal credint5,. Unil abia jurara; altiirespunsera ca sunt gata sa mord In contra vrasmasilorOrli; dar ca,' In potriva fratilor for nu vor ridica arma.

(1) La AcademiA. Coresp. Barit, vol. I.(2) In Notitele de la I. Bratianu se gasesc numele Paleologu, I. 135.1aceanu

si Gr. Polizu (Cretulescu?).

N..

print!,

77

Aceste vorbe le spuse maiorul Polizu In numele tutulor (1).Acosta impresiona &lane si descuraja pe Bibescu.Revolutionarii, de si decimati prin numerOsele arestarl

facute, nu se descurajasera; el Indraznira a se Intruni dinnoit, de asta data la Axente Sever (Notitele de la I. Bra-tianu) si combinara ultimele inesur1 de luat pentru diva de11 Iunie, pe care o hotarira pentru isbucnirea revolutiutil.

!1i IUNIE LA BUeURESel

Vineri, In diva de 11 Iunie, la ora 4d. a., ora ()Varnas6 dete semnalul. Clopotul Mitropoliei, prin Ingrijirea revo-lutionarilor, fu sunat asa cum se convenise, si numai decat clopotele celor-alte biserici respunsera.

Poporatiunea, audind semnalul mantuirei, fu In piciore siporni spre locurile alese pentru adunare.

In acelas timp, iuncarul Magheru, tnsotit de alti patrutineri, ajunsese In strada Lipscani, se sui pe o scars altilspun pe o masa ce se afla nu din Intamplare Inainteamagazinulul de lipscanie al luI Dumitru Danielopolu (2) silncepu a citi proclamatiunea.

Comerciantii din Lipscani toti initiatt Inchiserarepede pravaliele si marira grupul celor ce ascultail citireaproclamatiei. Intr'o clips, gruparea deveni atat de nume-rOsd, In cat nu se mai putea audi ceea ce se citea; dar totinu Incetau d'a aclama Constitutiunea.

Traiasca Patria! Traiasca Constitutiunea! furd strigatelece esiail din pepturile tutulor si cari se repetati din grupIn grup, prin Lipscani si prin alte strade.

ComerciantiT scoserd stindardele ce aveall pregatite simanifestantil pornira numerosi compacti pe strada SelarI,pe Tanga pravalia lul Manole Popovici, asta-d1 Becheanu,spre a merge la palat (2).

1). Vedi Not. I. Bratianu.2). Mum acea casa transformatA e ocupata de magasinul de mode la

«Gustul Parisian», str. Lipscani No. 13.3). Palatul Bibescu se afla pe Iocul, acum viran, dinstrada Bibescu-

in fata stradeT ce urea. la Camera.

pi

78

Tot atunci, mai jos, spre biserica Sf. George, la raspIntie,Catina, autorul marsului revolutiunii, citi aceeasi proclamatiunesi porni cu multimea adunata iarasi spre palat.

N. Golescu, mi se afirma, veni In fruntea multimei, caresosia spre palat, din spre podul Mogosoiei. (1)

De pe alte strade vecine cu palatul Bibescu veniau ase-menea grupuri cu stindarde, si din ce In ce mai numerOse.

In acelas timp, la barierile orasului sosea multime de satenicu stindardul tricolor In frunte, cu proclamatia In mans sistrigand : dreptate! dreptate!. El erail fara arme si far& ni-mic; numai cu merinde In traista.

Se Imbratiseza.' cu orasenil ca' le esira Inainte si unindu-s'glasurile strigati cu totii: dreptate! Inaintand mereii sprepalat.

Ajunsi acolo, teranii si orasenii, Impreuna cu tinerimea,strigail : Trdiased Constitutia!

Ast-fel, Intro 6 si 7 ore seara, multimea era atat de nu-merosa la palat, unde si intrase In curte si In jurul lui,In cat «din oclaile palatului si pan& la casele FalcoianululD,cum spune un corespondent, martur ocular, nu mai puteacine-va sa strabata.

Pared sa golise tot orasul, adauge un alt corespondent.Poporul cerea mereu ca Domnitorul sä primosca si sa

subscrie ConstitutiuneaNicolae Golescu, In numele poporului, sa presinta M. S.

Domnulul si-I supune Constitutiunea, rugandu-1 sa-o' subscriesi sa contribue ast-fel la fericirea Patriel.

Poporul de afard, cu strigate de mil de glasuri, ceream ereu Constitutiunea.

Veclend multimea si staruinta el, Bibescu lntelese ca nuputea face alt-ceva de cat sa declare ca priimita Constitu-tiunea... si o subscrise.

Nicolae Golescu, miscat de bucurie pana In adlncul su-fletuldi, esi to balcon, spuse poporului buna veste rug&sa se retragal.

Atunci I. Bratianu, strabatend anevoios multimea, pu-tuse ajunge pana. In palat. El se temu ca Voda tnsela pe

(1) I. BrAtianu (Notice) afirmS, cii Golescu era deja la palat, cand sosi mul-timea.

79

Golescu si intrand in palat, urmat de popor, ceru sa vadape Maria Sa.

Ras cum era, adjutantil Domnitorului, boerii si cele-l'altepersona ce se aflatt de fata nu-I cunoscura si se incercaracu vorbe sa-1 opresca; dinsul Insa le spuse ca poporul vreasa vada pe Voda si nu sa duce /Ana atunci.

De o data, usa se deschise, aparu Voda Si Bratianu IIspune ca poporul nu se retrage pana nu se va schimba mi-nisteriul. Bibescu se ase'za, la mass, avend pe Golescu de oparte, pe Bratianu de alto., si scrise destituirea ministeriului,precum si formarea celui noil, din omenii reformel.

La numele lui Magheru se bucura, caci 11 socotea ea ecu dinsul.

Cand Bratianu propuse pentru pretectura politiel pe Ro-setti, Bibescu intreba: Care?

Cel de la puscarie, respunse Bratianu, si Rosetti fupus pe lista. (1).

Bratianu voise, si tale urmate 11 detera dreptate, ca Con-stitutiunea sa fie nu numai subscrisa de Voda, dar sa albaaparatori si amid In guvern, spre a nu se mai putea re-veni.

Ministerill se forma deci de Domn, in 1ntelegere cu N.Golescu si I. Bratianu, ast-fel:

N. Golescu, ministru din launtru.St. Golescu, logofet al dreptatil.I. Eliade, logofet al credintei.N. Balcescu, secretar de stat.Colonel Odobescu, sef al militiei.G. Magheru, ministru de finance.C. A. Rosetti, prefect de Politie.

Golescu comunica poporului noul ministeriii al reformelsi o bucurie unanima cuprinse tote inimele.

Golescu fu purtat In triumf pang acasa. Veselia se In-tinse In tot orasul, pe piete erail musice; clopotele biseri-celor sunail si ele, ducend departe ecoul bucuriei multimei;urari si Imbratisari pretutindeni; numai era mare sail mic,ci toti frati, top Romani!

Niel In acOsta esplosiune de bucuria frenetica, poporul re

1) Aceste amanunte le-am extras din notilele aflate la Academie si careas fost cules e de la Ion U. Bratianu.

80

cunoscetor, cu a Ite. buns inima, nu uita, pe fratil ce su-feria' pentru el, si In grupe marl se Indrepta spre cazarma,unde era' arestati capii miscarii, C. A. Rosetti, etc.

Uita ins poporul pe tine -va, uita., voi s5, uite pe ceIcare -i amarasera viata prin ale for privilegii si abusarl deele ; fi uita iertd: nici un fir de per din capul vre-unuia;nici un cap de ata diu averea cui-va, nu fu atinsa.

Prin acesta, revolutiunea romans se osebi fundamentalsi de cele dina,intea si de cele din urma el de pe aiurea, sidete in vilegul lumei marele calitatI ale bunel, blandeI sicivilisatel inimi a poporului roman.

In mersul spre cazarma, spre a libera pe arestati, popo-rul Intalni pe cdpitanul Mavrocordat care-1 rugs a nuface nimic, pans se va Intorce dinsul de la palat, unde seducea ca sa cer5, invoirea DomnitoruluI pentru liberab.eaarestatilor. Poporul, cu minte ca tot-d'a-una, cand e binesfatuit, lntelese si astepta.

Capitanul se lntorse curind; arestatii fury clati libertatiisi fratilor lor, poporului, care-I primi cu urari calde, cumime si cu brate deschise. Poporul si militia fraternisara.

Rosetti, pe care un ofiter fl Incinse cu sabia sa, se suipe o galeria si tntr'un discurs entusiast, exprima bucuridpentru isbanda natiunii; el fu aclamat, scos pe brate din ca-sarma si cu totii se lndreptara spre agia (prefectura politiei)unde se aflad arestati Teologu si altil.

Prisonierii politiei, arestatil din ultimele dile, furs totiptisl in libertate.

Ast-fel se petrecu diva de 11 Iunie 1848, diva de Ince-pere a renasceril nationale liberale, si democratioe a Ro-maniei.

upiva de 11 Iunie 1848, dice Aaron Florian Intr'o seri-sore catre Barit (1), este o di de la care Incepe o epocanoun in analele Ora romanescl. Devisa popOrelor civilisate:libertate, egalitate, fraternitate este si devisa Romanilor de aid.

«Constitutia proclamata ieri va fi un adever, si not vomsci muri pentru dinsa. Traiasca Romania!»

Veduram cum poporul triumfator uita pe al lui apasa-torl, WO, chiar pe marele vornic (ministru de interne) Vi-lara, uita pe Aga (prefectul politiei) Iancu Manu, si pe pro-

(1) Academia Romans. Corespond. Barit, vol. I, pag. 218.

si-1

81

slavitul stalp si chip leit al stapanirei de atunci, pe capi-tanul Costake Chihaia (chiorul cum i se dicea) care cubiciul sgii cel cu sapte limbi, Ingrozise papa aci pe tog sijumulise de bani pe on -tine, prin amenintarea biciului cenu-1 lipsia nici-o data din mans, ca simbol al stapanirel pecare o slugia.

Intr'adever, °and C5,pitan Costake pofta de bani aveasi avea pururea, o vorba era destul: «jupan cutare, c,liceael In trecere negustorului, mi-ar trebui 10, 20, 50 sail 100rubiele, cat voia; viil in cutare di sa be jail!

pis si Mout; bietul negustor alerga cu limba sces5, pre-tutindeni; cumpara rubiele (erail de aur) be incerca la ti-rizil sa fie drepte si negaurite si la diva hotaritta le tineagata si be da omului stapanirel, multumindu-I Insa si luisi lui D-zeii ca, lacomul trufas multumitu-s'a cu atat, deIn a lui inima, bietul negustor blestema cu foe si pe emencistapanirel si ale for fap'te talharesci.

Il uita si pe mesta poporul si pe capii lui; el Insa nuse ultara; cugetul for chiar, le spunea cat de vinovati eransi, precum Cain ucigasul, cauta al pesterilor intunerec, totast-fel el fugira din Capitala spre a sa ascunde; Vilara siIancu Manu, In a for tuga, ajunsera la Giurgiu, unde fnsamancara o chelfanela de la popor; dar autoritatile Ii 'Acura.scapatl si ei se ascunsera la Ienake Hurmuz, vames atuncisi comisionar de zachar at easel Zerlenidi, care-i tinu Inpodul easel si a doua di Ii puse tainic In °ate un butol dezahar, In locul capalInelor, si cu luntrii, li trecu la Rusciuk.

Fugira, asemenea multi alti boieri, pe care -i pasceagonia pacatul Lptelor, fugira, spre a pune departare Intreel si popor, pe care nu-1 °reclean sa fie atat de iertator.

6

si,

82

Guvernul provi5oriii de la I5Iaz.

Guvernul provisoritl de la Islaz, dupa proclamareanumi, cum am spus, prefect la Teleorman pe profesorulConstantinescu, sj porni, cum se scie, spre Caracal, undeadministrator era Magheru. Guvernul adresase orasului oproclamatiune.

La Caracal.

La Caracal, gu ;ernul provisoriil fu primitcu paine sj cu sare, In fruntea Intregului orasdin vecinatate.

Guvernul numi prefect pe Ion Arcescu sirele lnaintari In armata:

Maiorul Tell fu Inaltat colonel.CApitanul Plesoianu fu Inaltat major.Serrurie sj Zalic 17

apitani.A doua di, la 12, guvernul provisoriti se

Craiova, capitala Olteniei. Magheru porni Impreunl cudensil, insotit de 200 de dorobanti.

de magistratsi a teranilor

facu urmato-

indrepta spre

La Craiova.

La Craiova, carmuitor era I. Bibescu, fratele Domnitoru-luI. El lua tote mesurile spre a sparge lagarul rev-olutiunii,trimitend ofiteri, earl- se comp, armata ce se afla In la-gtirul reformei si cerend orasenilor Craioveni s'a se unescacu sta.panirea In potriva revolutiunfi.

Apelul carmuitorului nu gasi nici -un resunet In inima,Craiovenilor ; din contra, orasenft nu-Si ascunsera desgustulpentru starea de lucruri existents si aprobarea sj simpatia,ce aveati pentru revolutiune. Atund ocarmuitorul ne maiputend face alt fel, fugi din oras.

Asemenea se retrase sj armata.Un act °finial, gasit Intre manuscriptele lui N. BAleescx,

aRaportul comandirului polcului Is care se afla In Craiova,da am6nunte asupra causelor retrageril trupelor sj asuprasimtimintelor ce aratasera Craiovenii &atm revolutiune. Iacaacel act, pans astadi inedit

lui,

:

83

Domnulut polcovnic fi cavaler Odobescu, fndeplinitorul datoriilor de9ef al ogtirift.

Comandirul polculur No. 1.

RAPORTDe la plecarea d. polcovnic Garbaski din Craiova, pane acuma,

adece. de la 8 lunie, pentru- care prin raport No... am avut cinstea supune cunoscintii D-vostre, au pornit 2 curieri cu raporturi,cerend deslegare cum trebue se urmez in potriva rebelilor por-niti din Carncal. Vedend dar oh nu primesc nici o deslegare, m'amveclut suit a me trage din orasul Craiova cu tote, comanda deostire, aflata acolo, atunci inse and tote mijlocele le-am sleit,spre a me impotrivi rebelilor; did ordsenii nu nunacti cd gdndita fi In contra lor, ci Inca ne-au ameninfat a se uni cu qi a fi incontra 226str'd.

Acum insa, am luat sciinth eh ace curieri au Lost prinsi deOmenii rebelilor (ce se numesc omenii noului guvern, primit la13 Iunie, Dumineca, de orasenii Craioveni) tiind impanat drumulobicinuit al Bucurescilor de asemenea orneni; tragerea mea insaa fost dupe intelegerea ce am avut cu d. major Paznaski seardic roatele al 2-lea, 3-lea si 8 lea, care peste done dile, adicaJol, urmezh a ne impreuna negresit tote aceste parti de ostirela satul Strehaia, jud. Mehedinti. Dupe acesta unire ne vomporni negresit se atacarn pe rebeli.

Tot-de-odath cu acestea, alatur D-vostre ate una din tot felulde hartii prinse de ariere garda nostra. Cu tote aceste insa, ju-de %ele Gorj si Mehedinti se afla pane acurn linistite; mai adaogD-vostre ca d. polcovnic Garbaski nici pane acum nu s'a maiintors inapoi. Am luat sciinta in-A, din audire, ce, se afla laopreale in judetul Romanati, impreunh cu d. parucic Lahovary,Hagi Ionise si praporcic Poianu, fiend losti trimisi de la pole atrage pe rebelil- cinuri de jos in partea nostra.

Numerul omenilor nostri, cu carele am pornit din Craiova,aunt la 350 orneni; din dd. ofiteri, se afle cu mine d. capitanScordila, parucicul Catopulos, Macedonski, Semezescu si prapor-cicul Condeescu. Mai adaog ce am primit si o porunce a aeelulguvern, soriindu ml a me uni cu dinsii ; eii cunoscend al forviclesug sj find in furia necazului, am rupt acesta..

Plecat supul cunostintei D vostre, pe drum find la podulJiulul de la Tanthreni.

L-t. comandirul polcululMajor, Vkidoianu I.

Aghiotantul polculufPraporcicul Condeescu.

No. b00. Anul 1848. Luna Wale 14.

De la podul JiuluT,.d rumul Mehedintl.

n'aadtasii

84

Oamenii reformei fura deal primiti la Craiova, ca §i Ca-racal, cu brave deschise, cu bucuria, cu entusiasm.

Stapanirea, pans ieri puternica §i talOsa, desi representataprin chiar fratele Domnitorului, peri ca lulu& In fata yin-tului, Inaintea dorului de reforme al t era

Constitutiunea to afi§ata peste tot; pe la Vote r6spantifiefu citita si favorabil comentata, §i primita.

I. Maiorescu, directorul scOlei din Craiova, om respectatsi iubit, fu cel care lupta mult, Indemnand si calauzindpe popor a nu primi sfaturile ocarmuitorului Bibescu §i aImbratisa revolutiunea.

Abia ajunsi In Craiova, omenii guvernului provisoriti dela Islaz, primira de la sotil for din Bucuresci, scirea carevolutiunea isbucnise §i aci, ea ea isbutise a face peDomnitor s6 primesca, Constitutiunea, ca, In sttr§it un go-vern dintre ornenil reformei se intocmise si chiema la Bu-curesci pe eel care fa'ceail parte din noul ministerib. (StefanGolescu, Eliade §i Magheru).

In Craiova, scirea acesta produse o bucurie ce nu sepote descrie. Poporul, pana, aci nedreptatit, 1§i vedea visulcu ochii si veselia isbandei acestia nu mai avu margini.

Toti rugati pe membril guvernului sa se grabesca a seduce la Bucuresci.

In noul ministeria de la Bucuresci, maiorul Tell nu eracum se tiparise pe lista comitetului, §i acesta se esplicalesne. Ministeriul, flind Intocmit de insqi prmcipele dom-nitor, probabil ca el nu consimtise a numi ministru pe Tell,cel cerut de revolutionari, ci pusese pe Odobescu, singural sea om de Incredere In ministeriul reformei.

Cine-Ore, minte rece, limpede si drepta, cu Intelegeredeplina a ginga§ei situatiuni, ar fi putut imputa conduc-torilor revolutiunei acesta mica concesiune ?

Cu tote acestea, li s'a imputat, uitandu-se, in preocupa-rile personale ale momentului, ca revolutionarii Insi§i sta.-ruisera des pe langa Domnitor, nu pentru ministere, ci casa primesca reforma, acesta find al for de capetenia scop

Dar sa trecem, ast-fel de incidente midi nu merita aten-Oune, cand in joc este viitorul unei natiuni.

cu

85

Reactiunea Incercarea contra guvernului.

La Craiova, reactionarii, vrasmasii progresulul, de si ui-miti si redust la tacere prin spontanea manifestare a poporuluicraiovean pentru revolutiune, nu renuntasera nici la lupta,nici parasisera ale for scopuri de a tine poporul sub jugulinteresulul sf privilegielor for ; Bibescu, fostul prefect, de sideparte, 4i atita mereu.

Acum aveati acesti reactionari o libertate, pe care pansaci, el nu voisera s'o recunosca celor alti, neprivilegiatilor;se adunara dar to taina, se sfatuira si venira sa cora., dice-se,explicatiuni guvernului asupra punctulul din programa revo-lutiunii privitor la proprietate ; dar 4n realitate cu intentiunead'a resturna noul guvern.

Credeaa, orbii si micii la suflet, credeati ca, lor, celor putini,li se cuvine, si mai cu serna, ca li se va trece, sa-si im-puna din nou celor multi vointa for arbitrary de a -i tinesubjugate.

Din nefericire, eel din guvernaflati In Craiovade si dandexplicatiuni, puteati spune ca ara are Domnitor, ca majo-ritatea guvernului e la Bucuresci si ca acolo se va puteahotart asupra cererilor ce se faceatt, guvernul avu slabiciuneade a ceda amenintarilor si a da un decret prin care indi-rect se desfiinta puntul din programa privitor la sateni. Gu-vernul provisoria 4si taia craca de sub piciOre, 4si respingeasprijinul sea fires° si puternic, lovia pe eel care deja cantaii:

Traiasca popa SapcaC'a scapat tara de claca.

Reactionarii nu se multumira cu atat, cad sciati ei ca reformanu era mancatOre de proprietate si reclamatiunea for numalun pretext era; ei Inconjurard scola, undo se aflail asedatimembfil guvernului, amenintara din noil, vroind chiarsa-1 aresteze.

Din fericire, dupa cum ne afirma un martur ocular, Ma-gheru nu era la resedinta, el se afla In oras si Incunos-ciintat de cele ce se petreceati, incaleca, chema poporul in

capul multimei, merse la scoala. Acolo poporul,avend In frunte pe noul emancipat David, un om de o sta-tura. si putere erculeana, navali a rape stoborii gardurilorvecine, spiv a se repezi asupra reationarilor si acestia sa

si-i

giuru-i si, In

86

grabira sa fuga, ocrotiti tusk in a for fug5., de chiar armataguvernului.

Membrii guvernului erail deci liberi si putura pleca. Popo-rul ii insoti cu bine-cuvintarile lui, uitand prima gresa15,, siasteptand de la el sa urmeze la Bucuresci, impreuna, cu aifor soti, lucrarea de mAntuire public& Membrii guvernului pledcar& deci spre Bucuresci, uncle din noil fusesera grabnic che-matt

Abdicarea Domnitorului

In acest timp, Ia Bucuresci, se petreceati intamplari neas-teptate sail, de eel preveclAtori, forte mult asteptate.

Inteadev6r, dup5, ce noul guvern, numit de DomnitorulBibescu, fu instalat, el isi incepu, in asteptarea colegilor cese aflail Ia Craiova, munca grea la care se Inh5.mase.

De la eel d'antaiii pas insa tntampino, o diticultate pe careunil din membril lui eel putin, o creclusera." tnlaturata.

Domnul, care, in fata multimel poporului si a cererilorlui repetate de mil de glasuri, recunoscuse si subscriseseConstitutiunea la 11 Iunie si nurnise guvernul, acum liberde acea presiune, dar strans pots de alta, de si tainica,4ns5, asupr5,-I mai cu putere si mai darnica in fagAdueli,adresa, guvernului urmatorul naesagiil prin care abdica,, innOptea de 14 Iunie, Incredint'and puterea noulul guvern In-tocmit de dinsul, impreun5, cu capii miscarii din Bucuresci.

EGA textul abdicaril:

Care sfatul ministrilor

«Fiind-ca simt cA puterile-mi nu sunt potrivite cu cereritecelor de asta-li imprejurArT spre a nu me bate vre o datAcugetul ca am primejduit sorta terii, tiind carma obladuireT maimult de cat putinta me iarta, o incredintez in manele d-vostra

intru iarAsi in viata privata cu acea multumire ce aduce oconsciintA curata (1).o

(Urmeza isc5litura M. S.).Bucuresci, 13 Iunie 1848.

(1) Buletinul Oficial. No. 31 din to Iunie

si

gi

87

Domnul ci pled, spre a trece granita la Brasov, ingri-jind sa he'd drumul pans la bariera orasului in tra*.surft cuprefectul politiei, C. A. Rosetti.

Duper primirea abdicarii, guvernul publics urmatorul co-municat i un nou guvern provisoriu se intocmi:

aFostul Domnitor George D. Bibescu de ci a consfintitsfintele drepturi ce Ronianil recastigara, simtindu-se Ynsaacum slab de 1361a ci ne mai putend tine carma in mans,aster -cji la 14 Iunie, la un teas din nOpte, ci -a dat demisia,lepa,dondu-se de tots puterea.

ePatria, aflandu-se acum in tmprejurari grele, se numiraguvern vremelnicesc mai jos Insemnatil Romani, earl suntomenii ce jertfit pentru patrie ci jura ca gi astall samore pentru dinsa.

Guvernul vremelnicesc:

Prea Sfintia Sa Mitropolitul, president.Ion Eliade.Stefan GolescuChr. Tell.G. Magheru.Scurti. (1)

Secretarii guvernului vremelnicesc :

C. A. Rosetti.N. Balcescu.A. G. Golescu.I. C. Bratianu.

Ministerul vretnelnicesc:

Ministru din launtru, N. Golescu.dreptatii, I. Campineanu.trebilor din afara, Ion Voinescufinantel, C. N. Filipescu.

Obetescul controlor, George Nitescu.

(11 Comersiant lipscan,

s'ail

r

88

Ministru de r6sboiii, loan Odobescu.instruct. publics, Joan Eliade.

Comandant al gardei nation., Scarlat Cretulescu.Presidentul sfatului ord§enesc, C. Cretulescu.Seful politiei, Margarit Mo§ol.

Guvernul ast fel Intocmit, putu In sfirOt lucra i, potrivittntelegerit luate pe &And inc5, lucrau ca comitet al reformel,lucrara toti Impreuna: membrii guvernului provisoria, secre-tarii guvernului si mini§trii, avend toti egale drepturi. ElBete urmatOrele decrete :

STINDARDUL NATIONAL

In numele poporulul roman.

Dreptate Frcitie.

Guvernul vremelnicesc decreta :

I.

StOgul national va avea trel colori : albastru, galben §irou. Devisa romana, care va fi scrisa pe steguri, cat i pemonumentele §i decretele publice, se va compune de acestedou6 cuvinte: dreptate, fratie. (1)

Dreptatea, acesta stea stralucitore, care lumineza omenireasi o povatuesce 4n calea binelui, voesce ca omenil sa fiemai tntaiiz slobodi §i de o potriva, §i fratia, acest sentimentstrabun romanesc, lega inimele pentru obtescul folos.

Membril Guvernului 1Venfit, Mitropolitul Ungro-Vlachiei ; G. Scurti, N. Balcescu, A. G. Golescu, C. A. Boseti,I. C. Bratianu.

No. 1. Anul 1848, Iunie 14.

(1) Stdgul acesta e Intocmit dintr'o combinare a oolorilor steguluf Moldovacu stegul Munteniel; el fu privit ca simbolul unirei pi de aceea Cu westdecret Incepu guvernul a sa activitate.

Amintesc, fiind-c5. fac 1110a grepalA, cft drapelul tricolor national, celdecretat la 1848 pi consfintit d'atunci incOce, are colorile ast-fel ape4ate :Mug& lemn pi paralel cu el, albastru, apoi galben pi apoi ropu, iar nu per-pendicular, cum iac unit stindardul, chiar acum.

z

ipimulti

pi

provisoria:

89

Desfiintare rangurilor.

Guvernul vremelnicesc decreta:Potrivit vointei poporului, tote rangurile civile se destlin-

pentru tot-d'a-una. Nimeni, de acum inainte, nu va maiputea a-si lua vre-un rang, in nici un act public. Singuradeosebire, ce va exista 'titre Romani, va fi aceia a virtutilorsi a slujbelor catre patrie.

Membrii guvernului provisoriu:Neofit, Mitropolitul Ungro-Vlahiei, G. Seurti, I. C. Brati-

anu, A. G. Golescu, C. A. Rosetti.No. 2, Anul 1848, luna lunia 14.

Desfiinprea censurei

Guvernul provisoriu decreta :Potrivit vointel poporului, censura este desfiintata pentru

tot-d'a una. Ori-ce Roman are dreptul de a vorbi, a scrie sia tipari slobod asupra tuturor lucrurilor; se Intelege ins&

Intrebuintarea acestei libertati, nu implica abuzul cear putea face unil defaimand viata privata a locuitorilor,sau invitand poporul la nesupunere catre legi si guvern,abusuri ce vor Li pedepsite de tribunalele competinte.

Membrii guvernului provisoriti:Neofit, Mitropolitul Ungro-Vlahiel, G. Seurti, 1. C. Brati

anu, N. Bctleescu, G. A. Rosetti, A. G. Golescu.No 3, Anul 1848, luna Iuniix 14.

Garda nationals

IV.

Guvernul provisoriti decreta:Fiind-ca natia Romano., prin proclamatia de la 11, a

manifestat dorinta de a avea o gvardie nationals, si gu-vernul vremelnicesc, gasind ca o ast-fel de institutie este de

ca,

II.

t6za

111.

90

neaperata trebuinta do a so intocmi numai Indata, decreta,formarea acelei gvardii In tots Cara, cu a caret organisatiese insarcinez1 ministrul din na'untru, §i tot de- odata, nu-mesce de comandant al gvardiei din Capital& pe colonelulScarlat Cretulescu.

Neofit, Mitropolitul Ungro-Vlahiei, G. Scurti, I. C. Bret-tianu, N. Beacescu, C. A. Bosetti, A. G. Golescu.

No. 4, Anul 1848, luna Iunie 14.

Apel pentru arme.

V.

Guvernul provisoriu

CetelfenX,

Fiind-ca acum se constitue gvardia national& ce tot Ro-manul a simtit ca ea mama!' pOte fi asigurare4 unui ora4 ;fiind-ca in tar& nu se afla arme de vInclare, guvernul vre-melnic face un apel la tot Romanul, care are doue pu§ti,sa Imprumute una Statului

Guvernul vremelnic sigur find cá natia Romans caresciti sá fats o revolutie ale caria fapte fur& bazate pe po-vetile evangeliel, o s& asculte apelul nostru, rugam pe ce-tateni sä le dea in primirea comandantuluT gvardiei nap-onale la palatul eel vechiii.

Membril guvernulut provisoriaNeofit, Mitropolitul Ungro-Vlahiei, G. Scurti, I. C. Bra-

tianu, C. A. Bosetti, .N. Balcescu, A. G. Golescu.

No. 6, Anul 1848, luna Iunie 14.

Desfiintarea batclii fi a pedepse4 cu morte.

VI.

Guvernul provisorin decretaPedepsa degradatore cu bataia se destiintez5, pentru tot-

d'auna in tara Romanesca, atat in partea civila, cat i Incea militara. Para la reformarea condice! criminale acesta

:

91

ped6psa se va reimplini cu o Inchisore de la una pana lacinciPedepsa cu mOrte, care de atatia ani nu s'a simtit ne-

voie a se intrebuinta in Cara Roman6sca, se desfiintoz5, ase-menea pentru tot-d'auna.

Neofit, Mitropolitul Ungro-Vlahiei; G. Sacra; I. C. Br(1-tianu; N. Bdlcescu; C. A. Rosetti; A. G. Golescu.

No. 7, anul 1848, luna Iunie 14

Acestea furs decretele primei Mile de guvern constitu-tional roman.

El numi pe Ion Ghika, representant al teal la Constan-tinopole, In locul lui Arista.rki, dandu-I oficial lnsarcinareape care pans aci o avusese numai oficios.

REACTIUNEA.

Reactionara, boerii, adica fostiI privilegiati, pans la 11Iunie, acei carI prin noua Constitutiune deveniail de o po-triva cu tog Romanil Inaintea legilor, Inaintea birurilorInaintea tuturor drepturilor i sarcinelor publice; boerii car'cu adev6rat nimic nu perdeau din cele ce drepte erau,ci numai egali cu deveniat si cu totii cetatenide o potriva ai statului, boerii reactionari se Incercara adobori revolutiunea; folosindu-se de libertatile pe care eale dete tutulor, IntOrsera numai de cat acele, libertatl, caarms, ucigasa, In contra chiar a mamei lor : revolutiunea.

In dimin6ta de 14 Iunie, boeril eel batrInI, Intrega ec-paiaoa, care nu voia nici o reforma democraticA, se intal-nira la I. P. S. Mitropolitul, spre a dospi acolo isbucnireacomploturilor, ce faceati contra regeneraril.

Guvernul provisoria afla si nu masuri aspre, nu masuride urmarire lua, ci dupa devisa lul: dreptate, frd(ie, membriguvernului se duser6, in mijlocul celor 1ntranitI. C. A. Ro-setti, In numele guvernului, to tinu o cuvtntare, Indemnandpe boeri la simtiminte de fratie cu poporul; ear poporu-luI, care era iritat in contra boerilor, spre a-1 linisti, Ii cliseca boeril, piercrendu-sI prin reforma tote privilegiile lor,merits din parteI ore -care consideratii.

Bile.

gi

92

Complotul descoperit fiind, si cu mijlocul acesta pentrumoment desfiintat, S. S. Mitropolitul esi In balcon cu cru-ces In mand, bine-cuvInta, poporul si sdruta stindardul tri-color.

Poporul se astampara, reactionarii linsa, nu. Fars privile-gie, el nu puteatt fl. Furs si vrura sa remand conservatoriiprivelegiilor pentru el si al sarcinelor pentru popor. Incu-rajati de Indemnuri din &fall, el tsi urmail In taind ale forurzirl de resturnare a revolutiei, cum mai jos se vavedea.

15 IUNIE

piva de 15 Iunie fu o di bund pentru miscare. Poporulnu se mai Intrunise In grupe marl de la 11 Iunie si totusiintampldri marl si seriOse se ivisera. Fu deci chemat, pe qivade 15, la Campul Filaretului, careprin decretfu numitCampul Libertatii.

Veni guvernul, venira ministrii, veni Clerul cu sfintelemoste, garnis6na capitalei, functionarii, tote breslele cu stin-dardele lor. Peste 20.000 de Omeni se anal pe cdnipia Li-bertetp

Serbarea se lncepu crestinesce, prin sfinta slujb5, biseri-cesca.; se sfinti apa, se botezard stindardele si poporul. Unuldin ministrii, Voinescu, rosti un cuvInt aratand 05. «ser-barea are de stop sfintirea stegurilor nationale, earl s'au ri-dicat pentru asigurarea drepturilor celor mai scumpe si maisfinte al natiei.

«Daca stegurile acestea ati proclamat libertatea, sdrobireafiarelor, isbdvirea de sclavia si de Urania, Iisus Hristos nua venit lntre Omerg de cat ca s5, proclame acestea si cu san-gele sett sä Intarescd fratia, dreptatea si sfanta libertate siegalitate.

«Fratilor, adaose ministrul, veniti sa juram ca vom Im-plini cate ne aunt astadi fagdduite si vom apara Constitutiasi tara, cu sacrificiul vietei noastre. Inca odat5,, veniti sa sd-rutdm stegurile si prin acesta sarutare sa intarim fratia oetrebue sa stapanesca intro tot Romanul.D

Entusiasmul era In tote inimele.Toti depusera juramIntul de a apara Constitutiunea si

vointele natiei; proclamara, din nal guvernul provisoriti, a-

93

lesera cap gardel nationale pe Scsrlat Cretulescu, de si uniivoiaa pe maiorul Teologu.

Serbarea se petrecu, ca la un popor cu adeverat liber, Incea mai mare rinduiala i linisce, cu tot sgomotul ce facuracel ce voiati pe Teologu.

Corporatiunea tipografilor, ea care serba ca top eel-lalti inaugurarea libertatil si a democratiei, ea avea

. alt cuvint de bucurie: se desfiintase censura, s6 daduse ti-parului libertate si tipografil vedeail dile bune si frumosepentru a for munch...

Corporatia tipografilor tinu deci sa lea parte la serbareade la 15, intr'un mod mai deosebit de cat cele-l-alte breslo.

Ea lmpodobi un car, Injugat cu patru boi frumosi, ase-menea impodobiti cu panglice tricolore, aseda pe el un tdsctipografic, spre a tipa'ri o poesie de ocasie. Copainig si Win-terhalder luara loc Inaintea toscului, .tinend cu mana stin-dardul tricolor; 6r In jurul tescului se aflati lucratorii.

De pe car, se respandi pe drum, la ducere si la IntOrcere,se distribui asemenea In Cdrnpia Liberta(ii, urmAtOrea poesie:

Ce glas maret resuna?Veil, populul s'aduna.Prin sfinta libertateSe simte fericit*i top se string in bra4eCady tot! s'aCt infratit.

Cu limba-T de aromaFratl, clopotul ne chiama.Stindardul libertatilAd.T, se va consacra.Unire §i frAtiaCu top vom proclama.

Censura s13 gonesceTiparul dobandesceDorita -! libertate,Ce e viat,a sa;Cu ea numal traiesceCu ea va prospera.

D'acuma libertatea,D'acum fraternitateaPrin tbta Romania

gi

gi

94

Eterne vor domni.Tipartil este liberEl le va sprijini.

A doua-di guvernul adres5, poporului urmAtOrea procla-matiune :

In numele poporuluI RomanDreptate- frack

Frafi ROMant,

Diva de 15 Iunie va remane o Ali stralucita, o chi neatersa dinanalele nostre. Diva de 11 lunie ne dete libertatea, ne reintregiin drepturi stramnaeati. Diva de asta cif ne intari intr'insele, nile asigura Asta-cli tot poporul din capitala Vita garda nationals,tots oatirea, adunata in campul F'ilaretuluT, in fiinta Guvernululprovisoriu, ascultara in religiositate slujba sf. sfeatanil ; dupaaceia Prea Sf. Sa Mitropolitul sfinti aiasma ai sfinti stegu-rile gardel na%ionale 5i ale armiei, apoi cu totii jurara ere-dinta natiel gi acelor 21 puncturl decretate de popor. Asta-cITfu diva in care tote clasele societatii se infratira. De asta.-01,tera nu mai este impartita in clase vrajmase ai cu interesurlimpotrivite. Asia- qi tot! louitorii 1eriI sunt Romani', sunt de o po-triva, sunt frati. De asta qi, in Ora Romans, nu va fi de cat oturma un pastor. Un pastorlegea, ce hind expresia vointeTtuturor, va glasul dreptater, glasul lul Dumnecleti, o turma,tot poporul. Frail Romani, ce nu ati avut norocire a ye afla defatn la acesta serbare solemna, bine cuventati aasta cli de in-fratire ai cautati a aduce in tote partile infratirea tuturor cla-selor intr'o singura dorinta, intr'un singur interes : acela al na-

intregT.MembriI guvernulul provisoria :

Neofit , Mitropolit Ungro-Vlahiei ; G. Scurli; I. C. Brcitianu; A.G. Golescu.

No. 16, Anul 1848, luna Iunie 16.

Tot atunci se decreta. en No. 17.Campul FilaretuluT de aid inainte va purta numirea de : Cam-

pul

La 16 spre sdrk sosir5 In Bucurescl §i membril guver-nelor earl se aflail la Craiova qi furl primiti cu bucuriii;cad se respandise sgomotul, de alt -feel desmintit de guvern,ca reactionarii din Craiova ii rapusesera.

si

aifi §i

tiei

libertacii.*

95

18 si 19 IUNIE

Intrunire.Arestarea guvernulut Uciderea poporulul.Liberarea guvernuluT.

Din cele 22 articole ale proclamatiunei, trei si anume:art. 12, 13 si 14, privesc ore-cum interosele calugarilorstraini si ale proprietarilor.

Ele preyed:Art. 12, emanciparea manastirilor inchinate locurilor sfinte

din strAinatate;Art. 13, desfiintarea clacei si tinproprierdrirea satenitor

pe pogoanele legiuite, cu despagubire; siArt. 14, desrobirea ciganilor si rescumperarea for de ca,-

tre Stat.Calugaril straini, pe care-I privia art. 12, vec,lendu-se di-

rect amenintati In ale for interese; *rend ea pierd acelemarl mosh si venituri pe cari le exploatail dupa a for bunkvoe si interes, Incepura a dospi comploturi; ei Infatisail a-celor enneni din popor, cu care puteaii vorbi, si clerului e-manciparea monastirilor Inchinate ca un fapt iereticesc siprotivnic dumnecleirii.

Pe de alta parte, proprietarii, de si Constitutiunea preve-dea ca, lmproprietarindu-se satenii, se va da despagubireproprietarilor, deci din acest punct de vedere, nici o pagub5.n'avean, 1st' urmara necurmat intrigele; pans aci, In secret setntrunisera, desbatusera si la 18 Iunie trimisera guvernulul ocomisiune de cinci ca sa protesteze contra rapirei propriet5,tilor.

Li se deter& explicari, li so arab'. ca Constituiiunea too-mai sfintea proprietatea ; dar in zadar, el se retrasera ara-t5,ndu-se nemulOmip si amenintand c5, vor veni mal nu-merosi.

A doua di, la 19 Ionie, Sambata diminet5,, se adunarape fata, In sala Momulo, si detunara pan& la ame41, in iotalibertatea, contra guvernului provizoriii, pentru desfiintareaclaret si a celor-l-alte &MI catre proprietate.

Guvernul trimise la adunare pe membrul sea, generalulMagheru, ca sa comunice proclamatiunea privitare la ces-tiunea proprietatil. Nici nu voira sa -1 asculte voial, se

96

vede, s'arate ca tot numai for se cuvin tote drepturiletnca soptiati sa puna, mana pe Magheru si sa.-1 desar-

meze.Niment Insa nu cuteza.La amed, Magheru se retrase.In acelas timp, dupa o cerere facuta In ajun guvernului

de catre ministrul de resboiti, colonelul Odobescu, trebuiasa se sevirsosc5, la palat presentarea corpulul ofiteresc catrenoul guvern.

In realitate, cerernonia era un pretest, sub care coloneliiOdobescu si Solomon adapostiaii un criminal atentat indrep-tat In contra guvernului. Ei voiaa sa aresteze pe membriIguvernului si sa-1 restOrne, In complicitate cu proprietariisi cu eel carI gasiaiz greil sa fia frati si egali cu totl Ro-maniI, asupra dkrora, pang aci, staparil fusesera.

Intr'adever, pe &and, ofiteril se presentaii, se audi deafara strigatul: Vin proprietarzi!

Acest strigat, se vede, era lozinca; cad soldatil earl fu-sesera adusi si eI, patrund numai de cat in palat, ares-teza pe Eliade, Stefan si Nicolae G-olescu, grind, desar-meza si scot din palat pe Tell, spre a-1 duce la casarma,;iar Magheru, vitazul pandur, trage sabia, isi deschide drumprintre navalitorI si se Inchide intr'o camera a palatuluicu dol din dorobantiI sei.

Cati-va din arnica' guvernului, earl venisera, s'asiste la ce-cemonia presentaril ofiterilor, sar pe ferestre si daft alarma.

In timpul cand eraii arestati membril guvernului, maiorulLocusteanu, cu 12 soldati armati cu puscI, alerga, on sabiascosa, pe podul Mogosoiel, ca sa aresteze pe Rosetti si peI. Bratianu, singurii dintre membrii guvernului, care nuf3'aflail la palaf, find demisionati. Din fericire, el putura,scapa si luara parte la adunarea poporului si la liberareaguvernului.

Rosetti scapat, se arum& dinapoia unei trasurT, pe osia,spre a nu fi vedut si oprit, si se Indrepta spre palat, pusesa, se traga clopetele, ceea-ce pentru popor era alarma ;Rosetti gasi pe Bolintineanu, la palat, cu doue pistole Indrep-tate asupra soldatilor opri d'a le descarca. Nu trebuesa se verse sange de ornenil revolutiuniI. (1)

(1) Roselti opera cit.

unit

pi-I

97

Poporul sosi la palat, ca Intr'oBratianu, din parte-1, patrunse cu multimea la palat si

facu ca Odobescu 85, fie dus sus si arestat.Un corespondent, inartur ocular, descrie cele petrecute

cu urrnatorele cuvinte:

«Poporul, adunat cu miile, se desparte. 0 parte inconjura pesoldatiT ce duceati pe Tell, alta pe-Odobescu. Se cutremurail ca-sele de sbierete: «Tell inapol! Tell inapol!» Odobescu strimtoratale multime, trimete ofiterT ca sa aduca, pe Tell inapoi. Il aduserari se suira in palat.

Tinerimea poporul se incerea de treT orl faca drumprintre soldatT pe scara palatulul; dar nu reusi, 'Ana ce un junevirtos, nu i-am putut afla numele pana acumpuse mana peo pusca smulse pusca soldat dintre cel-l-altY. Atunci ju-nimea resbi sus in palat, si incepu a inbrinci ofiterT soldatTpe scars in jos. Invaluiala si inbulzela era atit de mare in catsoldatil nu puteau da foc pe scat* nici se scie sa fi comandatnine -va foc la punctul acesta ; dar nici erail capil de fata; cadSolomon era afara la soldati, Odobescu arestat sus in palat deguvern popor. Odobescu dintr'o fer6stra comanda lul Solomon:«la stinga., Solomon: 4fi eil?» Odobescu: «tot/.» Solomon dein'in stinga si se puse in dosul palatulul. Poporul striga: «Solomonsa se aresteze!» si se imbulzia spre soldatT.

De o data Solomon : In laturT, copal, ca e reu» ; dar tot inacel minut, bine se insemnam, tot in acel minut, se dati ofiteriTin dosul soldatilor si comanda in limba rusesca: «foe.» Se auclio descarcatura. Multi au dat in aer, altil in multime; se vecluraesciduc/. Poporul, care nu astepta acesta si era ne-armat, la cea

descarcatura, se trase ce-va inapoiti ; dar indata, se im-barbata, so arms cu pietre, cu parr, stobori si cu ce gasea inainte4i navali asupra soldatilor.

Se aude alta descartura strigarile de la Solomon : «in carne!»Mai cad din popor, care se retrage iar se imbarbateza. Se.aude a treia descarcatura; dar acum se gasira intre poporarmati. Se reped iar asupra soldatilor.

La a treia descarcatura ajunseram si noT inaintea palatulul.Poporul uimit, fart arme, nu stia ce se fad.: rupea la gardurTSi port'. si pardosela, dar nu era o comanda, un cap. Cavaleriavenise tarcliii in ajutorul guvernului, dar ce putea ea in im-bulzola aceea!

In minutele acestea, ve4uram o eroina strecurandu-se prinmultime,' armata cu doue pistOle si strigand : «Curagiil, copil,rnorte tradatorilor !» Ea venea pe podul MogosoieT si inainta lapalat.

Multimea electrisata, velyend curajul acestel romane, se infier-bantb. repeta : «morte vincletorilor.» Insa vin4etorul strimtorat.le tote partile, se trase in tug& cu soldatii, alerga la casarma

clip&

si

jai

si

si

sa

1i si1i

rit

d'intaia

1i

7

98

noun, lua prin male de soldati tunurile si, impreuna cu ele, saltraserA la casarma veche si se inchisera.

De venea acesta femee ceva mai nainte, se facea o macelariede cele mal cumplite; cad poporul ar fi dat orbesce pe puscilesoldatilor $i 400 soldati nu s'ar fi supus usor.

Cine este acesta eroina ? Este d na Anica, sotia d-lul NicolaeIpatescu, Romans ce pirta arma ca orl-ce barbat. Guvernul eraacum mantuit; pompieril se adusera in apararea lul poporulfacu imprejur patru baricadespre a infrana vre-o noun navala.

Poporul alerga acum de tote partile, mai bine armat de catmai Inainte i impresura casarma veche. Dar tine a vea cura-giul de a o ataca, caoi artileria era acolo ? Nu credeam ca arti-leria se va fi facut necredinciosa. Solomon ceru juramint de lasoldati, ca, vor Linea cu el; soldatii respunsera ca el n'ail sciutunde II duc ; asemenea artileria nu a sciut pentru ce o duce incasarma veche; declarara ca el nu mai pot face alt juramint, decat acela ce l'aii facut pe campul lul Filaret, ca el nu vor maida in 11'41 lcr. (1)

Descrierea crime" lul Odobescu si Solomon, precum i amaretului devotament si a eroismului poporului, e comple-tat& de Ion Ghika, care spune c5, «Ion Bratianu i cu popaTun, in fruntea poporului, ail deblocat guvernul i au arestatpe eel doi colonel", care condusese atacul palatului i ares-tarea guvernului (2)a.

C. A. Rosetti spune asemenea ca «I. BrAtianu, scapand,aduna popor, aresta pe d. Locustenu, veni la palat, scOsede la arest pe Stefan Golescu, Ilia din mijlocul soldatilorpe Odobescu, 11 sui sus si dise sl se aresteze Solomon,care era inca In curte, comanda forte prudenta care, des'ar fi Implinit, nu s'ar fi versat siingele Romanilor (3).D

Lui Odobescu eel mai mare bine i se facu, arestandu-1;eaci dac6 ar fi °Nut in mana poporului, tr) acele momentsde furia, ar fi lost sfAsiat, ucis. Odobescu si Solomon, hn-preun'a cu Lacusterm care, asemenea fu arestat, fura dap irkjudecata unei comisiuni militare, prin decretul care ast-felmina:

1) Gazea Traneilvanier. No. 62 din 1848, pag. 214.Acelas corespondent dice el soldatil earl fusesera adusT Is palat, mal In

tAiA fuseserA imbatatl chiar pauea ce li se dedese in acea di, fusese-dospita cu spirt.

(2) Ion Ghika: Amintiri din pribegia dup6 1848, pag 27.(3) C. A. Banta: Scrieri din jungle fi din exil (vol. 11) pag. 21.

gi ca

si

si

99

Domnule ministru de rasboi,

La 19 Iunie, guvernul provisoriu a fost atacat si arestuitsi acesta aduse si tristul resultat de a se vedea pentrutaiasi data frate armat asupra fratelui sea.

Cei de capetenie esecutori al acestui atentat se v&I pansacum d. Colonel Odobescu, d. Colonel Solomon si d. MajorLaCustenu.

S'a randuit o comisie spre a-I judeca, al careia membrisunt

Prezident, Colonel Plesoianu; mentbrii: Maiori Mavrocor-dat si Racota, Capitanil Serghie, Ciocarlan, Hagiopolu siDumitres cu.

S'a randuit si judecator de instructie, d. Ciocardia.Esti rugat dar, Domnule Ministru, sa fad cunoscut d-lui

Colonel Plesoianu acest decret, ordonand sä se intelegd cud-I .Ciocardia si sa Incepd lucrarea cat mai in grabs.

Membrii guvernului provisoritiNeofit, Mitropolit Ungro-Vlahiel ; Chr. Tell; I. Eliad; G.

Magheru; St. Golescu; A. G. Golescu; I. C. Brdtianu.No. 73, Anul 1848, Iunie 22.

ranicc.

Victimile crimel odiose de care vorbim, au lost:

Toma Gheorghescu din mah. Popa IvascuMumu lul Dumitrache 3, OtetariGeorge Arnautu r PopescuStoiCa Vizitiu VoevocliDumitrache Croitoru

Rani i.

Grigore sin Ivan (mah. Rasvan); Gavrila Asprulea (mah.Mihaiii-Voda); Toma Marin (Postovari); Dumitru ChristeaRichitenu (Sf. Visarion); Ghitd Popescu (Coltea); Dumitrachosin Iordache (Manea Brutaru); Dumitrache Vdtaselul (Mantu-lesa); Panait sin Ivan abagiul (St. Stefan). Dintre acesti ranitl

In-

:

Mori si

Morti.

D

Sf.D 30

aa o

100

au mai murit doi, ast-fel ca numerul victimelor intrigelor re-actionare ale poftitorilor de privilegie, se urea la sOpte motif.

Inmormintarea.

Duminecd, la 20, se Mau inmormintare nationals victimelorinocente ale criminalilor urzitori de subjugare a poporului.La 7 ore sera, cortegiul funebru porni de la palat in ordineaurmatore: Corporatiile cu stegurile for, o despartire din gardanationald, un pluton de cavalerie, preoti, diacofti, si arhi-mandriV, guvernul provisoriu, ministril si functionaril statu7IW, musica stabului ostasesc, doue care funebre, fie-care cuGate un cosciug in care se aflail trel morn. Carele, caif siomenii, cart duceall tail, craft imbracati in alb; cosciugelein rosu trandafirifi si corpurile mortilor impodobite cu lauri.Dupa aceste dou6 care funebre, urma al saptelea mort purtatde omeni din popor; o altd despartire din garda nationalssi o multime numerosk din popor Incheia cortegiul, carese duse la Mitropolie, unde un singur mormint primi jertfele

Mitropolitul, cu tnaltul cler, astepta cortegiul laintrarea Mitropoliel.

Peste 30.000 de omens erail adunati acolo, ca sd facdfratilor for, grin al caror sange curat se boteza. desrobireaRomanies, cea din urma onOre. Eliad tinu un cuvint funebrusi garda nationals descarca puscile in locasul pdcei, undese odihnesc sufletele eroilor (1).

Familielor reposatilor li se f5.cu pensiune.0 lacrima, de nesfirsita recunoscintd, pe mormintul marti-

rilor, earl ail murit spre desrobirea Romaniel.

NOI AMENINTARI.

Intrigele celor carora To venia grew ca, din privilegiati,sd devie frail si egali ai tutor Romanilor, continuara mere&

Cand v6c,lura ca, peste asteptare, complotul sefilormilitiei nu isbuti, ei Incepurd a respandi In gura mare sipretutindeni sgomotul ca yin Rusii, ceea-ce pand aci spuneailnumal In taina, si nu se mai sfiird a ameninta pe poporul

(1) Pnosma Roman No. 4,

libertatii.

on -ce

101

care luase unanim partea revolutiunii, cu o grea resimnaredin partea armatel de invasiune.

Poporul Incepu a fi Ingrijorat si guvernul nu mai putin,de vreme ce chiar sciri oficiale primise despre intrarea Ruqi lor.

Iaca, spre exemplu, un raport de la comandirul polculuiNo. 2.

Domnulta ifinistru de resbolComandirul polcului No. 2.

RAPORT

Asta-sera se primira scrisori la unii din negustorii din acestprin care le arata ca, la Reni, se Oa o numerosa oOire

rusesca, ca la Ismail au sosit 5 vapore de re'sboiti cu o stimide dube §i o corabie cu amunitie, ea eel in Galati a venit unvapor de re'sboiti cu cati-va pasageri §i incarcand indata scan-duri pornit; deosehit o alts sums dA ostire se slice ca au§i trecut in Moldavia pe la Berlad pentru Ia0 §i Bucuresci; a§adar, pentru ca acest polo nu are nici un fel de porunca in ase-menea imprejurari, roga plecat pe d-v. sa bine-voiti ca, in eelmai scurt soroc, semi sloboziti poounca de urmare, iara prinwrest inteadins trimis curier.

Polcovnic, N. Ghika.Adjutant polcului, Parucic Confescu.

No. 517, Anul 1848, Iunie 16.

Braila

pornit la 3 ceasuri evropenesci, noptea.

Guvernul discuta mult; unii din membril lui banuiail o ur-dire a vr4ma§ilor nouelorr eforme i L C. Bratianu se oferise se duca la frontier* spre a se Incredinta data yin RuOT.

Bratianu pie* dar guvernul nici nu a*epta a sa In-tOrcere §i facu neintelesa greala d'a pleca §i el, d'a fugi dinBucuresci, in sera de 28 lulie.

Eliade plecase mai Inainte, plecase de dimineta chiar, far&sa Wepte macar ultimul cuvint al guvernului Intreg, Intr'oatat de grava Imprejurare.

Mesta gresala a grivernului, greala de a parasi Capitalala eel d'intaiil moment d'o mare gravitate, nu 'Dote sa ga-sc'sca o alts scuza de cat In tesetura de Intrigi bine-combiL-nate, earl' Inconjurati pe guvern din faptul reactionarilor.

oral,.

elan si

102

Retragendu-se, guvernul adresa terii o proclamatiune Incare se coprind si urmatorele cuvinte :

«Romani, crucea este arma vulturului nostru, crucea a fostmantuirea lume! §i crucea §i apararea lul Dumnegeil vor fi apa-rarea nOstra, dad. vom avea credinta in Dumne4eil §i in sfintelenostre drepturl, pe carl de acum inainte nici o putere nu vamai putea sa ni le lea. Insa guvernul ales de vol, creclend camisia lui cea grea, cu care l'ati onorat, nu s'a stir§it, a facutapel la tote puterile strAine, car! de multe on fagaduitajutor de arme §i pentru ca sa pita trata cu aceste puteri, casa pota sa faca o protestatie cu armele in mana, in cugetul seilde roman, §i invitat de multe dictatii, s'a socotit dator sa setraga pe munti, acolo pe culmea Carpatilor, care este singuranostra cetate.

Romani, in numele a 18 vecuri de suferinte, in numele liber-tatei co ati ca§tigat pentru tot-deauna, ve" juram ca nu vom le-pada sacul de cenu§e dupa capul nostru, pana ce Romania nuva Ii liberadrept ce, pastrati patriei acel amor ce dovediratiin fata lumel ca'l avetipastrati curajul §i credinta in putereavOstra, ajutati ne 'Ana in slir§it, ca §i 'Dana acum, §i Dumnecleilva fi cu no!.

Romani, 40 de ani ovreil au fost in pustie §i Dumneq.eil afost cu din§ii, pana cand avura credinta; veniti dar sa ne damsarutare de fratie §i jura %i, cu no!, sa luam in inimele nostrepatria, §i sa nu lepadam arma osta§ului §i toiagul pelerinuluidin mana, pana ce ne vom da sarutarea invierei.

G. Rosetti, 8t. Golescu, I. Eliad, G. Magheru, Chr. Tel, A. G.Golescu, N. Balcescu, N. Golescu, C. Filipescu.

oFunesta fu plecarea guvernului» dice liarul lui Rosetti,Pruncul roman, dupa ce tiparesce acesta publicatie.

Dintre membri guvernului, afara de mitropolit, nu mair6masese deci in Capitala nici unul.

INTOCMIREA CAIMACAMIEI.

Reactiunil II caclu ca o plesta acest noroc. La atat pote niciea nu se astepta.

Nu se astepta, de sigur, sb, pOta scapa asa lesne d'un guvernpe care-1 sustinea un Intreg popor, asa cum sustinea poporulroman, guvernul seu. constitutional.

Ca prim farmec, strigoii esira din noil la lumina, mai In-drasneti si mai trufasi de cat mai nainte.

ne-ad

A.

103

Mitropolitul, presedintele guvernului plecat, dete reactiuniivi mans si, sprijinul si a sa archieresca, bine-cuvintare.

II dete mai mult: se facu unelta a reactiunii, pentru a as-virli hula asupra omendor cu care, pans ieri, lucrase in frunteapoporului.

Ierte-1 Dumnedeil eel prea indurator, data iertarea lui sipang la ast-fel de pecate 'Dote ajunge.

Mitropolitul iscali urmatorea publicatiune :

«Rebelistii, fugind din Capital& in nOptea de 28 si 29 ale cu-rentei, indata ce insciintat cA ostirile inaltelor doue cut*suzeranA si protectritA se apropie de hotarele nOstre, grabim yes-tind acesta buns vestire tutulor locuitorilor terii. Tot de o datasA le aratam ca, Intr'o unire cu d-lor boeril, earl se afla in Ca-pitals, luat tote mesurile pentru statornicirea linistei obs-testi ¢i cu acesta ocasie aunt poftiti toll locuitorii, de on -ce class

tropta vor fi, sA primesca cu sentiment de recunoscinta si dedragoste pe isbavitorii teril.»

Reofit, Mitropolitul Ungro-Vlahiei.1848, lunie 29.

In acelasl timp, se publica si urmatOrea proclamatiune :

CAimacarnia principatuluT Terel Romanesci.

«In urma intamplarii de la 11 lunie, cunoscute obstii, incetandDomnul stapo.'nitor George Dimitrie Bibescu de a mai carmuiOra, prin trecerea M. S. peste granita in statul Austriei.

Nol, pe temeiut art. 18 din Regulamentul organic, luand cArmafitapanirii lerii, facem cunoscut acesta tutor locuitorilor spresoul-0 ; tot de odatA, si tutulor acelor dregatori, earl nu va filuat parte d'a dreptul in resturnarea guvernului in fiinta, spre

ocupa posturile ce fort incredinOt de Domnul OHL»

Banul Teodor Vdeeireseu, Ernanuil Beileanu.

1848, Iunie 29.

Vestitul capitan Costache, eel cu biciu-1 cu septe sfircuri,se arata din nal plesnind pe toti si pretutindeni,vesti a renascut-a vajnica putere boer6sca.

t0 sa-mi Imbrac biciul cu piele de Roman, ca sa vadalibertatea ce pate, cand vine pe aici» sbiera nemerniculs6lbatic, care aidoma era chipul stapanirei retnviate; stin-dardele furs pretutindeni rupte si calcate In piciore; statuarepresentand Romania Liberata, cu simbolul dreptatel si

'§T li s'aii

si biciu-i,

s'ati

sa

104

crestinismuluI, cumpana si crucea, ce se afla In curtea mi-nisterului de Interne, fa daramata din porunca lul Em. Ba-leanu, care In batjocura o numi: «nevasta lui St. Golescu7,.

Mandra, yesela, triumfatore, caimacamia Insciinta numaide cat consulatele Ca s'a restatornicit cu desaversire vecheastare de lucruri.

Dar nenorocire N'apuca sa se usce negrela pehartia pe care scrisese acesta; n'apuca capitan Costache

reInoda not stircuri la biciu, ca se scula orasul si strigoiiperira, iar4i cum per toti strigoil la cantecul cocosuluI.

3o IUNIO. RESTURNAREA CAIMACAMIEI.

I. C. Bratianu, dupd ce vela ca, la Focsani, nici urmitnu e de vr'un soldat stroin, se grabi sa se intOrca In Bacu-resci.

Impetrit remase de cele ce ve'du si audi aci; dar tot-d'o-data inima lui crescu si se Inveseli; cad' poporal era totstatornic, tot hotarlt chiar sa mOra, ca sa-si recapete a hitConstitutiune.

«NegutatoriI, corp vrednic de nationalitatea romans, dicePoporul suveran, iau initiativa, un glas s'a ridicat si a stri-gat poporulul: lanturile robiel iar ne amenintan sitoti sculat, si tog au venit ca sa umilesca pe tirani

cu una si aceias vointa, s'asigure dreptatea si libertatea3.In corp, si urmati de popor, se dusera la mitropolie si

cerura Constitutia si rechemarea guvernuluI provisoral. Mi-tropolitul se supuse si o nOua publicatie, d'asta-data dup.&vointa poporulul, fu facuta:

PUBLICATIE

«Ceea-ce s'a obstit ierT, la 29 ale acesteia, sub iscalitura nostrit,Wend guvernul provisoria rebelt si altele, ast641, dup. do-rinta poporulul roman, o refuzam cu desavirsire, adeverindintarind din Oa puterea mea juramintul ce am seversit in Cam-pul Libertatii in 15 ale acestia, ca sa pazim tot acele 21 arti-cole, afar5, de art. proprietatii, care-1 va otari obstesca Adunare,pe care Constitutie jur ca nu vom cAlca-o, sub ori-ce sacrificittdin parte-mT.

el!

aiaca,

si,

si

a -ti

s'al

105

(Stindardele liberthtii se vor ridica pe tote edificiurile publice.Cocardele se vor repurta si tots politia cea vechie se va, de-sfiinta prin grabnice porund ale mele.

<<Guvernul provisoriti se va chiema, prin intr'adins curier,toti functionaril orinduiti de guvernul provisoriil se vor intariin functille lor.

(KAcesta publicatie, sub a mea iscalitura, se va obsti prin gla-sul foilor, pe earl am subsemnat -o, de fats cu deputatii poporului,»

Neofit, Mitropolitul UngroWlachiel.1848, Iunie 30.

Caimacamia si prietenii iei intrasera iar5.§I in gaura deserpe; se retraseseral In intunericul blestemat, din care nu tre-buiail sa iasa si sa lnfrtinte vointele poporului.

Odobescu si Solomon 'risk care fusesera, sub caimacamia,pusi In libertate si s'atlaii in fruntea ostiref, deli nu cute-zara sa atace poporul, se asec,lara totusi la casarma, scOseratunurile side si purtand la piept cocarda tricolors a mis-carelerati amenintatori.

Somati de I. C. Bratianu, In fruntea poporului, ca sa sepredea, refusara. Atunci Bratianu alerga din nou la Mi-tropolie, 1ua cu dinsul In trasura pe Mitropolitul si porni dinnoil in capul multimei, la casarma.

Cand trasura intra In curtea casarmei, Odobescu des-chise usa trasurei si puse un genunchiii jos, Inaintea Mi-tropolitului, ca sa-I sarute mans. Atunci Bratianu sari pe ea-pra trasurei si incepu sa vorbosca ostirei. Ofiteril se repe-(pea la dinsul, spunendu-I cu lacrami In ochi ca 'i-a scapat.

Situatiunea devenise grea. Odobescu isi vedea scopul za-darnicit si de asta-data si scose stegurile revolutiunii, oi-Gond ca el le-a pastrat, pe cand guvernul a fugit.

Pe cand se petreceau acestea, poporul nu sta In nemiscare;el navalise pe porti, iar un preot, «popa Turn> (1) numit deatunci, se repedi in fruntea poporului spre tunuri, avendIn m'ana, crucea.

Da-te la o parte din naintea mortil, i-se Ilse.La ce sa traiesc nelegiuitilor, cand vol calcati crucea

lui Christos, care ne da sore si apa.?Si, fara mai departe vorba, se asvIrli si tricaleca pe un tun.Faptul acesta de eroism si presenta crucei pe care jura-

sera soldatii, ti destepta ; ei se hnbratisara cu poporul.

(1) ((Pop Tune este parintele Ambrosie de la Episcopia Buz6ultd.

et

106

Odobescu pieri, voind aiurea sa urmeze faptuirea sco-pului sett.

La palat, unde mersera apoi, Bratianu si poporul, gasirape Odobescu, Campineanu si altii, care spuser5, lui Bratianuca s'a lntocmit un nou guvern compus din Campineanu,Bratianu si un negustor, de vreme ce guvernul era fugit.Bratianu refusa, spunend ca eista guvernul cel primit detara si cand Odobescu din not]. starui, Bratianu Ii arata peferestra poporul, spunendu-i ca-1 va face arbitru (1).

Odobescu Intelese si se intocmi numai o comisie interimara.Aci se tncheie, si cu bine si fara nisi o picatura de singe,

a doua mantuire a poporului, prin sine MOO, de sugru-matorii lui.

piarele d'atunci, 4n descrierea taptelor, nu ulta pe sin-gurul membru al guvernului, care era de fat5, si care lucra.

Poporul suveran, qiarul lui N. Balcescu, Boliac, Gr. Ales-sandrescu, Bolintineanu, etc. dice:

«Intr'acestea, unjune nu se descurageaza, is crucea, o saruta,varsa, o lacrima de speranta si ese in popor, alerga, 1ncu-rageaza, lucroza .cu barbatia, se pune in capul poporului cumitropolitul.

«Este de trebuint5, se-I mai spun numele? intreba Popo-rul Suveran. TOM' lumea it scie! Fericita Romanie GA alast -fel de fii ! Fericite Bratiene, ca scil sa-ti iubesci asa debine patria, Romania (2)! n

Pruncul roman descriind faptele tot ast-tel, adaugeeNumele lui tog 11 cunosc, este d. I. C. Bratianu, un

adeverat roman, care a contribuit mult la dobandirea fiber-tatii ; dar poporul care obicnuesce se poreclesca ceea ceiubesce, vec,lend activitatea lui, vedend ca este om al po-porului si ca umbla din mans In mans, *II da porecla: Fir -firicul §i In dilele urmatore cand poporul era adunat si nuscia ce trebue sa faca, se audiau aceste cuvinte: asa, ve-dem ce dice Firfiricu» ; satt : oasteptati, fratilor, asteptatisa vie Firfiricul (3)D.

De asta -data, cei care, cu atata Indarjire, refusaii fratiasi deplina egalitate Cu intreg poporul roman, trebuira, sase recunOsca biruiti si, In a for inimadata ea mai putea

(1) Noti %e r5mase de la I. C. Bratianu.(2) Poporul suveran No. 4 din 5 Julie 4848, pag. 15.(3) Pruncul Roman, No. 9 din 7 Julie 1848, pag. 35.

107

nutri simtithinte inalte sa fie recunoscatorl acelul de elobijduit popor c5, nu le-a respldtit reul prin reti, a, nu'ci-a-dis, si n'a facut, dupe scripture : ochl pentru ()chi, sidinte pentru dinte!».

In asteptare, si pand la Intorcerea guvernulub provisoriil,lucre o comisiune interimara, cu aprobarea poporuluI, corn-compusa. din: Mitropolitul, I. Campineanu, C. A. Kretzu-lescu, N. Mincu si I. C. Bratianu.

Aces-O.' comisiune primi demisiunea din armata a colo-nelilor Odobescu si Solomon si adresd poporului urmatOreaproclamatiun e :

«Gloria si de o mie de on gloria eroismulul vostru, fiind-canumal printr'insul libertatea si cu densa patria fu isbavita depatru on un popor, care pune nu numai atata curagiu, darInca atata staruinta, acel popor este popor ales al lui D-zee

acesta ne face sa avem o adinca credin0 ca nici odata nuTOM mai cadea in robie.

Insa, fraWor, ca sä putem fi liberl, ne trebue liniste, nuca acea a despotismulul, ci o liniste cum se cade unor

omeni liberi...Pan& astacli, aveti dreptate sa fiti spaimantati, sä fiti in pi-

ciore; dar astacli, tend libertatea nemului si libertatea madula-relor guvernului este asigurata, fiind-ca toV vrajmasil ail rein-trat in vizuina, s6 nu adormim, ci sa, ne linistim,fiind-ca intr'alt-fel guvernul nu pOte respunde de ceea ce se pOteintampla, si nici nu pote a'si greua sarcina ce ati pusasupra i, adica a asigura un viitor fericit Romanilor.»

Neofit, mitropolitul Ungro-Vlachiei, loan Cdinpineanu, C. A. Kre-fulescu, N. Mincu, 1. C. Bratianu.

Mesuff de organisare

Membril guvernului, intorcendu-se In Capitall, Campineanuiti Kretulescu se retraserd si se Incepu acea lucrare spor-Rica de refacere a Ora si prin nob obiceiuri si prin nob legl.

Numi administratori In judete pe :Scarlat Turnavitul la lilmnicul-Sdrat.Dimitrie Golescu,Scarlat Voinescu,Florian Aaron, Ilfov.Dimitrie Ciocardia, Ialomita.Ioan Negulici, Prahova.Costache Ciocarlan, Dambovita.

§i§i

§i

li-ni§te

....astadi,

imp:ini

Braila.Buz6U.

108

loan I. Filipescu, Vlasca.Nicolae Tararanu, Teleorman.Joan Hristopolu, Arges.Ioan Paleologu, Muscel.George Baleanu, Olt.Ioan Arceseu, Romanati.Dimitrie Filisanu, Do lj.Costache Cerkez, Valcea.Hristodor Marghiloman, Gorj.Nicolae Opran, Mehedinti.

Pe langa fie-care administrator, fu numit si unul sail maimulti propagandisti, ca comisari extra- ordinari, datori samerge ori-unde trebuint5, va fi, spre a explica Constitutiasi reformele din ea isvorind.

Intre propagandistii numit' hurt: Al. Or 6scu, P. Orbescu,Apostol Aricescu, Axente Sever, P. Cernatescu, Nestor He-ruvim, C. Brezoianu, N. Florescu, Stefan Bajescu, CostachePadeanu, Ioranu, Al. Fotescu, Alecu Manu, Costache Flo-rescu, Ion Rotescu, Alecu Dedu, Alecu Petrescu, Joan Io-nescu, C. Manega, Andrei Pretorian, N. Nenovici, C. Co-dreanu si altil. Dar profesoril fur& pretutindeni, de la sine,cei mai neobositi propagandist'.

Numi Vornic al Capitalei pe Cesar Boliac, asemenea pre-sedinte si membrii ai sfatului ordsenesc pe N. Niculescu,prefedinte; Hilel B. Manoah, George Ion Pascal, GeorgeSulacoglu, Grigore IpAtescu, Stefan Popa Teodosiu si NicolaeCamarasescu, membrit

Decide stringerea candidatilor la scOlele judetelor, pentru aInfiinta si reinfiinta ,stole prin sate.

Numesce mai multe comisiuni pentru alcatuirea proiectelorde lege ce trebuiail a fi supuse adunalrii constituante si a-mune:

pentru 1ntocmirea constitutiel, comisiune compusa dinI. Eliade, C. A. Kretulescu, I. Voinescu II, I. C. 13eatianu ;

pentru reforma instructiunii publice, general5 obligatoria sigratuila, dupe glasuirea art. 16 din constitutie, compusadin: Eliade, P. Poenaru, A. Tr. Laurian; C. Boliac, N. Cre-tulescu ;

pentru organisarea administrative: N. Golescu, I. Cam-pineanu, N. Nicolescu, C. Balceseu;

comisiunea, financiar5, pentru reformarea impositelor, spre

109

a supune la imposite tote clasele, potrivit constitutiel, pen-tru organisarea ministerului de finance si Infiintarea BancelNationale, fu compusa din: C. Filipescu, G. Nitescu, E.Ghermani, C. Balcescu, Vasiliadi.

pentru lucrarile publice: N. Cretulescu si I. E. Florescu.pentru agricultura, industria si comerciii: D. Xanto, M.

Califaru.pentru organisarea armatei si recrutarea el, conform con-

stitutiunii, din tote clasele: s6 numi asemenea In comisiuneHr. Tell, I. E. Florescu, Colonel Voinescu I, I. C. Bratianu,colonel Iablonski.

pentru organisarea judecatoresca : I. A. Filipescu, St. Fe-rekide, M. Califaru, I. Cantacuzino, I. Voinescu II.

Aceste comisiune trebuiau sä se Intrunesca, la 6 August,si sä presinte guvernulul, cat mai neIntarcliat, proiecte des-lusitore si potrivite cu trebuintele cele de acum ale natiei,cum dice decretul care le Intocmesce.

S6 numi asemenea o comisiune care se dea bilete de des-pagubire acelora earl avusesera tigani robi:

Particularii, desteptati prin proclamatiunea revolutiunii, a-supra nedreptatii de a tine ca robi fapturi asemenea luise grabira libera robii, fara nicI-o despagubire. Ast-felMihalache, Costache si Petrache Pencovici, liberar5, 2 robi;Simeon Marcovici, 2 robe; Scarlat Voinescu 32 robi, des-p6,gubind dinsul pe sotia sa, de vreme ce ace'. robi erailzestre; Gr. Costescu, 4 robl; Elenca Zosima, 6 robi.

Guvernul le -adresa multumiri si le publica numelefoia

Se tntocmi o comisiune amestecata din sateni si propri-etari ca sa discute si sä hotgrasca, prin bung Intelegere, ces-tiunea proprietatii. Comisiunea se E,1 i Intruni sub pre§identiad-lui Racovita si vice-presedintia d-lui I. Ionescu (din Moldova.

Aces% comisiune §i-a si deschis sedintele la 9 August,printr'un discurs al lui C. A. Rosetti, tinut In numele gu-vernulul.

Si, In sftrsit, prin decretul 258 din 14 Iulie, guvernul con-voca pe alegkorl, pentru alegerea membrilor adunarei generaleConstituante.

Dupa acest decret, aleg6tor e tot Romanul parntnteansail din on -ce parte, stabilit to tar* precum si orl-care tm-pimtntenit, de on -ce origine si de on -ce religie va

in

fi.

D-den,a-91

oficialk

110

Numerul deputatilor e de 250.Alegerea e de dou6 grade : aleg6toril aleg deputati-ale-

getorl, cars, lntruniti, In capitala judetului, aleg pe deputatiiConstituantei.

Abia liniste se Mouse si delegatiunile din tars, care fu-sesera intrerupte prin turburarile /ntimplate In cursul luneITunic), reIncepura; mal nu re'mase oral, care se nu fi

delegatiune, spre a areta bucuria poporatiuniI; venirachiar din sate numerOse delegatiunI, acia In cat se veclu canu numaI capitala si judetele prin care ttecuse guvernulprovisoriti de la Islaz, ci tara intrega vedea cu bucurie siprivea ca o fericire, noua stare de lucruri care se Infiintase.

La Bucuresci, poporatiunea respunse cu bucuria la ape -lul pentru Infiintarea gardel nationale si 1500cetateni se inscriserl in garda, in cele d'amtai Bile. Corpulcomerciantilor so otart a Intocmi el, cu ale sale mijlOce,un corp de 6000 de garda nationala.

Sosirea lui Soleiman-Paqa

Nici de asta-data Insa, linistea trebuitOre nu dura mult ;cacl, pe la jumatatea lui Iulie, un corp de 20.000 armataturcesca sosi la Rusciuc, supt comanda lui Omer-pasa. A-ceste trupe erati puse la dispositiunea lui Soleiman-pasa,fost ambasador la Paris, cand isbucni revolutiunea din Feb-ruaria, si care fusese numit comisar extra-ordinar In prin-cipate. Primul dragoman al Portii, Emin-Efendi, era alaturatpe langa dansul In calitate de consilier.

Guvernul Ingrijorat si voind s6 cunosca intentiunile luiSoleiman-pasa, trimise pe langa donsul pe ministrul tre-bilor din afara, I. Voinescu II, spre a asigura pe comisarulDivanului despre simtimintele si dorinta Romanilor de aremane legati cu Turcia, dupa spiritul si litera tractatelor.

Voinescu, In calitatea-1 oficiala, nu fu primit; trebui se-§Iscota esarfa. Respunsurile ce comisarul ii dete apol, furs cutotul evasive.

Atunci guvernul trimise pe Stefan Golescu, care fu bineprimit si i se deter5. Ore-care asigurarl.

La 18 luliu, comisarul imperial adresa administratorululdin Giurgiu, o scrisOre, prin care -i anunta cá, a douava trece cu ostirile imperiale gnu cu cuget vrajmaseso, ci

tri-mis

cii,

111

pentru unicul stop de a protege anticele drepturi si insti-tutii ale tern si de a restabili Intr'ensa ordinea legalay.

Guvernul, vec,lend amenintarea de o nedrepta calcare ateritoriului tern, adresa lui Soleiman o protestare, Indrep-tan In acelas Limp si represintantilor puterilor straine.

Protestarea tontine si urrnb.tOrele;

Cand Imperiul Otoman a bine-voit sa ne dea protectia sa, nea asigurat intrega desevirsita independents pentru cote dinlauntru. Sultanul Baiazet I si mat in urma, la 1460, Sultanul Ma-homed II, consfintira drepturile nostre prin tratate ce sciuram

is pastram cu solemnitate. De multe on drepturile nostre fur&atinse, si cu tote acestea not. prin conduita nostre. catre I. Porta,sciuram sä unim amorul fiului cu credinta vasalului; si speram ca,avend credinta in desevirsita nostra supunere, nici o data nu vapune in uitare tratatele Padisahilor Baiazet I $i Mahomed II, $ica nu va voi sa ne is mat mult de cat viata, lipsindu-ne de drep-turile nostre. Asta-(11 insa, cu inima stransa de durere, ne in-trebam: ne am inselat ore? caci daca. I. Porta voesce BA fiedrepta cu not, de voesce sa vada, milione de erot gata a muride mortea martirilor pentru Augustul lor Suzeran, de ce in mij-locul celei mai desevarsite, baga o armiB pe un pament,care este al nostru ?

Romanic nici o data nu se degradara purtand masca duplici-tatei si de aceia tot-d'a-una Dumnedeil a fost cu (tonsil. Nu nesfirm dar sa esim Inaintea Augustului nostru Suzeran si a Eu-ropei intregi, caci asta-41, in Romania, se va hotari cestia li-bertatilor lumei, si sa ne aretam cu fruntile senine, cu inimacurata si plina de curaj si de credinta, strigand cu glasul con-sciintei nostre:

Nu este nici un articol in Constitutia nostra, carele sa atingaputerile straine, nu este nici un articol, care nu numal 0, nuavem dreptul cerem, dar sa-1 si punem in lucrare, daca mateste un Dumnedeu in ceruri o dreptate pe pamint.

Cerem de la Esc. Ta, sa vorbesci pentru not M. Sale Padi$ahuluia caruia dreptate este puterea nostra cea mai mare roga-I innumele a totes Romanic, care vorbesce prin glasul alesilor etsi core de la bine facetorul Orientului sä nu respinga amicii setdevotatt si Oredinciosi, lipsindu-t de drepturile lor, ci sä consoli-deze sfinta lor Constitutie, fericirea lor, prin retragerea unelarmate, care a semenat neodihna $i spaima chiar in multe inimi.Nul Marirea Sa nu va voi sa fie Suzeranul unui camp mare sipustiti; cad! daca Romanil au jurat sä nu ridice nici o data stin-dardul impotriva Augustului Suzeran, ins& nu vor putea nici odata O. traiasca fara acesta Constitutie, pe care le a dat'o cerul,spre mangaerea atator mart lungl suferinte ale lor.

IVIembril guvernulut: Neofit, Mitropolit at Ungro-Vlahiet; Chr.Tell; I. Eliaci; N. Balcescu; N. Mineu; C. A. Rosetti.

eh

sa.-1

pi

liniptef

pi

pi

112

Apol poporuluI Ii adresa urmatorea proclamatia :

FrOlor Romelni,

Cu Vita credinta nOstra catre 3. Porta, incercarile ce facu-_ram, ostirile imperatesci sunt a intra.

Noi scim ca, tot Romanul este gata a muri pentru acest pa-mint pe care $i pentru care suferit-ati 18 secoli, si de aceia yefacem cunoscut ca. Esc. Sa Soleiman Pasa ne Vice ca trupeleintra «nu cu cuget vrasmasesc, ci numai cu unicul stop de aprotege anticele drepturi institutiuni ale %era»

Guvernul clupa datorie-i, pe de-o parte arata Esc. SaleSoleiman Pasa mahnirea ce avem de a vedea atins dreptul deinviolabilitate a teritorulul; iar pe de alta, ye roga sa nu uitatica. I. Porta are pentru not simtimente parintesci.

Romani! fiti pacinici.Fiti siguri ca, pe cat yeti fi uniti veti cere drepturile vostre,

cu acea putere cu care le-ati dobindit, nimeni nu se vaputea atinge de dinsele.

Membrii guvernului: Neoflt, Mitropolit al Ungro-Vlachiei; Chr.Zell; N. Baleescu; N. Mineu; C. A. Rosetti.

No. 329.-1848, Iulie 19.

In aceeas sera, se tinu 0 Intrunire In sala teatrului. I. C.Bratianu expuse starea lucrurilor, printr'un cuvint plin deenergia; vorbira apoi Peretz, Mania, Herisescu si altii si toticei adunati jurara sä apere Cara si Constitutia ei.

In aceasi nopte, sosi la Bucuresci Tinghir-efendi, cu o seri-sore de la Soleiman catre mitropolitul.

Poporul afand, ceru ca scrisorea sa se citesca de Eta cutog membrii guvernului si guvernul Instiinta pe Tinghir cáEliade este Insarcinat a asista la citirea scrisoril.

Fu o lung& discutiune si Tinghir declara eh nu p6te ase departa de la instructiunile ce are, far& a cere nouiinstructiuni.

A &ma di, la 20, pe la 4 ore d. a. pe Gampul Liber-fatil, se tinu o mare intrunire, la care ail luat parte peste25.000 de Omani.

I. BrAtianu vorbi poporului adunat si toti, In cal maimare entusiasm, aprobara un protest, In care se cuprind si ur-malorele:

«... De aceea, cu tote ca guvernul care este expresia popo-

pi

¢itusk

liniutig pipi

liniptita,

113

rulul, a protestat prin mijlocele diplomatice, Irish poporul soco-tesce ca nu este de prisos a protesta si el d'adreptul inainteaEuropei intregi, contra intrarii trupelor turcesci in pamantul ro-man $i Inca mai mult: Romania intrega de asta41, pan& candmai are un glas liber, declara:

1) Ca dace,, I. Porte, va respecta drepturile Romani lor vaprimi Constitutia ce isi deters si al careia efect o sa fie fericireaterii, atunci Romani, recunoscetori bunulul Suzeran, nu numalca T jura credinta, dragoste supunere, dar Inca si mai multca vor sluji de paveza (rempart) Constantinopolului.

2) Ca data I. Porta nu-si va trage trupele de pe pamentulroman si dach va °Mita ca, prin putere armata, sa s'amestecein trebile leri1 dinlauntru, atunci tote tratatele ce exists se so-cotese chiar de Porta desflintate.

3) $i ca atunci natia este liberata de ori-ce indatorire ar aveacatre I. Porte,,

4) ca, orT -ce legT, orT -ce asedeminte se vor impune Romanilorde la straini, acele legi, acele asedeminte vor fi socotite ca ile-gale si prin urmare este de datoria ori-carui Roman de a nuli se supune de buns -voie.

5) ca on -ce Roman va unelti sau va contribui ca s'aduch ar iistreine in tara, sau ca se, °prose& mai multa vreme pe cell a-duse, perde dreptul de Roman, este declarat de vrajmas al so-cietatei prin urmare nu mai exists legi pentru dinsul».

Cu totiI apol, avend musica In trunte, plecara la palat,unde -T astepta guvernul provisoriit

Trecend pe la casa unde locuia Tinghir, strigAtele de: SAtrAiasca, Constitutia! Se,, traiasca Romania! SA trAiasca Sul-tanul ! nu mai conteniati. Tinghir esi In balcon si ceru se,sarute stegul. Fu mare entusiasm.

Ajunsl la palat, N. Balcescu, membru al guvernului, adresapoporulul cuvinte de multumire si I. Bratianu Indemna, petop la liniste si la buns rInduiala.

Poporul se respindi, ducendu-se fie-care la casa sa, siasteptend desfasurarea evenimentelor.

Cererile Turciei.

Respunsul asteptat de Tinghir-effendi sosi, adresa se schimbadecise a fi comunicata guvernului si boerilor, In sala adu-

nArii obstesci.A doua ci dar, In 22 Tun, sala era plinA; guvernul in-

vitase si pe boierl, far% esceptiune.Tinghir veni escortat de cavaleria romans si dete citire

111

gi

1i

gi

at

114

scrisorel, In care se spunea ca un num6r de indivicli, dandu sede 'Romani, ail silit pe Domn sa primesca nisce institutiunlnot §i apoi au avut indrasnela de a 1ntocmi el o administra-tiune; ca cele intImplate sunt nu numai incompatibile cudrepturile de suzeranitate i cu principiele de guvernamentale Portii, ci §i de natur5, de a aduce tot felul de inovati-uni contrarie pastrdreI ordinel §i lini§tel In tar5, ca o per-sOna de Incredere trebue sa fie numai de cat locotenentdomnesc, conform RegulamentuluI ; ca apoi o comisiune saarate pltngerile terii, cars se vor lua In considerare, de vorfi drepte.

Adunarea discutd propunerea §i numi din sinu -i o co-misiune ca sa redacteze respunsul.

In acela timp, guvernul se preocupd de ce ar fi de facut:a intra In conflict cu Turcii, i se pdru o neiertata gre§ala§i deci hotarI, In maioritate, s5, cedeze, nu recunoscend Portiivre-un drept, ci numai ca condescendenta. Pe de alta, parte,St. Golescu, care vec,luse din nou pe Soleiman-pa§a, adusevegtea ca Constitutiunea va fi recunoscuta, dad. guvernulprovisoriu se va schimba In Locotenenta.

Guvernul depuse deci puterea In manele poporului rugan-du-1 sa alega alt guvern, sub nurnele de Locotenenta domnesca,a Terel Romanesci, carele, dupa reguld, va fi recunoscuta gide catre In. POrtd.

Poporul fu rugat sa se adune, In aceia51 di, la 4 ore, peCamp ul Liberty ii.

Intrunirea. Locotenenta.

Intrunirea fu impun6tore; vorbira poporului Cesar Boliac,N. Balcescu §i I. Bratianu §i Locotenenta domnesch fu corn-pusa din aceleasi persone care eraii In guvernul provisoria.

Soleiman ceru apoi reducerea locotenentel numai la trel §iatunci se proclamara Locotenenta: N. Golescu, I. Eliad §iChr. Tell

Locotenenta a cesta fu salutata de Tinghir-efendi, trimisulEsc. S. Soleiman-pap, In sala tronului §i recunoscuta; i sedete asigurarea ca o§tirile turcesci sunt venite pentru lini§teaOrel §i c5, Locotenenta, on -cand va cere trebuinta, se potesprijini pe aceste o§tirI.

Soleiman -pa§a ceru sa i se trimita o comisiune la Giurgiii

115

si fu trimis Stefan Golescu, N. Balcescu, Dim. Bratianu,Gr. Gradisteanu, si comerciantul Vasiliadi. Soleiman-pasase areta bine-voitor In discutiunea Constitutiunii, cerend ore-care modificari mai mult de forma si Indemnand a se tri-mite comisiunea la Constantinopole.

A doua di, se dete, In a for onore un banchet, la carelua parte si Eliade.

Apoi, Soleiman-pasa veni la Bucuresci, unde statu treifind sarbatorit: se dete un hal campenesc, o represen-

tape de gala la teatru si se ilumina orasul.Constitutiunea, find ast-fel recunoscuta de trimesul Portil,

si guvernul si poporul se putura iarasi linisti. Guvernulrelua a sa lucrare.

Recun6scerea de cAtre puteri.

D. Colhoum, consulul M. S. Britanice, fu eel d'antaiii re-presentat strein, care aduse locotenentei felicitari.

Mercuri, la 4 August, escortat de o jumetate escadron decavalerie roma* veni la palat, unde poporul vesel si mul-tumit era In numer mare si cu urari lnsoti pe d. Colhoum,la sosire ca si la plecare.

D. Colhoum, adrez-tandu- se Locotenentel,

Domnilor,

Comunicatia oficiala ce mi -a Mout ieri d. secretar de stat, m'aumplut de bucurie, afland ca. M. S. Sultanul, prin trimisul settestra ordinar, Ex. S. Soleiman-pasa, a recunoscut formal loco-tenenta princiara.

«M'am greibit, D-tor, sei viii sa va felictt de un eveniment atatde !erica, ce este destinat s'aduca linistea si increderea in totespiritele.

«Socotesc ca este de prisos se ve spun cat este de sinter si catde mare este interesul ce are pentru acestei (aret guvernul M. S.Augusto mete suverane, si acest interes va cresce ; cad noile in-stitutii ce sunt mai in armonie cu trebuin(ete (erii, aprobatefind de M. S. Sultanul, acest monarch luminat ce l'a ineircinatprovedinfa set protega Romania, vor face ca guvernul meti sapdtcl urma poporul roman in calea progresului.

«Cat pentru mine, d-lor, pe care tunga-mi resedinfel intre d-v.m'a facut sa iubesc Para, me" simt fericit sa fit organut guver-nului meg ca sa ve fat cunoscut sim(imintele 1u1 si neidajduescdi era cea nouet ce va nasce pentru .Romania, va vedea pe tort

bile,

Elise:

116

fiii acestei fe'ri unindu-se si necrand de at o singura dorinfa, osingurd tints «fericirea si prosperitatea patriei».

Eliade respunse, ar'etand deplina recunoscinta a Locotenentiisi a tuturor Romanilor.

Apol consulii Prusiei, Austriei si Greciel adusera Lecote-nentei felicitarile lor.

Starea de lucruri, faptuita prin miscarea dela 9 si 11Iunie 1848, dupa doue luni de lungi si nesfirsite peripetii,incidente si primejdil, provocate si sustinute de cei cari nuvoiau sa devie egali si frati cu top Romanii, fu ast-fel instirsit recunoscuta.

Staruinta, luptele si jertfele de tot felul ale poporului ca-pitalei mai ales, si ale guvernului, ajunsera in fine a fiIncununate prin recunoscerea ce puterile europene, impre-un5, cu Turcia, deters faptului Indeplinit, Constitutiei ce po-porul t i dedese si guvernului ce el isi alesese.

Atunci numai, sau abia atunci, si dupa, ce Soleiman-pasa,la o visits ce i se Mut de mai multi boeri, chnd dinsul,intre altele le din:

«Ve recomand, d-lor, a uita tote cele trecute si bogati si sa-raci, bdtrini cu juni intinda mana ca frafi cdtre frari sica pcirinri ccitre fil; batrinii sa ierte junilor si junil sa respec-teze pe

«Asteptari in pace respunsul si ordinul Inaltei Pori si kitese vor impcica, dupci dorin(ele si mul(Ct mirea tuturor.

«Am, convinctia di nu ve ve(i inddratnici de a recunosce Lo-tenenfa si a vd supune el ca unui guvern legitim.»

Atunci numai, si cei dintre cari unii uneltisera contra stariide lucruri infiintata prin miscare, si altii se tinuse d'o parte,atunci numai o recunoscurd, iscalind urmatOrea declaratie:

«Supt-insemnag dand desavirsita incredere in discursul deasta-di al Esc. S. Soleiman-pasa, recunoscem cairnacamia (1)

(1) Cerura ca, in act, sa se puns cuventul: eCannaamian, iar nu aLocote-nenta», de ei ensusi Soleiman le area ca aLocotenenta» nu e de cat tradu-cerea romanesca a cuvintului turcesc caimacamia.

Avead dar ascuns un gand red si -el pastrad o portita. De alt-fel, acel gaudred nu se putura unit st5pni de a-I arota chiar in acesta intrunire. Ast-fel,D. I Filipescu ceru ca Locotenenta sa carmuiasca dupa Regulament si altul,Filip Lend, ceru sa i se asigure viata in contra poporului, de ei poporul nuatinsese intru nimio nici pe dinsul, nisi pe altil.

Soleiman insuei nulsi putu stapini indignarea, care asemenea coprinsesepe to constitutionahl cap erad de fata.

Refusa sa subscrie banul Filipescu cjis Vulpe i alti patru cari plecarasub pretest ca.. sunt obositi de lungimea ceremonies ei de caldura.

Wrist.

sa-t

117

(Locotenenta) de acum ca un guvern legitim, pans, la primireanoilor porunci ale In. Porci. Iar data vre-unul dintre not va in-drasni sa causeze cea mai mica neorinduiala, se va pedepsidup. legi.»

Bucuresci, 30 August 1848.

Semnati 90 boieri; dar nu putut descifra, spuneMonitorul roman, de cat urmatorele semnaturi :

Neofit, Mitropolit; I. Eliade, N. Golescu, Chr. Tell, Gr. Gra-disteanu, Filip Lens, Iancu Filipescu, C. Gr. Ghica, Al. Ghika,Joan Roset, Iordache Dedulescu, Alexandru Lens, D. Topliceanu,Joan Costescu, N. Cretulescu, P. Poenaru, Gr. Caracas, 1. 1. Fi-lipescu, Ant. Arlon, M. Cioranu, C. Scorteanu, C. I. Arlon, C.Ralli, M. Darvaris, Radu Golescu, N. Ipatescu, Gr. Zosima, HilelManoach, Alexandru Polizu, C. B. Balcescu, G. Ioanidi, Steriadi.

Comisiullea peutru improprietarirea sateuilor.

Guvernul provisoriti, dup5, cum arataram mai sus, deci-sese a se Intocmi o comisiune numita din proprietari si sa-teni (18 proprietari si 18 sateni, cate un proprietar si unsat6n de fie-care judet) care prin bung Intelegere sa gasescamijlocul practic d'a ajunge la improprietarirea satenilor, faraa lasa proprietarilor vre-un motiv de nemultumire.

Ceea ce guvernul voia, ceea ce el Inscrisese, ca comitetrevolutionar, in programa reformelor, nu era un act socialist;el voia numai sa faca, pe sateni proprietari, cu plata, pe pa-Mintul pe care si pana aci it aveaii si 1 exploatail, Ins& nu-mai ca usufructuari.

Si acesta mesura nici nu era o inovatiune; ea se apli-case de curind In mai multe state germane; se aplicase deAustria, chiar In partile apropiate sau vecine cu nol, ca Ga-litia, Ungaria, Bucovina si Transilvania.

Comisiunea mixta se si Intruni la 9 August:C. A Rosetti, In numele guvernnlui, rosti discursul de de-

schidere, din care reproducem urmatorele:«Asta-cli, d-lor, me simt eel mai fericit dintre toti omenii, caci

m'a iertat cerul sa die Cu intaia vorba in intaia adunare de Ro-mani pentru ca intaia vorba O. fie vrednica de acesta adu-§i

s'aii

118

nare, repet intaiele cuvinte ale proclamatiei: «Pace voue, pentruca vi se vestesce libertate voue!»

«D-lor, in acest minut, nu este nici-o inima, care nu bate defericire; nu este nisi un ()chid care nu e umed de lacrimelebucurieT, pentru ca acesta adunare este intaiul curcubeil al fe-ricirel ce s'a aratat pe cerul libertatii, pentru ca cu deschidereaacestei seante, se deschide §i cartea dreptatiT, cartea Jul D-deil.

«Socotesc de prisos, d-lor, se ye aduc aminte suferintele nostre,sand fie-care dintre voi are eel putin cate o rand nevindecataInca. Aceea ce numaT me socotesc dator a ye spune este camormintul din care e§iram e gol inca §i ca noi cu totil suntemInca in gura lui. D-vostra puteti sa-1 umpleti cu nenorocirileJeri! §i adunarea pea constituanta ne va da mana se, ne urcamcu toil pe scara lul D-deil. $i a§a va fi.

«Singurul nor ce a intunecat libertatea nostra a fost cestiaproprietatii, insa acum nu ne mai temem; nu ne mai temem,pentru ca acesta adunare, in care se afla unul Tanga altul eelbogat cu eel serac, eel fericit cu eel nenorocit, eel ce avea totulcu cela ce nu avea niiuic, cela ce era stapan cu cela ce era rob,in acesta adunare, die, Mout& Intocmai dupa, cuvintele lul Chris-tos, D-gleil va fi in mijlocul el §i acolo unde este D-cleil, totisunt frail §i gurile, cand se deschid spre a vorbi, resufiand aeruleel curat al fericiril, vor rosti negre§it legea lul D-ded.,

Dupe, ce adreseza stature satenilor d'o parte, proprieta-rilor de alta, Rosetti Incheia ast-fel :

«D -Tor, opt-spre-dece vecuri ne luptaram §i eta-ne tot tar!,tot Roman!, pentru ca Romanul are pe stindardul lug cruceamantuirei. Pe crucea aceea dar se juram ca vom muri Romani,cu crucea in mana se strigam: Traiasca Romania! Traiasca'Antall ale§i aT natiei roman& »

Eliade, care se afla fata, improviza, un cuvent prin caredovedi cat de drept este art. 13 din Constitupune.

edinta se deschise apol sub pre§edentia laI AlexandruRacovita qi vice -pre dintia lui I. Ionescu.

Ce frunaOse cuvinte! Ce Interesante discutiuni urmara!Nu le vom reproduce insa, pentru a nu lungi prea mult

acesta cercetare, ci ne vom margini la scurtul, dar esactulresumat ce d5. Ubicini.

«De la inceput, dice Ubicini, cestiunea a fost resolvata indrept, de vreme ce comisiunea a admis in unanimitate acestetrel principiT esentiale: dreptul de proprietate, libertatea muncii§i espropriarea pentru causa de utilitate public&

«Dar cand venirA la aplicare, adauga Ubicini, §i cand fu vorbade a hotari numerul de pogeme trebuitor fie-carei familil, pre-

119

cum si conditiunile si modul rescumpgrariT, reua vointa a boieri-lor incepu a se da pe fa0.. Era v6dit a tote silintele for tinteaila face ilusoria dreptul ce recunoscusera satenuluT, si dupalung1 si furtunOse desbaterT guvernul, desperand de a regulacestiunea prin buna-invoiala, se veclu silit a decreta:

1) Suspendarea sedintelor comisiunii ;2) A-s1 da fie-care deputat cerintele in scris catre guvern.Guvernul se obliga apol a da un project, in care, «din tot

cugetul si din tot sufletul, 41 va pune tote puterile intru a impacainteresele, a reasigura mintile si a aduce invoirea si pacea intrefiii aceleias1 patrii».

Scole. Iertare de biruri

Guvernul mai decreta Infiintari de not scOle:In Bucuresci, trica 4 sae de fete, pe langa singura ce

exista, a DomniteI *tirbei;Monastirile *erban-Voda, Sf. Spiridon si Episcopia Buzelui

vor bine-voi a da incaperile necesaril pea, la Sf. Dutnitru;In judete, neaflandu se sae de fete de cat la Craiova,

Slatina si Ploesci, sa Inflinteze si In celeralte judete cate una.Sä face apel la tinerime de a se inscrie in armata..SA iarta satenilor banil pentru drumuri pe 1847 si 1848.

Comitet electoral

Se Intocrnesce, In Bucuresci, un comitet central In ve-derea viitOrelor alegeri pentru .Constituant5,.

Comitetul se compune din: Cesar Boliac, I. Bratianu, D.Bolintineanu, Alecu Golescu, C. Balcescu, C. A. Rosetti,parintele Snagoveanu, C. Cretulescu, Duca, R. Golescu, Gr-Gradisteanu, A. Zane, Ion C. Cantacuzino, Ion A. Filipescu,C. Rota, Gr. Peret, Al. Or6scu, Kiriloff, P. Teulescu.

Arderea Regulamentulul. Blestemul lut.

Suferise destul poporul de pe urma Regulamentulul bo-eresc, pentru ca, In starea de fierbere In care se afla, WAnu se gand6sca, a savtrsi un act de resbunare in contra a-cestei legiuiri, pe care o privia ca isvorul relelor ce Indu-rase, precum si contra archondologiel (cartea boieriilor) careera semnul trecutelor nedrepte privilegie.

Poporul voi dar sa arda si pe una si cea-ralta. carte.

120

Se aduna deci In mase marl la palat si ceru cu staru-inta a i se da Regulamentul si archondologia, le lua, de silocotenenta 11 sfatui sa renunte la acest fapt 0, puse pe caremortuare, duse °ere doue carp la mitropolitul, rugandu-1 sale faca sfestania mortilor si sa le afurisesca.

Mitropolitul se Invoi si ceremonia se savIrsi. Regulamentulsi archondologia fura, Elia cu foia, aruncate pe foc si nuremase din ele de cat cenusa, pe care vintul o Imprastia.

Apoi, mitropolitul, In ornatul seri sacerdotal, si cu cruceain 'Dana, rosti urmatorele cuvinte:

«Afurisesc Regulamentul care fuse ars; afurisesc si pe a-ceia care ar voi 85, mai guverneze dupa legile lui si bine-cuvintez poporul crestin al t &Pi Romanesci».

Poporul asculta In ghenuchi si cu capul descoperit acestea,apoi se Imprastia si totul reintra In liniste.

Politica Turcilor se schimba

Moderatiunea ce Soleiman-pasa aratase, dupa ce se in-credintase ca Constitutiunea era voita de poporul roman sica acest popor lntelegea sa respecte si sa pastreze neatinselegaturile cu imperiul Otoman, statornicite prin tratatele In-cheiate Intre Sultani si Domnil romo,n1; asemenea recunos-cerea Locotenentel domnesci de catre acest trimis al Portileraii fapte care, In momentul cand sa Indeplinisera, cadre'cu politica Imparatiei Otomane.

De atunci Insa, acea politica se schimbase radical.Revolutiunile calusera pretutindeni si In zadar Turcia se

uita si cauta pe unde-va sprijin.Isolata, ea parasi pe Romani.Soleiman fu rechiemat si Inlocuit cu Fuad-Pasa.Comisiunea compusa din St. Golescu, N Balcescu, D. Bra-

tianu, Gr. Gradistenu si Vasiliad, trimis5, de locotenenta la Con-stantinopole,dupa chiar sfatul lui Soleiman-Pasa, care-i de-dese si o scrisore favorabila cererilor ei,din causele maisus aretate, nu putu isbuti In scopul sea.

Ea, nu numai nu dobandi recunoscerea oficiala a Con-stitutiei, ci nici macar nu In primita official de catre mareleVizir Resid-Pasa si de catre ministrul de externe, Aali-Pasa.

Amendoi ministril Insa primira, In particular, pe trimisilRominilor.

121

Comisiunea se vec,lu deci silita a pleca din Constantino-pole, dup5. ce protest& printr'un memoriii, care si el remasefAr5, nici un respuns.

Yenirea ogirilor tureegi la Bucuresci.

Ca urmare a nouei politico a Turciel, ostirile el In nu-mei- de 30.000, tnaintara In tara, ajunseradupa mai multepopasuripang la Bucuresci asedard lagarul aprOpe demanastirea Cotroceni, In diva de 10 Septembre 1848.

Care era scopul acestei ostiri ? Se presimtia, dar nimeninu-1 scia,

Guvernul, de si recunoscut de catre predecesorul lui Fuad-Pasa, nu premise nici o comunicatiune si nu putu dobandinici una.

Mai multe deputatiuni, intre care una, avend in frunte -ipe mitropolitul si pe alts demnitari ai bisericei, merseraInaintea lui Fuad ca sa-I presinte urarile si felicitarile po-porului. Niel una nu fu primita.

tefan Golescu, caruia Fuad -Pala, II dedese o Intalniresecret5. la Calugareni, astepta doue Bile, fb,ra ca Fuad sA fivenit la acea Intalnire.

In fata acestor fapte, la Bucuresci, era mare agitatiune ;poporul se Intrunise pe aimpul libertacii §i strigatul: la armelncepu a se audi pretutindent

Afara din oras, dice Ubicini (1) eraA mai mult de patru-deci de mil de sateni din judetele Vlasca, Ilfov, lalomita,Dambovita i Prahova, grupati pe sate si lnsotiti de preotl ;el umplu strImtul spatiu dintre lagar si oras. El sunt acolode doue dile si doue nopti, dormind pe pament si asteptandpe Turci, inaintea carora venisera, ca lnaintea unor liberatori.n

Locotenenta se teme de un conflict, si spre a-1 pretntIm-pina, da ordine color douo escadrone de cavaleria si bate-riei de artileria, ce erau In Bucuresci, de a se uni cucorpullui Magheru, care se afla in vechiul lag5r al lui Traian.

Acum, de sigur, Locotenenta trebuie sA se fi convins c5.

(1) Provinces roumaines, pag. 191.

ei-el

122

era bine, si In interesul teril, ca s5, fi ascultat la timp petinerii din guvern, care cereati necontenit armarea poporului.

Iaca descrierea unui martur ocular (1) decpre mersul e-venimentelor §i despre cele petrecute:

Sosirea Turcilor.

In qiva acesta, sosi tots armata turd la Sintestl.E de insemnat ca, in lagarul turcesc, ere" reactionarii din Giur-

giu drept pesodromi, cart aveati comunicare cu eel din capitals.Acestia pe langa multimea calomnielor versate asupra guver-nulul, maT speriara pe Turd dicend: ca, pe langa numeroseleglOte ce se ved nearmate langa Bucuresci, mai sunt si altelebine armate cu Ma, pistole, pustT si tunurT si pandesc, grinporumburT, minute favorabile ca sa dea navala asupra Turcilor.Fries mare a cuprins pe Turci, ca pe uniT ce pribegeati in lo-curl necunoscute, de aceia Sambata trimisera o trupa de cala-retT ca sa cerceteze dupe arme in porumburi, in jurul Bucu-rescilor. Tot °data, cautara si un loc maT sigur pentru na.i.alireain capitals.

Sambata dimineta, ne insciintara, ca. Duminica vor intra ne-gresit, si asa poporul Oran remase iar in camp; iar poporulcapitaleT se reintorse pe a casa.

La douo ore dupe prinz, se respandi vorba in orasiu ca. Turcilinfra. Urla pamentul de sunetele clopotelor, calca om pe om,trasura pe trasura, alergand la bariera O. opresca. intrarea Tur-cilor. In fine, se adeveri ca nu era nimic, der poporul ingrijat,vedend pe ispititoriT de sus alergand in jurul Bucurescilor, arfi dorit sa-T intimpine cum se intimpina aceia ce nu vOr saintre pe porta cea adeverata. Sgomotul acesta insa adaoga multla frica Turcilor.

Sambata sera, veni o hartie din armata turcesca catre mitro-politul ca ss Impace pe popor si se astepte in linisce venireafor pe a doua Ali; teranil inse sä se intord pe acasa, ca uniTce sunt adusT cu biciul.

Mitropolitul a respuns, Duminica, ca, el nu se amesteca intrebT politice, a luT este biserica. Dar este guvern recunoscutde Soleiman, in numele SultanuluT, $i de corpul diplomatic dinBucuresci, si al pare re" ca Fuad nu vrea O. se intelega cuguverul.

A doua di, tabara turcesca se ridica de la Sintesci, nu tinedrumul drept pe la Vacaresci, unde era poporul roman adunat,ci o taie peste camp, peste drumul Craiovel; nu intra niol inBucuresci, ci se aseda in camp in dreptul Cotrocenilor si alSpirel. Poporul nu -$T perde cumpetul, se ridica si el si se muta.

(1) Gazeta Transilvanid, No. 78, pag. 323.

123

ca sa formeze bariera din partea aceia. Turcii coprinsera ma-nastirea Cotroceni si asedara, ceva munitiunt inteensa. Si asastatur& si poporul si Turcii pane a doua cii, fail a face o partesail alta vre-o miscare neplacuta.

Tot Dumineca esi corpul diplomatic in tabara ca salt fad,datoria catre Fuat ca catre un trimes al puteret suzerane; darturcul it lase sa astepte in anti-camera ort anti-cort ca la o ore.Sera pe la opt ore se lati iar vorba ca intra turcit in capitala:Uetul clopotelor $i tipetele mamelor intr'un patrar de ora pusein piciore 40 mil locuitori at Capita let bine armatt. Nu se putea0, nu intelega Turcul de acest sgomot, frica si intaritarea luicrescu si mat mult.

Deputatiunea la Fuad.Arestarea.

Lunt de dimineta, veni in capital& Kerim Pasa si cu SalietEfendi cu o scrisore catre Mitropolitul, ca sa iese in ordieSfintia Sa cu notabilitatile boeresci, cu capit corporatiunilor sicu eel mat inteligentt si mat capabilt, care parte sa, asculte in-structiunile sale, parte O. arate plangerile poporulut.

Dup. severitatea cu care q'a purtat Fuat pan& atunci, dupestirea nostra de la Constantinopole $i dupe muiarea lut Fuaddin cliva aceia, tine se mat indoia, ca nu ist va fl prima Fuad alteinstructiunt consunatore cu cerile nostre si cu insciintarea nostra?

De $i sciam ca in cliva aceea este sa se resolve problemaintre not si Porta, totust, phut de curaj, plecaram, ca la douesute de deputatl catre Mitropolitul, ca sa 1 luam sa vie in frun-tea nostra in lagarul turcesc $i pe Kerim $i pe Sahel it vedu-ram la Mitropolitul, de unde dupe ce se strinsera si deputatilreactionarilor, plecaram tott impreuna in 'agar.

Primirea era sa fie la ora unu, dar cu adunarea nostra seamana pane la doue dupa. pranz.

Dupa ce Fuad ceti o hb.'rtie in limba franceza, pe care qiceac& o are drept instructiunt de la Sultanulce din stilul si dinprospetele imprejurari se vedea a fi compusa in lager; cad deunde scia Sultanul ca, la una din barierile Bucurestilor, asteptape Faud glote de Roman! adult cu Eciul ? etc.; apot ne numicomunistt, sciind bine ca not vom striga contra astut fel de Ca-lomnie. Mat dise Ca suntem numal vre-o cat! -va cart vrem con-stituOune si ca e numal pretest ca vrem sa tinem cu Sultanul.

Atunci not strigaram sä caute s& vada ciecile de mit de poporcart venira. sa cera dreptate; strigaram : ad trdiand Sultanul fiConstitufia ! §i eh mat bine mnrim de cat sä primim Regula-mentul ! Atunci pocni o pusc& la spatele nostru ci indata fu-seram incungiuratt de 500 soldatt pedestri.

Pe Mitropolitul $i pe aristrocatt it lua Faud cu sine $i il dusein alt cort.

124

Lupta din Delul-SpiretCa peste o jumetate de patrar de ors, veluram vre-o cate-va

miT de TurcT pedestri, formandu-se in mars regulat, plecand spreoral precedatl de musics, ce ch,nta marsiul iute si resboinic. Inurma lor, o chlarime numerosh insotith de vre-o cate-va tunurlmarl de cate sese cal.

Poporul veclend apropierea armateT forma o barierh tare incampul liber, in cat pedestrimea, ne putend strabate Did de cum,fu silith sh fach loc chlarimei. Poporul isT indoi curajul, prindeade franele cailor si intorcea indarat chiar si pe cavalerime. FoeInca nu se comandase, chlarimea incepu la stratageme, incepua se forma in siruri strimte, a se cam trage intr'o parte siIntr'alta ca, tragendu-se poporul duph eT, sh afle trecere usorAprin mijloc. Tote de giaba; cad taria poporulul era mai neclintithde cat stratagemele lor-

Ingenuchiaii inaintea cailor ca sh treca peste eT, dach ail curajiiisi atunci se sdrobira vre-o trel de piciorelele cailor si alti vre-o patru tura strapunsT si theti de sabie, si ast-fel isi 'Acura loc;t3i in drumul for alergara drept la casarma veche din dolul Spirel,unde er' ca la 120 soldatI romani, avend strinsh porunch dea nu da foe.

La acestia se maT adhogarh pompieri!, in numer de o 170,sub comanda capitanuluT Deivus (1); toil aveatiseverh porunch anu comanda foc; dar nu aveatt instructiune ca sh depuna armeleinaintea Turcilor.

Asa, vedend ch Turcil navalesc sh intre in casarma, garda sefacu trel sire tarT inaintea portei. Vet; lend Turcil ca nu le lashliberA intrare, trasera in soldatil Romani; acestia veclendu-se ata-caST cu foc, s'ati incercat a se apera si el cu asemenea putere.Incepurh, a lua la ochl pe Turcl, earl chdeau sire intregT si dachTurcil nu aveail tunurile inchrcate cu cartice, abia tirdill ar fiputut muia pe Romani, chci acestia isbutirh a coprinde chiar sidoue tunurl de la Turcl, dar le perdura iar, loviti de alte tunuri.

Perderea Romanilor este de 46 persone, a Turcilor de la 4-5cute. Deivus, duph ce a thiat in stinga si in drepta, veclOnd el'T vine rindut sA ma, Intinse sabia until Turc si prin acesta i§1chpath schpare. (2)

Radu Golescu, comandantul regimentulul, se rani re', in cateste pans asta-cli in spital, iar tinerul ofiter Dina., (3) dup. cethie 6 soldaV si un ofiter turc, al optulea chdu si el.

0 parte de tunurl si armata alergara la palat si la curtea admini-strative, unde gasira pe d. Nicolae Golescu si pe d. Tell, earlasteptail cu sange rece. D. Eliad se retrasese maT Inainte cu

(1) Maiorul Papazolu, care a lust parte si allii spun el pompierii au fostcomandatT de cApitanul ZagAnescu.

(2) Papazolu spune ca, in acesta lupt6 au murit locot. DInescu si sub-locot Starostescu.

(3) Acesta este Dina BAlsenu, fost maT tirdia capitan al cillarasilor Meheding.

125

ceva si acum se afla in lagarile d lul Magheru peste Olt. D-nilGolescu si Tell sunt liberl in capitala.

Ce urrna in capitalA?

Fuad numai de cat restabili ordinea regulamentara, facu Cai-macan pe Cantacuzino, mat mare al armatel pe Omer -papa, po-litaiii pe Maiorul Voinescu I si pe Salief Etendi; pe soldatilroman', care avura norocirea a scapa de sabia Barbara, i-a de-sarmat si i-a trimes pe acasa. Se publicara porunci severe canimeni O. nu porte cocarde, nimeni O. nu vorbesca ma' multde Constitutiune, nimeni sa nu porte arme, pe ulite O. nu umblemat multi de trot si numai pone la opt ore, negutatorii sa-s1deschida pravaliile. Insa jafurile care le facura barbaril de Turdin partea loculul de catre Isvor, uciderea a cator-va femel sibarbati, taerea caprarului Austriac Bodea, despoerile cliva marepe drum, cautarea in buzunare la orl $i ce persona, hotiele sistricaciunile facute chear in casa SiiintieT Sale parintelui Mitro-polit, spargerea ferestrelor prin vecinatate, nu dail nici o ga-rantie de siguranta, de pace si de onore personala. De aceeapoporul bucurescean, umbla cete-cete pe ulite, cerand Constitutiesi dreptate.

Iar not, cart fuseseram inchisi in lagar, auclind tunurile lacasarma incepuram a ne ingrija de viata cu atat mai virtos, cucat custodiile nostre, au4ind $i el pocnetele in Bucuresci 's1 cautatipustele data ati cremeni. Sera pe la orele opt ne stramutara intreo mie de armati pedestrime si calarime cu totul in manastireaCotroceni, undo ne tinura 24 ore nemancati.

Tocmai Marti, la doue ore, veni Kerim pasa si cu politaiulVoinescu, si din 216 tact printre deputati se virasera si alticuriosi, chear si din aristocratialesera un num6r de 26 si laeel-I-al' ne dedera drumul, dicOnd ca si pe cei remasi II vor liberadupa ce se vor mai asecla lucrurile».

Sa povestim cate-va inoidente, care nu sunt fara insemnatate.

Sentinela.

Soldatul de paza la casastause nemi§cat la locul lui,acolo i dup5, ce lupta se sfir0.

Vedetele turcesci, visitand04 clisera s5, se predea.

Soldatul fa.cu semne ca nu Intelege i s'aduse un interpret.Somat sa dea arma, respunse :

Sa vie efleiterul.-- Dar, a murit.

regimentului (regim No. 3)In timpul luptei; el r6mase

camerele, deter& peste dinsul

126

SA vie praporcicul.A murit si el.SA vie cApitanul, saii on -cine d'ai mei.Ail murit toti.Atunci, in laturi ca nu me dal

Si In acelasi timp, imbranci usa, o Inchise si incepu atrage pe terestr& In Turd si trase pang nu mai avu cartuse.

Atunci, Turcii navalira., sparser& usa, si-I ucisera.Romanul sentinel& fu vrednic Roman: muri, pentru a-§I

face datoria.

Comerciantit

Intre arestatil de la Cotroceni, erati nu numai membriial guvernului revolutionar, afara de Locotenent5.; eraii sicomerciantii eel' mai Insemnati.

Acestia, cand prefectul de politie al noului regim veni InInchisore si voi s& libereze pe unii din comercianti,Manole Popovici, In numele tutulor, respunse ;

Nu esim d'aici de cat toti tmpreuna. Dac& suntemvinovaji, suntem toti. On datine drumul la top, on lanisi unul.

Si comerciantii, cati erail acolo, se unira top cu vor-bele lui Popovici.

Pe de alts parte, comerciantii cei liberi, la tote staruintele ce se facur5, pe langa dansii, refusara.' a'si deschidepravaliile, pea) nu fur& eliberati eel arestati.

Suflase peste toil un vint do libertate si Omenii crescusera inel 1100, In morala, In onorea for civics §i In demnitatea lor.

Exilarea revolutionarilor

Reactiunea reluase puterea prin virful miilor de baioneteturcesci sill aseclase scaunul pe sangele vitejilor morri siIn mijlocul hulei si al blestemelor poporulul. Ce -i pasa eiense de popor, avea cu ea baionetele strainilor si atatdestul li fu; c5.0.1 ea de la popor, nu putere, ci bani ce-rut-a tot-d'a-una. Puterea i-o deter& str5inii acum, cumi-o dedeser& mereil si mai nainte.

Cel d'anteia act al nouei stap5.nirl fu un decret de esil,ast-fel motivat:

gAsupra raportului ministrilor, hand in bagare de senul

127

cd fe(ele insemnate in aldturata listd, intardtand turburdrileal cdror tea tru a Post Tara Romcinescd, in curgere de maimutt de tret luni, aflarea for in taro nu se pale impaca cuodihna ysi siguranta publicd, decretdm cd aceste persone sd setrimitd peste grani(d ysi nu vor pute sd se intorcd in princi-paturl, Tara o poruned intr'adins a 1lldriet Sale Sultanuluiysi cd dard vre-unele dintre densele va indrasni sd cake a-cesta mesurd cerutd neapdrat de mantuirea statului, sd se a-resteze sd se pedepsescd, dapd totd sbrdmicia legilor.

«De aceea, se poruncesce d-lui Ministru din launtrulpe deo parte sa publice acesta prin Buletinul StatuluT, spre cu-noscinfa tutulor ; iar pe de alta sd privegheze, cu activitate,prin autoritdtile insdrcinate cu paza granite, ca rindurile a-cestui decret sd se indeplinescd intocmai, sub insuli a sa r6s-pundere.

Numele exilatilor cuprins1 In acest decret sunt:I. Eliad, Hr. Tell, N. Golescu, St. Golescu, C. Bolzac,

Gr. Grdolifteartu, C A. .Rosetti, C. Balcescu, Gr. Ipdtescu,N. Ipates0u, I Voinescu, D. Bolintineanu, A. Zanea, Snago-veanu, I. Brdtianu, D. BreGlana, lonescu- Moldoveanu, Deivos,Mopi, N. .Apoloni, C. Aristia,

In total, si numai de o cam-data, 22.Se vedea ca reinviase domnia vechie a arbitraruluI i bu-

nului plat; ea nascoci o noue crima: crima iubirei defora si a jertfirei pentru ea, si o noun pedepsa pedepsagonirei din tell a omenilor, care nu alt-ceva pacatuisera, cinumai muncira si se jertfira pentru a terii fericire.

CAM si cat de mare osebire Intre regimul eel nog i ve-chitura pe care poporul cu groz5, o gonise de la sine!

In timp de trel luni, nici un boier nu fu atinsfacura intrigi, lntocmira comploturi, lucrara pe Ltd pentruresturnare, chemara chiar pe streinI In fora regimulrevolutionar le respects nu numai drepturile Inscrise InConstitutiune ; le trecu, le ierta i chiar abuzarile cu aceledrepturi, nadajduind cal In sfIrsit, 1-tamatil flind si el, sfir-si-vor prin a se potoli, a se inbuna si a se Imbratisaconfunda cu poporul.

Regimul revolutionar i poporul nu vrura m6rtea gre-sitilor si pacatosilor, ci cu drag asceptail EA. se IndreptesA fie bine.

fi

;

pi

pi

128

Regimul boieresc renascut, relua &Ise numal de cat topuzulsi abuzul care fost-au pururea a lui putere si lovi cugong din tern, fara judecata, si cu temnita printr'o jude-oath'. fariseica pe cei can nu -i plateau.

Exilatii, dupa trel Bile In sir, de suferinte si maltratari,furs porniti, sub escorts, spre a fi dati afara din iubita-letern.

Sa alese nOpteaca pentru on -ce crime calculatespre ase esecuta si acesta. SA temeail strigoii ca leul Inlantuit,poporul, sa, nu se destepte iarasi la sgomotul lanturilor a-restatilor si, pe ascuns, la adapostul negurilor si In tacereanoptil, porni pe esilati.

Vre dou6 ore, facura drum spre granita Transilvaniel, d'odata Insa gadii, care -i petreceail, schimbara drumul si saIndreptara spre Dunare. Ajunsi la Giurgiu, esilatii furl aruncatiIn temnita alaturi cu talharil.

Eliad si Tell plecasera singuri de la Bucuresci In Transil-vania.

In temnita de la Giurgiu, esilatii gasira si pe N. Golescu,care porni'e spre Constantinopole, dar fusese arestat aci.

Apoi, asvirliti In ghimii, sub paza de soldati turd, faranici o Ingrijire, aprope fara hrana si fail adapost, exilatii turadusi In susul Dunarii.

Trei-deci lungi Mile si nopti tinu acesta caletorie, acestchin, chin cu peripetii diverse §i cu crudimi selbatice;dar nimic sa pareati ele acestor apostoli ai Romaniei, peFang& durerile ce sciaii ca Indura a for tera prea iubita.

Calatoria acesta fost-a imortalisata de marele Michelet, InLegendes du Nord, sub titlu de M-me Rosetti, o carte carefu testamental mortil morale a despotismului ce sugrumaRomania.

Ajunsi din sus de Orsova, dupa semnele ce le facu d-naRosetti, care urmase pe uscat acelas drum cu prisoneril, eisarira din ghimii Tanga un sat romanesc si !rata Romanid'acolo triconjurara si gonira pe pazitoril Turd si redeteraprisonierilor libertatea, ce ei atat luptasera a o da Romaniei.

Poporul roman le rasplati deci cu bine, si cu dragostela primul for pas, binele ce luptasera IA Loa Romanieisi dragostea ce-i dovedisera.

Regimul Intronat la Bucuresci si impus Romanilor prinmule de baionete turcesci nu ea opri aci.

129

El trebuia sa bage grOza to to Rornanil i, dupa programalui capitan Costache, voi sa arate «ce poate libertatea candvine In Romania», pornindu-se pe nol exiluri i deschidendlargi portile temnitelor odor cunoscuti ca, au luat parte lamicare.

Mai fur& deci trecuti peste granita anca 69 ; anume :

Cel trecuti peste granitA.

Ion Negulici, Gheorghe Vakanu, Hristopolu, M. Constan-tinescu, Ion Arcescu, Idn I. Filipescu, George Golescu, Opran,(fosti administrator), 2 fro0 Alexandrescu, Stefan Andronic,Nicolae .Rusu (fost sub administrator), Gr. Marghiloman, (dinBuzeil), Mrh. .Marghilomon (idem), Fra(ii Mopi, (Tache siMargarit), Vernescu George Ion (din Bucuresci), C. Serghiad,Petre Teulescu, C. Telegescu, (propagandist) Al. Foteseu (idem)Fratii Florescu, (Dumitru i Costache, propagandisti) ScarlatFilipescu, Andreescu (Militarul), Alecu Manu, (propagandist),Joranu (idem), Marin Nationalul, Caraceq, Tache Giuvara,Diaconu Nichifor (propagandist), Costache Padeanu (idem),BaronRchi, Stefan Bajescu, (propagadist), Maior Teologu (sefulgardel), C. Pdldceanu, Hristofi, Colonel 1 lepianu, Unter-oficer Dined, Nicolae Florescu, (profesor si propagandist), IonMelic (arhitect), lscovescu (pictor), Vasile Coculescu, C. Bre-zoianu (propagandist), Apostol Arirescu, (idem), Vasile Arcescu,_Rosental (pi ctor), Ietre dela Vinterhalder (tipograt), Nicolae CreN-leseu (Comisar generalln Romania), Ghenadie Poenaru (Egumen)Nazar Armeanu, Laurian (profesor) Dada (Prefect de Ilfov),Zaharia Boerescu (protesor), Barcaneseu, Cioran, Miltiad Costescu, Zalic (ofiter), Zossima Grigore, Capitan Serurie Gri-gore, Ldzureanu (ofiter), Giurescu George, Nepotul Maghe-rului, N. Zatreanu, P. Cernatescu (propagandist), SimionCalugarul, M. Duilia, Nestor Ileruvim, (propagandist), C.Raeovi(a.

Sa, deschisera i temnitele i eel cars pentru libertate lu-crasera, fora condamnati la munca silnica a temnitelor.

Ast-fel fora condamnati:

Intemnitaff.

Tanase 21facovel 6 and la Snagov; Costache Zaman Fti Ales

130

xandru Petrescu 6 ani la munca Giurgiului; Boicea Badianu,3 ani la Snagov; Ion Batescu, Pavel Zaganescu, V. Cucu-lescu, Filip Ioneseu, Grigore Mihaescu, Cost,' che Ciochinescu,T. Lazetrescu, 6 ani la Snagov ; Scarlat 7 urnavitu, Ion Bu-nescu §i Scarlat 17 oines '14, 6 ani la Giurgiu; Costache Ma-neg a 6 ani la Snagov.

Din acesti 15, numal 11 all fost trimisI la Margineni,iertandu-se Macovei, Zaganescu, Coculescu si Filip Ionescu.

Nu fu destul atat: se proclami un fel de stare de asediti,indatorindu-se locuitoril a nu mai esi din case dupe 8 cd-suri sera; se luara armele ce aveati particularii, amenintan-du-I cu aspre pedepse, de nu le vor aduce; se opri tragereaclopotelor cat-va timp ; se Indatora mitropolitul a .da tuturordeslegare de juramIntul ce facusera pe Constitutle, ba Incase ceru si patriarchului de la Constantinopole, ca mai mareIn rang. o si mai mare deslegare; se gonird pe la mands-tiri preotii si calugarii cart propagasera revolutia si mai presus de Wite, armata imperials turcesca, respandi grOza intrutoti si dete cadavrului de domnie boeresca aparenta unelputeri ce n'o avea.

i se puce din noii In lucrare Regulamentul organic, cujugul WI gra si ,ap6sator pentru popor, pentru comerciant sipentru Wean, si cu favori si drepturi si privilegie pentru boieri.

Reactiunea triumfa . . . tot asa trisa cum triumfar6, Evreii&and pusesera In mormtnt pe mantuitorul lumii.

Dupe, trel clile el trivia si alts lume ad,.Ast -lel fu si cu Romania.Se statornici violent o asa clis5, lini0e, dar fu liniste nu-

mai la suprafaca; caci inima Romanului colcai mereti si do-rul ei dupe, Dreptate §i Fratie crescu, se lnvigora si de-veni al lui clilnic Total Nostru.

Gustase Romanul trel luni din fructul cunoscintei binelui;gustase trei luni libertatea si egalitatea si nimic nu-I maiputu stinge sail imputina dorul d'a le mai avea; «cacI revo-luVunea lasase In pamtnt o gminta buna, si vie, care aveanegresit sa dea rodul el >.

De alts parte, exilatii, prin N. Balcescu, N. Golescu, siC. A, Rosetti, deters Romanilor, In numele comitetulul revo-lutionar, urmatorele sfaturl:

a Credinfd, inimd 0 reilidare 1 iacd tot ce a cerem) in nutnelp

131

suferintelor vdstre, in ntmele libertdta Romania intregl.«Statt cc ei tirand, ce va bine peirea lor, ye in-

tind curse.Suferiti durerile, suferiti cruciarea, suferitl se ve impunga

cdstele, se ve adape cu Are; cad va trece ysi paharul acestafi invierea a vostrd va fi.»

precum In proclamatiunea de la 22 Iunie, fagaduisera:«cd nu vor lepada sacul de cenqd de pe cap, peW ce

Romdnia nu va fi liberd.((at nu vor lepada din wind toiagul pelerinuluz, 20'16 ce

nu-0 vor da cu top Roma` nil, sarutareaAda i facura: fury neobositi, alergara, vorbira, scriserk

propagara, rescolira lumea, facend Romania cunoscut5, tu-turor, cari cum le c,lisese Quinet Inscrisesera dejaactul ei de stare civila, In cartea natiunilor europene.

In 9 ani de exil, lucrara pentru iubita-le Romanie, catIn 90.

Romanilor 4i ajuta, §i-1 sustinu ca veclura celmai multi dintre el, cu °chit lor, si iara§i prin a lor aaltora munch, Romania renascuta, Romania libera §i res-pectatä.

0 al

ei,

§i

linietigt;

DUPA 50 DE ANI

(In loc de oonclusiune)

Incheiand, arunca-vom asupra presentului o ochire, pu-nendu-1 fat& In fate cu marea program& a aspiratiunilor §ivisurilor de la 48 ale Romani lor.

Ileformatorii ceruser& in acea programa:independenta administrative §i legiuitore sub suzeranitatea

TurcietAst5,-41, avem independenta complete, independenta na-

tionals, far& nici o suzeranitate.Avem chiar Unirea color dodo Vert pe care atunci o

dar nici m5,car indrasniati 0,11 dea pe fat& dorinta.

Ceruser& Domn, ales pe cinci antAsta-c,11 avem un Rego, ales de popor, prin plebiscit, un

Rego, care sciut-a s5,-§I taiepentru sine §i pentru al s6Imo§tenitorio corolla regale din chiar otelul tunurilor, cu-cerite de la vra§m4, pe campul de bataie.

Ceruser5, libertatea preset.Ast5.41, o avem nemarginita si garantata, prin Constitu-

tutiune, ca nice -iurY in lume.

Cerusera desfiintarea clixceI §i Improprietarirea satenilor.Le avem; claca a lost desiiintata claca71si fostiT Im-

dorieh,

133

proprietariti; lmproprietariti fost-au si tnsurateii, de earl la1848 nicl nu se vorbise usurari do plata apamintului, asa in eat nisi sa nu simta greutatea rescum-pararil,

Cerusera desfiintarea rangurilor boierimei i egalitatea,tnaintea legilor.

Si rangurile se desflintara; si asta-di, nu e alt rang docat al sciintei, al meritelor si al luptelor pentru binelepublic.

Nu mai avem legi, care sa dea unora numal drepturi sialtora numal sarcine.

Suntern toti una !train tea legilor OraLa sarcinele statului top contribuim ;La datoria si sarcina ostirei, ailica la aperarea patriel, toti

ham parte.

Cerusera Adunare legiuitare, compusa din representantiltuturor claselor.

0 avem; si din adunarea satenilor cu eel l'alti cetateniIn Divanele ad hoc, esi Unirea; din adunarea tutor claseloresi acea prop6.sire, care este aprope o minune, to compa-rare cu ce eram la 1848.

Manastirile Inchinate furs liberate si redate priT.Instructiunea deveni egala, complecta si gratuita, pentru

totil Romanii de ambele sexe.

Ast fel, programa de la 1848, care era atunci creclul as-piratiunilor reformatorilor, este acum, la anul 50 de la aceamantuitore revoluVune, nu numai faptuita, ci to multe parti

tntrecuta.Romaniisi au putut.

Acosta este caracteristica esentiala a luptatorilor mareteigeneratiuni, care facu pe 1848 si cu el, si prin el, ca ur-mare si efect al lui, Romania moderna.

Inregistrand dar, In ac6sta lucrare, numele tutulor ca,timult sau putin, parte la acea miscare de regene-

rare, tndeplinim o scumpa qi sfInta datoria a generatiuniiactuate, care este rodul politic al ideilor atunci semenate.

Facut-am acesta, sere a aduce la departare de o jum6-

Voit-ailsi

134

tate de vecluptatorilor de atunci, omagiul meritat pentrual for curagiti, ale for lupte si nesfirsite sacrificii.

Facut-o-am asemenea, pentru ea scim ea istoria unul nem,din amintirile trecutulul sett se Intocmesce, si ca amintiride Omeni si de fapte cum fury omenii si faptele si jertfeledo la 1848tnalta, purificagsi calesc sufletul natiunilor, earl'avut-ail omeni cu asa fapte, cu asa trisusiri.

Omagiul adus for este nu numai o datorie pentru gene-ratiunea actuala si pentru cele viitore ; este chiar o pro-grama.

Cand dar, sarbatorim pe 1848 si ne bucuram de multul binece ne a adus el, si eel 50 de ani ce ail urmat, datori suntemsa ne aducem aminte de cuvintele apostolulul Luca si dinele programa muncei nOstre pentru Cara A ne facem:

« Ori-cttruia i-s' a dal mutt, mult se va cere de la el p:cetruia i-s'a incredintat mutt, maZ mult i-se va cere de la el».

Sa ne silim, Romani, a fi ce trebue sa fim!